G4Media.ro

Amprenta lui Michelangelo, identificată pe o statuetă de ceară. „Este o perspectivă…

Amprenta lui Michelangelo, identificată pe o statuetă de ceară. „Este o perspectivă emoţionantă ca amprenta lui Michelangelo să se fi păstrat în ceară”

O sculptură în ceară, veche de 500 de ani şi atribuită lui Michelangelo, ar păstra urma unei amprente a marelui maestru renascentist, conform rezultatelor unei noi analize, transmite luni Live Science, citat de Agerpres.

Michelangelo ar fi creat această sculptură din ceară ca studiu pentru o sculptură pe care o pregătea pentru bazilica Sfântul Petru din Vatican, conform BBC Two, post de televiziune care tocmai a lansat sezonul al doilea al seriei de documentare „Secrets of the Museum”, în care este prezentată şi această figurină din ceară. Din păcate, sculptura pe care Michelangelo dorea să o realizeze pentru bazilica Sfântul Petru nu a fost terminată, iar statueta din ceară folosită ca model face parte în prezent din colecţiile Muzeului Victoria şi Albert (V&A), din Londra.

Denumită „Un sclav”, statueta din ceară a fost expusă publicului, însă în primăvara neobişnuit de caldă a anului trecut curatorii au luat decizia de a o transporta din galerie într-un loc mai răcoros pentru ca ceara să nu se topească, în perioada în care muzeul era oricum închis din cauza pandemiei, conform publicaţiei The Times. Cinci luni mai târziu, un curator care verifica starea statuii a observat că pe spatele acesteia s-a păstrat o amprentă. Probabil că modificarea temperaturii şi a umidităţii în care era ţinută statueta a influenţat ceara din care este realizată, amprenta devenind mai evidentă, după cum explică unii oameni de ştiinţă citaţi de The Times. Iar cum Michelangelo este considerat autorul acestei sculpturi în ceară, este posibil ca amprenta să-i aparţină. „Este o perspectivă emoţionantă ca amprenta lui Michelangelo să se fi păstrat în ceară”, a declarat Peta Motture, curator principal la V&A. „Astfel de urme ar sugera prezenţa fizică a procesului creativ al unui artist. Este acolo unde mintea şi mâna, cumva, devin una”, a declarat el.

Înainte de moarte şi-a ars numeroase schiţe şi desene

Michelangelo a distrus multe dintre studiile şi modelele pe care le-a realizat în ceară înainte de a muri, a mai susţinut Peta Motture. De altfel, chiar înainte de moartea sa, la vârsta de 88 de ani, la Roma, în 1564, Michelangelo şi-a ars numeroase dintre schiţele şi desenele sale. Maestrul renascentist şi-a ars, de asemenea, o parte dintre desene şi schiţe şi în 1518, conform The New York Times. Nu este clar de ce a luat astfel de decizii, însă biograful Giorgio Vasari opina că Michelangelo nu ar fi dorit ca oamenii să ştie cât de mult efort depunea în arta sa, preferând să pară un artist de geniu, ale cărui lucrări erau perfecte. O altă posibilitate este că Michelangelo îşi distrugea schiţele, desenele, studiile şi modelele pentru a se proteja de plagiatori, potrivit The New York Times.

Nu e prima amprentă a artistului găsită pe o lucrare

Michelangelo a creat statueta din ceară cu înălţimea de 17,6 centimetri în timp ce se afla la Florenţa, între anii 1516 şi 1519. Ulterior, el a folosit-o ca model pentru statuia din marmură „Sclav tânăr”, care a rămas neterminată. Această statuetă era concepută pentru mormântul papei Iulius al II-lea, însă ulterior planurile pentru sarcofagul papal au fost modificate, iar statuia „Sclav tânăr” a rămas neterminată şi este expusă la Galeriile Academiei din Florenţa.

Statueta din ceară a fost achiziţionată în 1854 de Muzeul Artelor Ornamentale Marlborough House, care ulterior s-a transformat în Muzeul V&A. În 1924, un vizitator s-a împiedicat şi a căzut peste statuetă, distrugându-i membrele, conform The Telegraph. Curatorii muzeului au recondiţionat statueta.

Pentru a verifica dacă amprenta de pe spatele statuetei îi aparţine într-adevăr lui Michelangelo, curatorii muzeului V&A doresc să o compare cu o amprentă de pe statueta din teracotă intitulată „Doi luptători”, datând din 1530, pe care s-a păstrat amprenta lui Michelangelo, conform The Times.

Sursa foto: Muzeului Victoria şi Albert/BBC two/livescience.com

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Pentru educația adulților ei, România se află pe culmile unei prosperități nevisate și ar avea din ce să cloneze statuile celebre clasice, ca la Muzeele Pușkin (Moscova) sau Victoria and Albert. Michelangelo s-a pus pe ars intuind cumva că, în postmodernitate, va fi rău văzut sentimentul religios, iar conceptul de geniu se va socoti discriminator. Și la noi, Maiorescu riscă să fie dojenit că n-a ars părți din manuscrisele eminesciene: presa românească a publicat la greu folclor urban cules de Eminescu, prezentându-l drept poezii obscene ale destrăbălatului poet național!

  2. Romanul fuge de amprentare digitala ca dracul de tamaie.

  3. Asta vreau să văd în Romania, artă și frumusețe….ăsta e primul pas către progres iar progresul este esențial pentru prosperitate. Susțin!!!!!