ANALIZĂ Congres la UDMR. Ce au însemnat cei zece ani sub Kelemen Hunor

Cel de-al 15-lea Congres al UDMR va avea loc vineri, 17 septembrie, la Sângeorgiu de Mureș, sub sloganul ”Împreună pentru familie!”.

Potrivit programului, formațiunea reprezentativă a comunității maghiare va adopta la Congres o serie de documente strategice privind ”Proiectele de politici familiale ale UDMR” pe care dorește să le implementeze în prezentul ciclu parlamentar.

Congresul este precedat de o serie de trei dezbateri pe subiecte privind rolul administrațiilor locale în slujba familiilor (obiective, instrumente, motivații), dezvoltarea locală și comunitară cu sprijin guvernamental, dezvoltarea Transilvaniei și lansarea programului Academia Administrațiilor Locale ”Bernády György”.

Dar care sunt semnificațiile efective ale Congresului UDMR din 2021? Ce borne marchează evenimentul și care sunt perspectivele formațiunii maghiare din România?

Prima constatare este că în anul 2021 se împlinesc 10 ani de când Kelemen Hunor a preluat conducerea UDMR în urma Congresului din februarie 2011 organizat la Oradea. Kelemen este doar cel de-al treilea președinte al UDMR de la înființarea formațiunii, ceea ce reprezintă cel mai ridicat grad de stabilitate în leadership în conducere unei formațiuni politice de după schimbare de regim din 1989.

Președinții UDMR au elemente comune de profil, sunt / a fost (Domokos Geza primul președinte a decedat între timp) intelectuali, scriitori și oameni de cultură, care știu ”să vorbească și să scrie corect în limba maghiară”. Pentru unii poate sublinierea acestei calități la un lider politic poate să pară o aroganță, dar este esențială în conducerea unei comunități, mai ales minoritar etnice.

Kelemen Hunor a fost alegerea, delfinul, fostului președintelui Markó Béla, care l-a impus ca succesor, rezistând îndoielilor din rândul liderilor Uniunii, dar și asalturilor liderilor consacrați Borbély László sau Frunda György, care și-au dorit insistent un mandat de președinte UDMR.

Markó Béla a considerat că Hunor Kelemen cunoaște foarte bine gândirea politică de pe Dâmbovița (și nu folosesc în sens peiorativ exprimarea), fiind competitiv în dialog și negocieri. De altfel, Kelemen a parcurs toate etapele interne din UDMR, încă din 1997 când a venit ca secretar de stat în București, ulterior câștigând succesiv mandate de deputat, vicepreședinte executiv și președinte executiv.

Dar ce înseamnă UDMR sub președinția lui Kelemen Hunor?

În primul rând, marchează sfârșitul generației ”Neptuniștilor” (din nou fără sens peiorativ) în UDMR, a celor politicieni maghiari care au început dialogul cu liderii politici români în 1993 la Neptun, prin medierea fundației din SUA, Proiect of Ethnic Relations (la întâlnire au participat Frunda György, Tokay György și Borbély László, respectiv Viorel Hrebenciuc și Ovidiu Șincai).

Acesta a fost generația care a gestionat dialogul dintre majoritatea română și maghiarii din Transilvania astfel încât România să fie primită structurile euro-atlantice (Consiliul Europei, NATO și UE). După integrarea în UE, dialogul româno – maghiar cunoaște un regres puternic, cauzat în principal de faptul că între cele două comunități nu a mai existat un scop comun care să îi unească, dar și alte aspecte care merită o analiză distinctă.

Practic, Kelemen Hunor a preluat conducerea UDMR în:

• mijlocul unei crize a relațiilor dintre majoritatea română și minoritatea maghiară,
• în mijlocul unei crize a relațiilor dintre UDMR și FIDESZ-KDNP partidul de guvernământ din Ungaria,
• în lipsa unei viziuni, a unei imagini de viitor a maghiarilor din România, după epuizarea țintei de integrare în NATO și UE,
• în mijlocul unei crize guvernamentale, generate de instabilitatea politică (un guvern minoritar condus de Emil Boc), și
• în perioada efectelor crizei economice începute din 2008.

În politica internă, Kelemen Hunor a parcurs cu UDMR o perioadă aproape de 10 ani în opoziție, exceptând scurta participare în ultima parte a guvernului Emil Boc și cea a lui Răzvan Ungureanu. Exercițiul de guvernare în cabinetul Victor Ponta a durat doar 8 luni, în care UDMR nu avut nicio putere.

Chiar și în opoziție, UDMR a fost asociat cu PSD în parteneriatul parlamentar, fiind aspru criticat pentru pozițiile și voturile exprimate în subiectul justiției. Parteneriatul cu PSD a atârnat de imagina UDMR, inclusiv în rândul electoratului maghiar, care paradoxal așteaptă măsuri de stânga, fiind un votant de dreapta. În perioada analizată, UDMR a avut momente în care a asigurat majorități toxice, decizie ce va atârna în continuare de imaginea formațiunii.

După aproape 10 ani, UDMR sub conducerea lui Kelemen Hunor a ajuns prima oară la guvernare, într-o poziție reală de putere, după alegerile parlamentare din 2020. În actuala guvernare, UDMR a adoptat o strategie extrem de pragmatică, nu a promovat deloc subiectele ce țin de drepturilor minorităților naționale, pentru a nu afecta funcționarea coaliției de guvernare, s-a concentrat pe subiectele ce țin de dezvoltarea și creșterea investițiilor la nivelul autorităților locale, la nivel regional, respectiv politicile de mediu.

De la intrarea la guvernare a UDMR s-a așteptat și o îmbunătățire a relațiilor dintre București și Budapesta.
Criza dintre PNL și USR-PLUS, competiția din cele două partide (care în fapt sunt 4 după cum spune Kelemen Hunor) a afectat profund actul de guvernare și politicile propuse de UDMR. În această criză, formațiunea condusă de Kelemen Hunor a demonstrat un grad ridicat de maturitate și echilibru, și în continuare va urmări să-și păstreze acest rol de mediator.

Capitol sensibil: justiția

Parte a crizei, UDMR prin poziția raportată la desființarea SIJ, nu a exprimat altceva decât pozițiile tăcute ale celorlalți actori politici, PNL sau președintele Klaus Iohannis. Aceasta este și motivul pentru care USR PLUS s-a războit în prima fază cu UDMR, cerând ieșirea formațiunii de la guvernare și abia mai târziu cu PNL și președintele Klaus Iohannis, cei care s-au opus mai puțin vocal reformelor propuse de fostul ministru al justiției, Stelian Ion.

UDMR declară că dorește să se asigure că  judecătorul este independent față de procurorul care îi supune spre judecată un rechizitoriu care are ca obiect un posibil fapt de corupție. Desigur, subiectul este unul complex, definitoriu pentru raporturile de putere din România, iar UDMR nu este Albă ca Zăpada în aceste dezbateri controversate.

În relațiile de putere din interiorul UDMR, Kelemen Hunor a mutat centrul de putere de la Târgu Mureș la Cluj Napoca, municipiu ce a devenit sediul central al organizației. Organizația județului Mureș a pierdut poziția de mediator între organizațiile din Ținutul Secuiesc (Harghita – Covasna) și cele în care maghiarii sunt minoritari (Satu-Mare, Bihor, Cluj Napoca etc.).

Județul Mureș nu a reușit să mai lanseze niciun lider național în UDMR și încă se zbate în criză, luptă de putere, chiar dacă, după mulți ani, în funcția de primar a al municipiului reședință de județ a fost ales un maghiar, iar președintele Consiliului Județean este tot maghiar.

Kelemen Hunor a satisfăcut cerințele liderilor UDMR din Ținutul Secuiesc (Tamas Sandor și Antal Arpad) de a susține promovarea autonomiei locale, inclusiv pe criterii etnice, chiar dacă președintele UDMR știe că în România nu există nicio șansă pentru aceste proiecte.

Din punctul de vedere al politicilor de resurse umane, Kelemen Hunor a gestionat o schimbare totală de generații în organizație, ajutat fiind și de predecesorul său, Marko Bela, care nu a intervenit public în evoluția politică a organizației, deși avea nemulțumiri în acest sens. Niciun partid din România nu a cunoscut o astfel de schimbare de generații și transfer de putere, cum s-a realizat în UDMR, fără sânge pe pereți.

Sub Kelemen Hunor, UDMR cunoaște tendințe de izolare, cu o strategie de comunicare îndreptată doar spre comunitatea maghiară, și doar în limba maghiară, jurnaliștii români deseori reproșând lipsa de comunicare către mass-media română, în limba română.

Aceste aspecte au cunoscut o îmbunătățire de când UDMR este la guvernare.

În acest moment, Kelemen Hunor nu are nicio opoziție în interiorul formațiune pe care o conduce, nicio voce critică, are monopol în relația cu guvernul de la Budapesta, succesorii lui pot să vină de la cei doi miniștrii UDMR: Tanczos Barna sau Cseke Attila, desigur doar la momentul la care actualul președinte decide să se retragă.

Cea mai importantă schimbare pe care a generat-o Kelemen Hunor a fost împăcarea dintre UDMR și FIDESZ-KDNP, partidul de guvernământ din Ungaria, aflat la guvernare din 2011 până în prezent. În 2011, comunitatea maghiară din România a ajuns într-o stare de disonanță cognitivă: 95% erau pro FIDESZ – Orban Viktor și 90% votau cu UDMR, în condițiile în care cele două formațiuni aveau relații tensionate. Această împăcare a fost o ușurare pentru reprezentanții UDMR care ajunseseră într-o situație delicată în fața propriului electorat.

Kelemen Hunor a normalizat relațiile dintre cele două formațiuni, și astfel UDMR a devenit parte a Strategiei Naționale a Ungariei (adoptate de Parlamentul din Budapesta în 2011) care și-a propus ca scop generic reunificarea maghiarilor din Bazinul Carpatic, adică reconstrucția națiunii maghiare din Bazinul Carpatic.

Guvernul Ungariei implementează o strategie care urmărește crearea unui Bazin Carpatic unitar al maghiarilor în elementele esențiale: cultură, educație, politici sociale, sănătate, economie, mass-media și sport. În acest sens, guvernul FIDESZ – KDNP a investit enorm în comunitatea maghiară din România, urmărind să creeze forme de autonomie neconvenționale pentru maghiarii din Transilvania.

Ungaria percepe aceste măsuri și ca o formă de compensare, de corectare a efectelor Tratatului de la Trianon, politici care stopează asimilarea maghiarilor din România și le oferă instrumente pentru dezvoltarea și afirmarea identității etnice pe pământul natal.

Pericolul acestei evoluții este crearea unor forme de societăți paralel pe criterii etnice, în care maghiarii din România se izolează, fapt ce poate afecta dialogul dintre majoritatea română și cea maghiară. Ungaria are un control puternic asupra consumului de mass-media a maghiarilor din România, ceea ce conduce la influențarea mentalității maghiarilor din Transilvania, formarea acestuia după chipul și asemănarea FIDESZ-KDNP.

UDMR și FIDESZ se sprijină reciproc în alegerile care au loc în cele două state, UDMR importă politici publice create și implementate de FIDESZ în Ungaria. Inclusiv tema Congresului – ”Împreună pentru familie” este unul de import de la guvernul lui Viktor Orban, care a implementat un pachet consistent de măsuri pentru sprijinirea familiilor cu scopul de a genera creșterea natalității în Ungaria.

Chiar și așa, riscul este ca UDMR-ul condus de Kelemen Hunor să piardă controlul, influența și susținerea propriului electorat. Prin politica față de FIDESZ, Kelemen Hunor a rupt politica de echidistanță egală a maghiarilor din Transilvania atât față de București, cât și față de Budapesta, principiul de bază a politicii UDMR sub conducerea lui Marko Bela.

Concluzii

Al 15-lea Congres al UDMR din 17 septembrie anul curent marchează ca un arc peste timp 10 ani de la preluarea conducerii formațiunii de Kelemen Hunor.

Singura perspectivă reală și atractivă (imagine de viitor) pentru maghiarii din Transilvania, după integrarea euro-atlantică a României, a fost oferită de guvernul lui Viktor Orban prin Strategia Națională adoptată din 2011 care și-a propus reunificarea națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, prin crearea unui sistem unitar în educație, cultură, sănătate, servicii sociale, economie, mass-media și sport. Kelemen Hunor a condus și conduce UDMR și comunitatea maghiară în acest proiect. Desigur aceste evoluții nu trezesc bucurie la București, un sunt privite ca o formă de revizionism atipic, asimetric.

În paralel, UDMR a rămas un actor important în politica internă din România, factor de stabilitate, cu criticile de rigoare în privința asigurării majorităților toxice și a sprijinirii și votării măsurilor toxice.

Comunitatea maghiară a rămas și este un factor de stabilitate în România, dar ridică o serie de întrebări efectele asupra mentalității comunității a mesajelor iliberale și conservatoare ale Budapestei.

Actul de guvernare poate fi o oportunitate de reechilibrare a relației pe axa București – maghiarii din Transilvania – Budapesta, această mișcare depinde de abilitatea președintelui Kelemen Hunor, dar și a partidelor din coaliția de guvernare și, desigur, de schimbarea de strategie a României în raport cu minoritatea maghiară din Transilvania.
În actuala criză guvernamentală, UDMR are interesul unei coaliții de guvernare majoritare stabile, este varianta în care Uniunea își maximizează puterea politică parlamentară. Un guvern minoritar crește doar aparent puterea UDMR în coaliția de guvernare, în fapt îi scade spațiu de acțiune, PSD devenind actorul principal într-o astfel de variantă.

Deși nu se implică în niciun fel în luptele interne din PNL, UDMR știe că este afectată de criza de lideri (premier și președinte de partid) al liberalilor.

De altfel, refacerea coaliției PNL-USR-PLUS și UDMR ar fi importantă pentru dreapta, ca un prim pas pentru o unificare necesară în vederea alegerilor din 2024, altfel, o dreaptă divizată riscă să nu-și califice un candidat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, repetându-se cele întâmplate în anul 2000.

PS: Congresul UDMR este prima din seria congreselor partidelor din coaliția de guvernare (sau fosta).
Congresele UDMR au fost printre puținele momente în care s-a reușit a se strânge într-un singur loc și la un singur eveniment liderii politici din România.

Și la Congresul UDMR din 17 septembrie anul curent, au fost invitați și au confirmat invitația toți liderii partidelor parlamentare (cu excepția AUR – ei nu au fost invitați). Astfel, Congresul UDMR va fi o scenă pe care se pare că vor fi prezenți premierul Florin Cîțu, președintele PNL, Ludovic Orban, copreședinții USR – PLUS – Dan Barna și Dacian Cioloș, reprezentantul PSD, dar și Semlyen Zsolt, vicepremierul Ungariei, respectiv Novak Katalin – ministrul pentru resurse umane, familie și tineret din Ungaria.