Analiști de la Budapesta: Societatea ungară se va întreba mai devreme sau mai târziu de ce rămâne în urmă Ungaria faţă de România

Publicația maghiară NEPSZAVA, preluată de Rador, prezintă opinia unui fost președinte al Băncii Naționale și al unui fost ministru de Finanțe care arată că deciziile fiscale luate de guvernul Orban au dus la creșterea inflației mult peste media europeană. Lajos Bokros, fost ministru de Finanțe, arată că ”oligarhizarea” economiei maghiare a provocat o stagnare economică ce va face ca Ungaria să rămână în urma României.

Analiza integrală:

Nici economia mondială şi nici economia ungară nu se află într-o criză, deoarece nu scade PIB-ul, nu creşte rata şomajului, în schimb inflaţia este mare, ceea ce este, într-adevăr, neplăcut, a declarat economistul György Surányi, fost preşedinte al Băncii Naţionale a Ungariei, la un eveniment al Asociaţiei Jurnaliştilor Maghiari.

În opinia sa, atât în Statele Unite, cât şi în Uniunea Europeană, dar şi în Ungaria putea fi evitată actuala situaţie inflaţionistă, dacă guvernele şi băncile naţionale ar fi reacţionat din timp la pericol.

În opinia lui Lajos Bokros, fost ministru de Finanțe, inflaţia ungară a fost influenţată de cinci factori: politica monetară a Ungariei a fost mult timp prea blândă şi acelaşi lucru se poate spune şi despre buget. A fost o greșeală că Guvernul a permis creșterea excesivă a salariilor, într-o măsură care a depășit creșterea productivității economiei ungare. A patra cauză internă a fost că sistemul bancar a supracreditat economia ungară. Şi numai după aceea urmează cauzele externe, a declarat fostul ministru de finanţe, care a adăugat: Cu ani în urmă se știa că o politică monetară, bugetară și salarială, care era destul de relaxată, va produce inflaţie.

Premierul Viktor Orbán are dreptate când spune că dacă s-ar încheia războiul, inflația de 20% s-ar înjumătăți pentru că cauzele externe ar dispărea, dar și atunci ar exista cei 10% pe care Guvernul ar trebui să îi ia în considerare, a afirmat György Surányi, menţionând: În Ungaria inflaţia de bază este de 22,3%, iar în zona euro este de un sfert, ceea ce arată foarte bine că cauzele inflaţiei trebuie căutate în Ungaria.

Potrivit celor doi economişti ungari, din cauza politicii economice defectuoase din ultimii zece ani ţara a ajuns într-o capcană.

Este total greşit faptul că ţara ar putea fi competitivă în mod durabil cu salarii ieftine, a spus Surányi, care a adăugat: În acest sens au fost câteva exemple, aşa au fost unii „mici tigri” asiatici, aşa cum era pe vremuri China, dar în economia ungară, unde forţa de muncă s-a epuizat, este o misiune imposibilă să concurezi cu salarii mici.

Ar trebui să ne îndreptăm spre producţia cu înaltă valoare adăugată, dar asta nu merge cu muncitori cu patru clase. Cei care au în spate opt sau chiar 20 de ani de studii nu vor fi dispuși să lucreze pentru bani puţini, a spus Surányi.

Potrivit lui Lajos Bokros, Guvernul distruge puternic educaţia, şi se pare că urmărește să inunde țara cu forță de muncă ieftină. În opinia sa, Guvernul nici nu vrea să aducă în ţară munca creatoare de înaltă valoare adăugată. De mult nu se vorbeşte de faptul că toată lumea din ţară ar fi interesată de progresul tehnologiei sau ca ţara să ajungă din urmă UE, a mai afirmat fostul ministru de finanţe.

Cei doi specialişti susţin că ţara a ajuns într-o capcană şi din cauza politicii bugetare a Guvernului ungar: măsurile adoptate în ultimele luni pentru diminuarea cheltuielilor iau din resurse tocmai atunci când creşterea încetineşte oricum. Potrivit lui Bokros, reducerea cheltuielilor bugetare adoptată de Guvern nu poate fi numită drept pachet de austeritate în sensul că nu are un accent de politică economică. Nu este o soluţie rezonabilă că bugetul reţine plăţile timp de două luni. Guvernul nu folosește austeritatea pentru a corecta defectele structurale dăunătoare.

Potrivit fostului ministru de finanțe, un bun exemplu în acest sens ar fi desfiinţarea Centrului Klebelsberg, responsabil cu managementul educațional, care este o instituție dăunătoare din punct de vedere al politicii educaționale şi costă şi foarte mult, fără sens. Dar la fel de inutile şi uşor de abandonat sunt considerate de cei doi economişti şi cele 130 de miliarde de forinți cheltuite pentru mass-media publică și 120 de miliarde de forinți pentru propaganda guvernamentală.

În opinia lui Surányi, rambursarea impozitului pe venitul personal de 670 de miliarde forinţi acordată înainte de alegeri a fost o decizie la fel de greşită, deoarece a zdruncinat bugetul. Această sumă putea fi cheltuită mult mai util pentru consolidarea învăţământului, a sănătăţii sau a sferei sociale. Dacă banii ar fi fost destinaţi în această direcţie tot s-ar fi creat un deficit, dar cel puțin s-ar fi făcut progrese în rezolvarea unor probleme sociale importante.

În următorii doi-trei ani Guvernul nu va avea resurse pentru asanarea acestor probleme sociale grave, a fost de părere fostul preşedinte al Băncii Naţionale a Ungariei, care a adăugat că de ani de zile Guvernul a cheltuit o sumă nerezonabil de mare pe investiții – stadioane, săli de sport – pe care nimeni nu le folosește, așa că acestea sunt doar consumatoare de bani.

Sute de miliarde de la buget au fost folosite pentru investiții ineficiente sau au fost furate de cei care au primit subvenţia, din această cauză cheltuielile uriașe nu au dus țara înainte, am ajuns într-o capcană şi de aceea este nevoie acum de măsuri de austeritate.

Potrivit lui Boktor, Guvernul Orbán a impus țării un sistem oligarhic care nu servește eficienței economice. Întrebarea este dacă Ungaria poate reveni la bazele statului de drept. În opinia sa, oligarhii NER au ocupat azi toate domeniile care produc pentru piaţa internă.

Nu mai există venituri absorbabile în economie care să fie suficiente pentru a menține sistemul oligarhic, iar în această situație, mai devreme sau mai târziu, societatea ungară se va întreba de ce rămâne în urmă Ungaria chiar și în comparație cu România, a conchis fostul ministru de finanţe. (Traducerea: Rozália Gănciulescu)