ANALIZĂ AFP: Traficul de droguri, tot mai extins şi mai violent în Franța / „Ameninţarea a atins un nivel istoric”

„Un război fără sfârşit” – traficul de droguri înfloreşte mai mult ca oricând în Franţa, iar violenţa pe care o generează a atins un nivel record în 2023, relevă o analiză publicată marţi de France Presse, citată de Agerpres.

„Ameninţarea a atins un nivel istoric”, spune şefa Oficiului Antidrog (OFAST), Stephanie Cherbonnier. „Niciun teritoriu nu este cruţat”, adaugă el.

Alimentată de o cerere puternică – 5 milioane de consumatori obişnuiţi de canabis, 600.000 de cocaină, conform Oficiului francez pentru droguri şi toxicomanie (OFDT) -, piaţa drogurilor din Franţa produce o cifră de afaceri anuală estimată la 3 miliarde de euro.

Până la jumătatea lunii noiembrie, poliţia înregistrase 315 omucideri sau tentative de omucidere între infractori în legătură cu traficul de droguri, o creştere de 57% faţă de aceeaşi perioadă din 2022.

Numai în Marsilia (sud-est), războiul dintre două organizaţii criminale concurente pentru controlul pieţei profitabile a drogurilor a luat 47 de vieţi de la 1 ianuarie, majoritatea „mici traficanţi”.

Şi alte oraşe sunt afectate de aceste violenţe: Nantes (vest), Besancon (est), Toulouse (sud-vest), Avignon (sud-est) şi Nîmes (sud) au înregistrat la rândul lor un bilanţ ridicat al reglărilor de conturi.

Pentru a desfăşura ceea ce el numeşte principala bătălie, ministrul de interne Gerald Darmanin a cheltuit masiv pentru „a lovi” punctele de tranzacţie şi a încerca să destabilizeze traficul. Dar sarcina este uriaşă, precizează AFP.

„Uneori simţi că goleşti oceanul cu o lingură”, spune o anchetatoare din Normandia. „Este frustrant, pentru că oamenii pe care îi arestăm sunt întotdeauna înlocuiţi foarte repede de alţi soldaţi mici”, explică ea.

Conform datelor OFAST, 240.000 de persoane trăiesc direct sau indirect din traficul de droguri în Franţa, dintre care 21.000 cu normă întreagă.

Produsele au o rentabilitate ridicată pentru organizaţiile criminale. „Cocaina se cumpără cu 28.000-30.000 de euro pe kilogram şi se vinde cu 65-70 de euro pe gram”, explică Stephanie Cherbonnier.

Pe această piaţă dinamică, alimentată de „creşterea producţiei” şi de „cererea puternic diversificată, în special pentru produsele sintetice”, concurenţa este acerbă şi justifică utilizarea forţei.

„Există o dorinţă incontestabilă de a elimina fizic concurenţii”, notează şeful Oficiului Central pentru Lupta împotriva Crimei Organizate (OCLCO), Yann Sourisseau.

În trecut, îşi aminteşte un anchetator, disputele legate de controlul teritoriului se terminau cu „împuşcături de intimidare pe faţadele clădirilor”. Acum, comandouri echipate cu arme de război nu ezită să deschidă focul în plină stradă.

Aceste rafale de focuri de armă fără discernământ, departe de reglările de conturi „de modă veche”, au crescut numărul victimelor colaterale.

Micii soldaţi ai acestui război criminal sunt, de asemenea, tineri, fie că este vorba „chouffes” (paznici), „charbonneurs” (vânzători) sau „charcleurs” (ucigaşi).

Dintre cele 450 de victime identificate în 2023 de poliţie, „30% au sub 20 de ani”, a remarcat recent directorul general al acesteia, Frederic Veaux. Iar „20% dintre autori au între 16 şi 19 ani”, conform statisticilor OCLCO.

În faţa traficanţilor de droguri, poliţia, jandarmii, vameşii şi magistraţii luptă permanent.

În 2022, capturile au doborât un nou record istoric, cu peste 157 de tone interceptate, în primul rând canabis (128,6 tone) şi cocaină (27,7 tone).

Dar ele nu reprezintă decât o mică parte din volumele aflate în circulaţie. „Capturile sunt în creştere, dar nu este nimic în comparaţie cu profiturile din traficul de droguri”, a declarat recent procuroarea din Paris, Laure Beccuau.

În privinţa violenţelor, 83 de omucideri şi tentative de omucidere au fost rezolvate în 2022, adică un procent de elucidare de 30%, iar 123 de făptaşi au fost inculpaţi şi închişi, conform OCLCO.

Anul trecut, „au fost confiscate 8.000 de arme, în creştere cu 10% faţă de 2021, dintre care 25% au fost în timpul investigaţiilor privind traficul de droguri”, adaugă Stephanie Cherbonnier.

Dar realitatea este că, în ciuda represiunii totale, traficul continuă să crească, cu cortegiul său sinistru de acte de violenţă, comentează AFP.

„Nici măcar politicile penale dure nu îi descurajează” pe traficanţi, admite prefectul de poliţie al departamentului Bouches-du-Rhone (sud-est), Frederique Camilleri. „Vor merge 30 de ani la închisoare, dar asta nu-i descurajează”, adaugă el.

Aşa că unii se tem deja că situaţia scapă de sub control, ca în Belgia sau Olanda, unde mafiile drogurilor mituiesc, elimină şi nu mai ezită să ameninţe miniştri.

În septembrie, aproximativ cincizeci de aleşi locali au cerut un „plan naţional şi european” împotriva traficului care afectează zonele lor. „Este timpul să rupem această spirală infernală a violenţei care provine din traficul de persoane”, au scris ei într-un editorial publicat în Le Monde.

Ei recomandă „mai multe resurse”, o „politică durabilă de sănătate” pentru a „reduce cererea” sau „atacarea totală a portofelelor traficanţilor”.

Dar urmărirea traficanţilor se loveşte de capcana cooperării judiciare. „Lorzii drogurilor (…) s-au refugiat într-o serie de ţări în care procesul de extrădare este acum întrerupt”, a declarat procuroarea Parisului, Laure Beccuau.

În Maroc, Algeria şi mai ales în Dubai, ei îşi spală banii şi continuă să-şi gestioneze reţelele.

Chiar dacă legăturile oficiale cu emiratul s-au îmbunătăţit în ultimii ani, dificultăţile persistă. „Cooperarea poliţienească funcţionează, problema este ce se întâmplă apoi”, se plânge un magistrat parizian de rang înalt.

Mai mulţi şefi de reţea căutaţi de Franţa au fost arestaţi în ultimii ani în Dubai. Dar, până acum, doar doi au fost extrădaţi, Hakim Berrebouh şi Moufide Bouchibi. Alţii au fost eliberaţi de tribunalele din emirat.

„Legislaţia nu este aceeaşi în Dubai. Au un formalism extrem de riguros”, spune Stephanie Cherbonnier, care speră foarte mult la sosirea la începutul anului a unui magistrat de legătură francez în Dubai.

Magistraţii şi ofiţerii de poliţie pledează, de asemenea, pentru consolidarea luptei împotriva profiturilor financiare generate de traficul de persoane, împotriva spălării banilor şi a corupţiei, în special prin intensificarea confiscării activelor provenite din săvârşirea de infracţiuni.

„Trebuie să continuăm să combatem combustibilii crimei organizate grave”, a declarat procuroarea Laure Beccuau.

Celor care solicită legalizarea vânzării de canabis, Gerald Darmanin le răspunde arătând cu degetul spre consumatori. „Dacă nu ar exista consumatori”, repetă ministrul, „nu ar exista niciun punct de tranzacţie, nu ar exista reglări de conturi”.

Nu este sigur însă dacă mesajul ajunge mai departe, comentează AFP. Astăzi, autorităţile sunt îngrijorate de o „explozie” pe piaţa drogurilor sintetice, care sunt foarte solicitate de tinerii consumatori în căutarea unor niveluri din ce în ce mai ridicate de toxicitate. Şi trebuie să monitorizeze apariţia opioidelor sintetice.

„Americanii continuă să ne avertizeze: când fentanilul va ajunge în Franţa, va fi altceva!”, anticipează deja magistratul Francois Antona, şeful secţiei însărcinate cu lupta împotriva crimei organizate (JIRS) la procuratura din Paris.

Pe teren, cei care luptă zilnic împotriva traficului de droguri nu îşi fac iluzii. „Este un război fără sfârşit, este clar că nu vom opri traficul”, rezumă anchetatoarea normandă, „dar este treaba noastră să încercăm să îl perturbăm, uneori să îl destructurăm”.