Ambasadorul SUA la NATO: Nu toţi aliaţii sunt dispuşi să-l susţină pe Mark Rutte, dar nu trebuie să ne alarmăm. Mă aştept ca procesul de selecţie a secretarului general să fie încheiat până la summitul din iulie

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat miercuri că aliaţii continuă să discute despre candidaturile la şefia NATO a premierului olandez Mark Rutte şi a preşedintelui României Klaus Iohannis şi a recunoscut că, deşi favorit clar, şeful guvernului de la Haga nu întruneşte unanimitatea, însă crede că s-au făcut progrese în ultimul timp şi se aşteaptă ca procesul de selecţie a viitorului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice să fie încheiat până la summitul din iulie de la Washington, transmite News.ro.

Julianne Smith a fost întrebată miercuri, într-un briefing de presă, dacă este îngrijorată de perspectiva ca preşedintele Klaus Iohannis să nu se retragă din cursa pentru funcţia de secretar general al NATO, în felul acesta procesul de selecţie la NATO riscând să devină parte a negocierilor pentru funcţiile de top din Uniunea Europeană.

Întrebarea, pusă de corespondentul Financial Times, vine după ce POLITICO a scris marţi că în opinia majorităţii ţărilor NATO, a sosit momentul ca preşedintele României, Klaus Iohannis, să se retragă, după două luni de competiţie pentru funcţia supremă în alianţă. În culise, a scris POLITICO, o serie de oficiali şi diplomaţi europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung şi se foloseşte de candidatura sa la NATO pentru a se poziţiona pentru un alt rol de rang înalt în UE, or această stratagemă nu convine aliaţilor, pentru că nu vor să fie implicaţi în cursa pentru posturile de conducere din UE.

„Ei bine, aliaţii continuă să discute despre cei doi candidaţi de top, singurii doi candidaţi pe care îi avem pentru funcţia de secretar general. Continuăm să ne uităm la Mark Rutte şi la preşedintele Iohannis din România. Cred că, după cum se ştie deja, impulsul este puternic în favoarea lui Mark Rutte, dar nu toţi aliaţii sunt pregătiţi să aprobe candidatura lui Mark Rutte, aşa că ne aşteaptă mai multe discuţii pe acest front”, a răspuns Julianne Smith la întrebarea pusă de jurnalistul Financial Times.

„Obiectivul nostru este ca acest lucru să fie finalizat până la summitul de la Washington”, a adăugat ea.

„În ceea ce priveşte alegerile din UE, cred că este o chestiune pe care Alianţa o poate gestiona. Nu cred că trebuie să ne alarmăm în acest moment”, a spus Julianne Smith subliniind că aliaţii din NATO sunt concentraţi pe procesul propriu de selecţie a viitorului secretar general. „Cred că am făcut progrese bune în acest sens”, a menţionat ea. „Mă aştept pe deplin ca acesta să fie încheiat până la summitul din iulie”, a punctat diplomatul american.

Joi şi vineri, la Praga, miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc pentru a schiţa deciziile summitului NATO din iulie de la Washington.

Ca şi în alte ocazii, reprezentanta Washingtonului a transmis că SUA ar prefera ca până atunci să fie tranşată problema succesorului lui Jens Stoltenberg, actualul secretar general al NATO. „Ar fi un moment perfect pentru a celebra conducerea remarcabilă a lui Jens Stoltenberg, care se află la conducere de 10 ani.  Aşadar, ne vom lua un minut la Washington pentru a omagia conducerea sa, în special în ultimii doi ani, după ce Rusia a intrat în Ucraina. Şi apoi, în acelaşi timp, ar fi ideal să anunţăm succesorul său, oricine ar fi acesta”, a declarat Julianne Smith.

Potrivit POLITICO, care cita doi oficiali europeni de rang înalt care au cerut păstrarea anonimatului, Iohannis ar fi ajuns la o înţelegere cu aliaţi-cheie pentru a renunţa la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie, sau cu o lună înainte de marele summit aniversar al NATO de la Washington. La începutul acestei luni, Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele american Joe Biden, care l-a susţinut deja pe Rutte, observa POLITICO. Renunţarea la candidatură înainte de cursa pentru funcţiile de top din Uniunea Europeană şi înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o oarecare bunăvoinţă din partea aliaţilor occidentali, pe care ar putea să o valorifice în timpul discuţiilor pentru funcţiile de conducere europene, a scris POLITICO.