ANALIZĂ Administrația Buldozer. Cine mai poate opri avântul lui Trump?

Președintele Donald Trump și-a început în forță cel de-al doilea mandat în fruntea Statelor Unite, semnând zeci de ordine executive, concediind oficiali din diferite departamante, visitând zonele devastate de incendii și amenințând lideri străini, într-un avânt politic care a entuziasmat susținătorii săi din MAGA, i-a îngrozit pe democrați și a trimis fiori pe șira spinării în diferite capitale de pe glob. Strategia sa “șoc și groază” pare menită să impresioneze și să intimideze. Nu este de mirare că unele voci au vorbit despre faptul că Trump acționează ca un buldozer în acest mandat, care a început complet diferit de primul petrecut de el la Casa Albă.

Pe bandă rulantă

La doar câteva minute de la terminarea ceremoniei de învestitură din Rotonda de pe Capitol Hill de lunea trecută, Trump a început să semneze ordinele executive pe care le-a promis de-a lungul campaniei electorale recent încheiate. Potrivit The American Presidency Project, republicanul ar fi semnat cel puțin 32 de ordine după ce a revenit în Biroul Oval.

Aceste documente – decrete emis de președintele Statelor Unite care au putere de lege, fără a fi necesar să fie aprobate, ele fiind un instrument prin care liderul american poate da directive pentru a gestiona funcționarea guvernului federal sau pentru a implementa politici publice – acoperă o gamă largă de domenii politice, inclusiv imigrația, energia, eficiența guvernamentală și inițiativele legate de diversitate.

Printre cele mai notabile ordine semnate de Trump se numără anularea unor acțiuni executive din era Biden, retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, acordul internațional de referință pentru limitarea creșterii temperaturilor globale

De asemenea, Donald Trump a anunțat că grațiază aproape 1.600 dintre susținătorii săi care au fost arestați în urma revoltei de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.

Trump a comutat, de asemenea, pedepsele unor membri ai grupurilor Oath Keepers și Proud Boys, care au fost condamnați pentru conspirație sedicioasă în legătură cu asaltul de la Congres din urmă cu patru ani.

Republicanul a mai semnat un ordin executiv pentru a începe procesul de retragere a SUA din organismul de sănătate al ONU, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), deși acest lucru ar putea să se schimbe în curând.

De asemenea, Trump a ordonat ca oficialii americani să refuze dreptul la cetățenie copiilor imigranților care se află fie ilegal în SUA, fie cu vize temporare, dacă mamele lor erau “prezente ilegal” în momentul nașterii, iar tatăl nu era cetățean american sau rezident permanent legal. Aceeași regulă se aplică și copiilor născuți din mame care erau rezidente legale temporare și din tați care nu erau cetățeni sau rezidenți permanenți legali în SUA.

Trump a mai semnat un ordin executiv prin care declară “urgenţă energetică naţională” ce îi conferă autoritatea de a stimula producţia de petrol şi gaze din ţară, inclusiv prin deschiderea de noi foraje în Alaska.

De asemenea, republicanul a semnat două ordine executive de abrogare a programelor privind “diversitatea, egalitatea şi incluziunea” şi a stabilit că guvernul federal american va recunoaşte de acum înainte doar două sexe, masculin şi feminin.

În plus, el a luat în vizor vehiculele electrice (EV), revocând un ordin executiv din 2021 semnat de predecesorul său, Joe Biden, care urmărea să se asigure că jumătate din toate vehiculele noi vândute în Statele Unite până în 2030 erau electrice.

Tot în prima zi după ce a revenit la Casa Albă, președintele Trump a mai semnat un ordin executiv care îndreaptă guvernul SUA spre desemnarea cartelurilor de droguri ca organizații teroriste. Această decizie face parte din eforturile mai ample ale Administrației Trump de a combate fluxul de droguri și persoane la granițele Statelor Unite. Implicațiile complete ale desemnării cartelurilor ca organizații teroriste vor depinde, în mare măsură, de modul în care administrația va pune în aplicare această măsură.

Ordinul afirmă că cartelurile reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, într-un mod diferit de crima organizată tradițională. Acestea au desfășurat “o campanie de violență și teroare în emisfera vestică” cu efecte destabilizatoare, inclusiv un aflux de “droguri mortale, criminali violenți și bande periculoase” în Statele Unite.

De asemenea, documentul afirmă că cartelurile, precum și două bande transnaționale cu rădăcini în America Centrală, respectiv Tren de Aragua (TdA) și La Mara Salvatrucha (MS-13), reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA.

Trump a declarat o stare de urgență națională pentru a gestiona aceste amenințări și a subliniat că politica americană este de a “asigura eliminarea totală a prezenței acestor organizații în SUA.”

Ordinul instruiește Departamentul de Stat al SUA să recomande, în termen de 14 zile, dacă cartelurile ar trebui desemnate drept organizații teroriste străine.

În sfârșit, mai merită menționat că Trump a semnat mai multe prevederi care vor avea impact asupra lucrătorilor guvernamentali.

El a cerut revenirea cu normă întreagă la munca în birou pentru angajații federali și a ordonat înghețarea angajărilor în funcțiile guvernamentale, cu excepția militarilor sau “imigrației, securității naționale sau siguranței publice.”

El a reintrodus, de asemenea, ordinul executiv Schedule F din primul mandat, care ar putea facilita concedierea funcționarilor publici considerați neloiali. Angajații “nu sunt obligați să-l susțină personal sau politic pe actualul președinte,” dar trebuie “să pună în aplicare cu fidelitate politicile administrației cât mai bine posibil,” se arată în ordinul citat de Axios.

Pe plan intern

Prima săptămână a celui de-al doilea mandat al lui Trump nu s-a limitat însă doar la semnarea de ordine executive.

La ordinele sale și ale noului “țar al frontierelor,” Tom Homan, agenții din U.S. Immigration and Customs Enforcement au efecutat raiduri în New Jersey, Boston, Denver, Philadelphia, Atlanta, Seattle, Miami, Washington DC și New York, în timpul cărora au arestat sute de imigranți ilegali. De asemenea, agenții federali au lansat operațiuni similare în Los Angeles, un oraș sanctuar.

Mulți dintre cei arestați au fost transportați cu avioane militare în țările lor de origine.

De asemenea, Trump a concediat, vineri, 17 observatori independenți de la mai multe agenții guvernamentale americane, între care departamentele de stat, apărare și transporturi. Aceștia au fost notificați prin e-mail de către directorul de personal al Casei Albe că au fost concediați imediat.

Trump a confirmat mișcarea într-o conversație cu reporterii la bordul Air Force One sâmbătă, afirmând că “este un lucru foarte comun de făcut.” El a spus că va “pune oameni buni acolo, care vor fi foarte buni.”

Decizia lui Trump a venit după ce 395 de funcționari guvernamentali au fost puși pe liber ca urmare a terminării programelor DEI, iar aproximativ 420 de milioane de dolari în contracte curente sau viitoare, majoritatea axate pe inițiativele DEI, au fost, de asemenea, anulate.

Iar Trump a concediat-o pe comandanta Gărzii de Coastă, amiralul Linda L. Fagan, femeia cu cea mai înaltă poziție din armată, în timp ce participa la un bal care celebra rolul său de comandant-șef al Americii.

Fagan a aflat că fusese concediată în timp ce aștepta să facă o fotografie cu Trump la Balul comandantului-șef în ziua inaugurării republicanului, a raportat The New York Times.

Printre motivele pentru care Fagan a fost concediată se numără “un accent excesiv pe diversitate, echitate și incluziune,” a declarat Departamentul de Securitate Internă într-un comunicat. DHS a mai spus că “eșecul lui Fagan de a aborda amenințările la adresa securității graniței” și problemele de recrutare de lungă durată ale Gărzii de Coastă au fost motive pentru concedierea ei.

De asemenea, potrivit Axios, care a citat un memo emis vineri seară de Biroul de Management al Personalului din SUA, Administrația Trump le-a cerut șefilor agențiilor federale “să ia măsuri pentru a desființa” angajații birourilor DEI. Eliminarea programelor și angajaților DEI, începută luni, se desfășoară cu o viteză fulgerătoare, a scris publicația.

Pe de altă parte, polițiștii militari din Divizia 101 Aeropurtată – supranumiți “Vulturii Urlători ” – au fost desfășurați sâmbătă la granița de sud a Statelor Unite pentru a sprijini măsurile dure ale președintelui Trump împotriva imigrației ilegale.  Trump, care a declarat o urgență națională la graniță după ce a preluat mandatul luni, a ordonat armatei să ajute la securizarea frontierei. Potrivit unor surse, el ia în considerare trimiterea a până la 10.000 de soldați la granița cu Mexicul și folosirea bazelor militare pentru a ține imigranții ilegali ce vor fi deportați.

De asemenea, tot sâmbătă, Trump a spus că ia în considerare trimiterea a aproape 90.000 de agenți nou angajați ai Serviciului de Venituri Interne (IRS) pentru a păzi granița de sud, la doar câteva zile după ce a emis moratoriul asupra angajărilor în agenția federală.

Cel de-al 47-lea comandant-șef a declarat că ar putea, de asemenea, să-i concedieze pe angajații IRS, mulți dintre ei având salarii finanțate din cele 72 de miliarde de dolari alocate agenției federale prin Inflation Reduction Act, legea semnată de Biden în august 2022.

În prima sa săptămână în funcție, Trump a mai vizitat vestul Carolinei de Nord, care a fost devastat de uraganul Helene, și orașul Los Angeles, afectat de incendii recente.

În Carolina de Nord, el a criticat lipsa de ajutor a Administrației Biden, a vorbit despre eliminarea FEMA și a oferit rezidenților să ia microfonul pentru a numi și a critica companiile de asigurări care îi ignoră.

În California, Trump a luat partea rezidenților care voiau să se întoarcă la casele lor distruse, îndemnând public primarul din LA, democrata Karen Bass, să se dea la o parte.

“Pur și simplu cred că trebuie să le permiteți oamenilor să meargă la casele lor și să înceapă procesul în seara asta,” i-a spus Trump primarului democrat.

Bass, a cărei performanță a fost universal criticată, a spus că va face acest lucru, dar a sugerat că va dura o săptămână.

“O săptămână este, de fapt, mult timp, așa cum o văd eu,” a răspuns Trump ferm, insistând că ei “sunt în siguranță.”

În sfârșit, Trump a bifat unele dintre cele mai importante succese politice săptămâna trecută, după ce Senatul a validat nominalizații săi pentru diferite poziții guvernamentale.

• Astfel, Marco Rubio a devenit noul șef al diplomației de la Washington, fiind aprobat în unanimitate de camera superioară a legislativului american ;
• Pete Hegseth, fostul ziarist de la FoxNews, a devenit numărul unu de la Pentagon, fiind confirmat prin votul decisiv al vicepreședintelui JD Vance, după ce trei republicani s-au opus confirmării sale;
• guvernatoarea din Dakota de Sud, Kristi Noem, a fost confirmată sâmbătă de Senat, cu 59 la 34, în funcția de șef al Departamentului de Securitate Internă. Noem, o susținătoare fidelă a lui Trump, cu opinii dure în privința imigrației, va juca un rol crucial în implementarea politicilor de imigrație ale republicanului, inclusiv planurile sale de a efectua deportări în masă și de a închide granița
• John Ratcliffe a devenit noul șef al CIA. Senatul a votat 74-25 în favoarea lui Ratcliffe, un fost congresman din Texas care a fost directorul serviciilor de informații naționale al lui Trump (DNI) în ultimele opt luni ale primului său mandat. Douăzeci și unu de democrați s-au alăturat colegilor lor republicani pentru a susține nominalizarea acestuia

Pe plan extern

Avântul Administrației Trump 2.0 a continuat și pe plan extern, unde republicanul i-a cerut lui Vladimir Putin să pună capăt “războiului ridicol” din Ucraina, a reînceput trimiterea de bombe de mari dimensiuni către Israel și a vorbit cu șefa executivului de la Copenhaga despre achiziționarea Groenlandei, într-un apel telefonic care “i-a speriat complet pe danezi.”

Astfel, Trump a declarat că va impune probabil sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Putin refuză să negocieze încheierea războiului din Ucraina.  Liderul de la Casa Albă a declarat că administrația sa analizează, de asemenea, problema trimiterii de arme în Ucraina, adăugând opinia sa că Uniunea Europeană ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini Kievul. “Vorbim cu președintele ucrainean Zelenski, vom vorbi cu președintele Putin foarte curând”, a spus Trump. “Ne vom uita la asta.”

Trump a declarat și că l-a presat pe președintele chinez Xi Jinping, într-un apel telefonic, pentru a interveni să oprească războiul din Ucraina.

Vorbind despre un alt dosar fierbinte de pe glob, Trump a afirmat sâmbătă că “o mulţime de lucruri” comandate de Israel din Statele Unite sunt în prezent livrate, răspunzând informaţiilor din presă că administraţia sa a deblocat o livrare de bombe de mari dimensiuni către statul evreu.

Administraţia Biden a suspendat anul trecut livrarea acestor bombe către Israel, în contextul în care armata israeliană se pregătea de o ofensivă pe scară largă asupra oraşului Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, unde îşi găsiseră refugiu 1,4 milioane de palestinieni strămutaţi de bombardamente şi lupte.

Biden a avertizat că utilizarea unor astfel de bombe în astfel de zone ar provoca o “mare tragedie umană.”

Și tot legat de acest conflict, Trump a propus mutarea locuitorilor din Fâşia Gaza în Egipt şi Iordania ca parte a unui plan de pace de a face curăţenie în teritoriului palestinian, unde armistiţiul dintre Israel şi Hamas a intrat duminică în a doua săptămână. Republicanul a comparat enclava palestiniană cu un “sit de demolare” şi a spus că a vorbit cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei despre situaţie, adăugând că va face acelaşi lucru duminică cu preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi.

În ceea ce privește ajutorul pe care Statele Unite îl oferă străinătății, Departamentul de Stat a ordonat stoparea finanțării pentru majoritatea granturilor existente de asistență externă pentru 90 de zile.

Într-o adresă trimisă tuturor posturilor diplomatice și consulare americane, Marco Rubio a cerut personalului departamentului să emită “ordine de oprire a lucrărilor” pentru aproape toate “granturile existente de asistență externă.”

Restricția nu se aplică ajutorului acordat Israelui și Egiptului. De asemenea, asistența pentru Ucraina pare că este ferită deocamdată de ordinul lui Rubio.

Tot pe plan extern, Trump a luat cuvântul via webcam în fața elitelor globale adunate la Forumul Economic Mondial de la Davos, vorbind despre planul său MAKE AMERICA GREAT AGAIN și amenințând companiile străine că vor fi supuse tarifării dacă nu vor face investiții în SUA.

Dar poate cel mai controveresat moment extern din prima sa săptămână a fost legat de Groelanda, cea mai mare insulă din lume, pe care Trump vrea să pună mâna cu orice preț.

Financial Times a relatat despre faptul că Trump i-a spus premierului danez că este serios în ceea ce privește preluarea Groenlandei într-un apel telefonic “înflăcărat” care a avut loc zilele trecute.

Trump și Mette Frederiksen au vorbit la telefon timp de 45 de minute, într-o convorbire telefonică aprinsă, pe care un oficial de la Copenhaga a numit-o “îngrozitoare”.

O sursă a declarat că Trump “a fost foarte ferm.. (Apelul) a fost un duș rece. Înainte, era greu să o iau în serios. Dar cred că este serios și potențial foarte periculos.”

Oficialii de la Copenhaga au declarat că Trump a fost agresiv și conflictual, în ciuda ofertei lui Frederiksen de a spori cooperarea dintre Groenlanda și SUA privind bazele militare și exploatarea resurselor naturale.

Apelul “i-a speriat complet” pe danezi, a declarat un oficial de la Copenhaga. “Intenția a fost foarte clară.Americanii vor asta. Danezii sunt acum în modul de criză.”

“Administrația Buldozer”

Strategia “șoc și groază” la care a recurs Trump și echipa sa a entuziasmat susținătorii săi din tabăra MAGA, care l-au votat în noiembrie 2024 bazându-se și pe promisiunea sa că va implementa rapid agenda ‘America First.’

Aliații republicanului au lăudat prima sa săptămînă în funcție a lui Trump 2.0. “Niciun președinte din istoria modernă nu a ajuns în Biroul Oval mai bine pregătit și mai hotărât să realizeze lucruri mari într-un timp scurt. (Trump) nici nu apucase să depună jurământul că ordinele executive, grațierile, numirile, discursurile, întâlnirile publice și conferințele de presă au început să se adune,” a scris entuziasmat New York Post.

Deciziile pe bandă rulantă luate de republican i-au îngrozit însă pe democrați, în condițiile în care, după înfrângerea dramatică de la alegerile din noiembrie trecut, când a pierdut Casa Albă și Senatul și nu a reușit să pună mâna pe Camera Reprezentanților, Partidul Democrat traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă.

Înfrântă în alegeri, fără un lider clar și o direcție precisă, opoziția democrată încă își linge rănile, iar rezistența sa la noua administrație este aproape inexistentă. Stânga americană, la fel cum se întâmplă și cu suratele ei din alte democrații vestice, este la pământ și pare că nu mai are forța să se ridice.

De partea lor, cancelariile străine, atât cele aliate americanilor, cât și restul lumii, privesc cu un amestec de confuzie și teamă avalanșa de declarații și inițiative venite de la Casa Albă.

În acest context nou și dramatic, criticii politici și din presă nu știu exact cum să abordeze atitudinea celui de-al 47-lea președinte. CNN a scris: “În primele sale trei zile, Trump a perturbat America. Apoi și-a întors atenția asupra lumii”, în timp ce New York Times a vorbit despre faptul că “președintele Trump a lansat o provocare fundamentală la adresa normelor și așteptărilor legate de ceea ce poate și ar trebui să facă un președinte.”

Publicația l-a citat de altfel pe Trump care a afirmat că “vom face lucruri care vor șoca oamenii.”

Iar lucrurile, cred cei de la NY Times, sunt într-adevăr șocante. “Nu atât prin intensitatea schimbărilor de politică sau prin răsturnările ideologice care vin inevitabil odată cu schimbarea partidului la Casa Albă, ci prin afirmațiile de putere personală care sfidează instanțele, Congresul și liniile etice care au constrâns președinții din trecut…” și prin care Trump pare dispus “să împingă limitele autorității sale, reziliența instituțiilor americane, forța sistemului de aproape două secole și jumătate și toleranța unora dintre aliații săi.”

“Revoluția plutește în aer în contextul în care Trump sosește cu un impact puternic,” a scris The Guardian, adăugând că “președintele nu a pierdut timpul în a promova o agendă radicală de dreapta la începutul celui de-al doilea mandat al său.”

Iar BBC a titrat despre prima săptămână a celui de-al doilea mandat al republicanului: “Încrezător, organizat, dar încă impulsiv: Trump 2.0 a învățat din experiențele trecute.”

Concluzia. Așa cum afirmă comentatorii de peste ocean, nu tot ce a șocat oamenii în prima săptămână a lui Trump 2.0 a încălcat neapărat standardele prezidențiale. Oricând un președinte dintr-un partid preia mandatul de la unul din alt partid, schimbările de politică pot fi bruște. Trump a fost însă deosebit de agresiv în a inversa direcția ideologică și politică a Americii.

După primii patru ani petrecuți în Biroul Oval, republicanul a revenit în fruntea SUA și a lumii cu un plan precis. El nu mai este un outsider la Washington și, susținut de o victorie electorală clară, care l-a văzut câștigând toate statele swing și devenind primul republican în 20 de ani care triumfa cu votul popular, Trump a arătat în primele zile de întoarcere la Casa Albă cât de mult plănuiește să folosească puterea executivă pentru a remodela țara.

Strategia lui – agresivă, pragmatică, dură – pare menită să impresioneze și să intimideze prin demonstrații de forță și acțiuni decisive, care să-i maximalizeze agenda America First și nu le dea adversarilor timp să reacționeze. Nu este de mirare că unele voci au vorbit despre faptul că Trump acționează cu “ferocitatea unui buldozer” în primele zile ale acestui mandat, care a început complet diferit de primul petrecut de el la Casa Albă. Va avea el însă suficient combustibil ca să mențină același ritm în următorii patru ani sau, așa cum afirmă unii, își va pierde suflul, suporterii și aliații externi mult mai repede decât se preconizează acum?

Surse: TIME, Reuters, Axios, ABC 7, New York Post, CBS News, AP, FoxNews, New York Times, BBC, NBC News, Wall Street Journal, Politico, Financial Times, CNN, The Guardian, ucsb.edu, dlapiper.com, whitehouse.gov, treasury.gov, Facebook, YouTube