Analist maghiar: Ucraina și Republica Moldova ar putea adera la UE în jurul anului 2030 / Bucureștiul dorește unificarea prin absorbție, fără nicio autonomie pentru Moldova, desființând separația dintre parlamentul de la Chișinău și biserica moldovenească

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova ar putea avea o șansă de a deveni membre ale UE în jurul anului 2030, a declarat János T. Barabás, analist la Institutul Maghiar de Afaceri Externe, pentru ziarul Kronika, în legătură cu propunerea Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare cu cele două țări, relatează publicația Kronika.

Potrivit acestuia, drumul Ucrainei va fi mai dificil, deoarece, pe de o parte, este o țară cu un teritoriu mare, iar pe de altă parte, corupția este o problemă majoră. Cu toate acestea, în ceea ce privește chestiunile legate de minorități, Kievul va trebui să facă concesii dacă vrea să adere. Potrivit analistului, strategia României este ca Moldova să devină mai întâi membră a UE, după care România ar urma să anexeze țara de dincolo de Prut. Acest lucru ar putea duce la abolirea autonomiei și la o creștere a antimaghiarismului.

”Ucraina și Moldova ar putea avea o șansă de a adera la UE în jurul anului 2030, dar Ucraina va trebui să își rezolve problemele legate de minorități. În același timp, România nu a renunțat la anexarea Republicii Moldova, ceea ce va duce, de asemenea, la o creștere a antimaghiarismului”, a declarat János T. Barabás, analist senior la Institutul Maghiar pentru Afaceri Externe, comentând anunțul privind începerea negocierilor de aderare la UE cu Kiev și Chișinău.

Întrebat dacă este vorba de o decizie politică sau dacă Republica Moldova și Ucraina sunt într-adevăr eligibile pentru a începe negocierile de aderare la UE, analistul, care a lucrat anterior ca diplomat la ambasadele Ungariei la București și Chișinău, a declarat că admiterea celor două state est-europene va fi o decizie politică, iar Comisia Europeană și guvernul UE au propus recent începerea negocierilor de aderare.

„Dacă totul merge bine, Ucraina și Republica Moldova vor avea șansa de a deveni membre cel mai devreme în jurul anului 2030”, a spus el. Întrebat despre șansele ca cele două țări să devină membre ale UE, el a spus că există voință politică de ambele părți și că UE ar putea aloca sprijinul financiar necesar pentru ciclul bugetar de 6 ani al UE care începe în 2027. Se apropie?

„Principala întrebare aici este dacă Ucraina poate adopta reformele potrivite, pentru că, personal, nu văd posibilă integrarea acestei țări mari în acest moment, de exemplu, agricultura sa este incompatibilă cu UE. De asemenea, este bine cunoscut faptul că la Kiev au loc periodic scandaluri de corupție, mă întreb dacă UE nu s-ar lăsa prinsă în ele. Cu o populație de 2,5 milioane de locuitori, Moldova ar putea fi mai incluzivă și mai flexibilă în adoptarea reformelor”, a subliniat el.

Întrebat de „Cronica” dacă există vreo șansă ca Bruxelles-ul să ia în considerare în mod serios adoptarea unor legi care privează minoritățile naționale autohtone de drepturile lor și le forțează să le retragă pentru a adera la UE, T. Barabás a răspuns că da, conform normelor UE, trebuie să fie garantate drepturile educaționale și culturale ale minorităților naționale autohtone.

„Dar drepturile colective, inclusiv autonomia, nu sunt susținute de UE. Prin urmare, guvernul de la Kiev trebuie să cedeze în acest domeniu dacă vrea să fie european din punct de vedere politic”, a subliniat el.

Întrebat dacă este posibil ca Moscova să lanseze un „zbor de distragere a atenției” pentru a zădărnici procesul de aderare în cele două țări, analistul a reamintit că autoritățile ruse au dus un război hibrid împotriva integrării occidentale a celor două state.

În Republica Moldova, la începutul acestui an, agenții ruși au încercat să răstoarne guvernul prin revolte de stradă violente, război informațional și politica gazelor.

”Cred că războiul hibrid rusesc va rămâne, deoarece Moscova nu dorește ca SUA să-și sporească influența în vecinătatea sa și se opune, de asemenea, politicii UE. Este posibil ca metodele să se schimbe de partea rusă. Multe depind de capacitatea Ucrainei de a face față presiunii și de faptul dacă se va ține de politica Washingtonului”, a subliniat analistul.

Întrebat despre posibilul impact al negocierilor de aderare la UE asupra obiectivului României de anexare a Republicii Moldova, analistul clujean a spus că strategia elitei politice românești este de a include mai întâi Republica Moldova în UE, iar apoi de a o anexa.

Prin UE către România? 

”Bucureștiul dorește unificarea prin absorbție, fără nicio autonomie pentru Republica Moldova, desființând separația dintre parlamentul de la Chișinău și biserica moldovenească. Asta înseamnă că vor să-i elimine pe suveraniștii moldoveni, iar mijloacele sunt deja puse la punct.

Guvernul pro-român a interzis deja mass-media naționalistă moldovenească. Într-o campanie de propagandă feroce, patrioții moldoveni sunt catalogați drept pro-ruși.

Din păcate, acest proces de romanizare este însoțit de o creștere a antiungarismului în România și în Republica Moldova, astfel încât principalul cotidian de la Chișinău, Timpul, finanțat de București, care obișnuia să publice știri adesea favorabile despre Ungaria (de exemplu, frumusețea Budapestei, politica familială maghiară), nu mai scrie favorabil despre Ungaria, ba chiar incită împotriva ei:

„Viktor Orbán se spală pe mâini după ce a dat mâna cu Putin”, „Atrocitățile ungurilor în Transilvania de Nord”.

Ceea ce nu înțeleg autoritățile de la București este că această propagandă a urii se va întoarce împotriva lor, de exemplu, pentru că au nevoie să centralizeze puterea politică pentru a stârni antimaghiarismul, ceea ce va duce la o reducere a eficienței guvernării. Ura distorsionează procesul de luare a deciziilor politice, face societatea rigidă la schimbare, ca să nu mai vorbim de faptul că este profund antidemocratică.

Elita românească a decis să rămână la status quo, adică o elită politico-economică oligarhică îngustă, dominată de serviciile secrete, care guvernează prin manipulare și mijloace oculte”, a declarat János T. Barabás, schițând o viziune nu foarte optimistă asupra viitorului.