An negru pentru atletism, salvat doar de pantofii-minune ai kenyanului Eliud Kipchoge

Kenyanul Eliud Kipchoge a devenit în toamna lui 2019, la Viena, primul om care a alergat maratonul în mai puţin de două ore, performanţă pe care cei mai mulţi ar fi crezut-o de nerealizat, scrie Reuters.

Kipchoge a fost cronometrat în o oră, 59 de minute şi 40 de secunde, cu două minute mai puţin decât propriul său record mondial, 2 h 01 min 39 sec, stabilit în condiţii omologate la Berlin anul trecut. Performanţa lui Kipchoge la Viena nu a fost omologată de Federaţia Internaţională de Atletism (World Athletics) din cauza condiţiilor particulare ale acestei curse, mai ales faptul că învingătorul a fost ajutat de „iepuri”.

De cel mai mare ajutor pentru kenyan a fost probabil ultima versiune a pantofilor Vaporfly, concepuţi de Nike, care nu încalcă regulamentul.

Cei care se întrebau în ce măsură au contribuit aceşti pantofi la rezultatul lui Kipchoge au aflat răspunsul 24 de ore mai târziu, când kenyana Brigid Kosgei, purtând tot Vaporfly, a pulverizat recordul mondial în proba feminină de maraton. Kosgei a îmbunătăţit cu 81 de secunde performanţa stabilită de britanica Paula Radcliffe în urmă cu 16 ani.

Apoi, în decembrie, ugandezul Joshua Cheptegei a stabilit un nou record mondial pe distanţa de 10 km, purtând aceiaşi pantofi Vaporfly.

Potrivit World Athletics, este un lucru bun că tehnologia nu conferă un „avantaj mecanic”.

În urmă cu un an, Kipchoge a stabilit la Berlin recordul oficial al probei de maraton, cu timpul de 2 h 01 min 39 sec.

Performanţa kenyanului de la Viena a făcut ca alergările pe distanţe lungi să rămână în centrul atenţiei, într-un moment când atletismul avea nevoie de aşa ceva după ce Mondialele de la Doha au dezamăgit.

În capitala Qatarului, proba masculină de 100 m, cea mai aşteptată, a fost afectată înainte să înceapă de situaţia ridicolă care i-a permis americanului Christian Coleman să scape de o sancţiune antidoping pentru nerespectarea obligaţiilor sale privind localizarea. Coleman a luat aurul cu timpul de 9 sec 76/100, a şasea performanţă din toate timpurile în această probă. Pe un stadion aproape gol, argintul i-a revenit unui alt american, veteranul Justin Gatlin, în trecut de două ori suspendat pentru dopaj.

Lipsa evidentă de interes, vizibilă şi la proba feminină de 100 m, a fost doar una din urmările controversatei decizii de a organiza competiţia la Doha, unde aerul condiţionat a funcţionat în interiorul stadionului, dar nu a putut face nimic pentru atleţii ce au participat la alergările de pe distanţe lungi.

A fost dureros să vezi că mai bine de 40% din concurentele de la proba feminină de maraton au abandonat din cauza căldurii şi umidităţii, în ciuda startului dat la miezul nopţii. Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a fost atât de impresionat, încât aproape imediat a decis mutarea probelor de maraton şi de marş din cadrul Jocurilor Olimpice de anul viitor, de la Tokyo la Sapporo, în nordul Japoniei, unde vremea este mai răcoroasă.

Coleman a reuşit să învingă sistemul, nu însă şi reputatul antrenor Alberto Salazar, care a fost suspendat patru ani pentru încălcarea regulamentului antidoping, deşi niciunul dintre sportivii săi nu a fost depistat pozitiv.

Suspendarea lui Salazar a fost bine primită de mulţi ruşi, care susţin că sunt victimizaţi în bătălia împotriva dopajului, în timp ce alţii scapă uşor.

Altfel, Rusia a avut din nou un an prost în domeniul luptei împotriva dopajului.

World Athletics şi grupul său de lucru nu au fost deloc impresionaţi de eforturile Rusiei de a urma foaia de parcurs pentru a fi acceptată în competiţii. Pe baza rapoartelor AMA/WADA despre falsificarea datelor laboratorului antidoping de la Moscova, Rusia rămâne suspendată când se apropie Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Sursa: Agerpres

Foto: Eliud Kipchoge/ Facebook