ANALIZĂ 2024 – ultimul an de mandat Iohannis, proclamat „Anul Educației” după un 2023 marcat de greve stopate cu promisiuni nerespectate și noi legi aplicate improvizat
Anul 2023 ar fi trebuit să fie „anul educației” în România, cu noi legi pentru întreg sistemul de învățământ, adoptate după aproape un deceniu de planificare, dar și cu cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 15 ani, soldată cu angajamente de creștere substanțială a salariilor. Țara încheie același an, însă, cu o serie de amânări și cu incertitudini pentru 2024, atât legislativ, cât și din punct de vedere al măsurilor menite să o ridice de unde stagnează de mulți ani, anume de la coada clasamentului european al competențelor elevilor, PISA 2022, scrie Edupedu.ro. În ce condiții începe educația anul 2024, care, potrivit premierului Marcel Ciolacu, „va fi în sfârșit anul educației” – după 10 ani de când inițiatorul României Educate, Klaus Iohannis, a promis reformă masivă în domeniu?
Creșterea salarială care se conturează pentru 2024 este mai mică decât cea care rezulta din declarațiile autorităților în momentul încheierii grevei profesorilor din mai-iunie. În același timp, reforma care ar fi trebuit să se încheie anul viitor, prin finalizarea normelor de punere în aplicare a noilor Legi ale educației, se prelungește până cel puțin în 2025.
În 2024, ultimul an de mandat al președintelui Iohannis, urmează să se încheie, după întârzieri considerabile, și planurile-cadru determinate de vechea Lege a educației, cea din 2011, pe care șeful statului și-a propus să o schimbe la doar trei ani de la apariția ei și înainte ca cea mai mare parte dintre schimbările propuse atunci să intre în vigoare.
- În tot acest timp, anume două mandate prezidențiale de cinci ani, în care pe tema educației Iohannis a fost secundat de actualul ministru Ligia Deca, fosta lege a educației a fost mutilată radical. Dar nicio grabă pentru corectarea situației: la finalul primului mandat Iohannis, „România Educată”, proiect promis în 2014 (când „un sistem educațional performant” era prima premisă a „României lucrului bine făcut”) și inițiat în 2016, abia ajunsese, în 2019, la forma unui „raport scris”. Încă doi au trecut până la un raport final, încă doi până ca ea să se transforme în legi, care, în acest moment, nu sunt încă puse decât parțial în practică.
La PISA 2018, evaluarea elevilor de 15 ani din punct de vedere al competențelor-cheie (matematică, citire, științe), România era pe ultimele 2 locuri din Europa. La PISA 2022, se află tot acolo, pe penultimul loc – o dovadă de „reziliență”, conform ministrului Deca. Dar, spune tot aceasta, „schimbările reale, trainice durează”.
În ce manieră durează? O arată evoluțiile ultimelor săptămâni din anul 2023.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
3 comentarii