ANALIZA “America First” 2.0. Ce promite să facă Trump dacă revine la Casa Albă

Scăderi masive de impozite, implementarea unor legi mai dure în privința imigrației ilegale, prioritizarea numirii de judecători conservatori, promovarea politicilor americane “tradiționale” privind familia, legea și ordinea, intensificarea sprijinului acordat Israelului și o politică externă care va continua să pună accentul pe acordurile bilaterale, mai degrabă decât pe cooperarea multilaterală – acestea sunt câteva dintre elementele centrale ale agendei pe care republicanul Donald Trump promite că o va urmări în cazul în care va fi reales președinte al Statelor Unite la scrutinul din 5 noiembrie. Ca și în cazul Kamalei Harris, succesul mandatului său este condiționat însă de sprijinul pe care i-l va acorda sau nu Congresul de la Washington.

Din nou la Casa Albă?

Donald Trump a devenit candidatul conservatorilor la președinția Americii – a treia oară în ultimul deceniu – după ce a câștigat detașat alegerile primare desfășurate în interiorul Partidului Republican la începutul acestui an. Republicanii și-au desemnat oficial candidatul în iulie, când 2.429 de delegați s-au adunat la Milwaukee pentru Convenția Națională Republicană.

Fostul președinte și-a asigurat cu ușurință nominalizarea, depășind cei 1.215 de delegați necesari după ce a câștigat aproape fiecare scrutin din cadrul alegerilor primare republicane. El a strâns în final 2.243 de delegați, surclasându-i pe fosta guvernatoare din Carolina de Sud, Nikki Haley, care a primit spijinul a 93 de delegați, și pe actualul guvernator de Florida, Ron DeSantis, care a bifat doar nouă delegați.

Vicepreședintele lui Trump este J.D. Vance, senator de Ohio, scriitor, om de afaceri și veteran de război.

În acest moment, cursa prezidențială din Statele Unite este pe muchie de cuțit. Cele mai multe sondaje de opinie arată că democrata Kamala Harris este în fruntea lui Trump cu 49,4% la 46%, potrivit agregatorului Decision Desk al celor de la The Hill și cu 48,4% la 47,3%, așa cum indica marți media sondajelor analizată de RealClearPolitics.

Democrata a beneficiat de un impuls electoral puternic în perioada Convenției Naționale a partidului, desfășurată în august la Chicago, ajutată și de o acoperire media pozitivă. Harris a navigat pe un val de entuziasm democrat și a beneficiat de o infuzie masivă de strângere de fonduri, dar și de impotența campaniei lui Trump de a se adapta la un adversar diferit de Joe Biden – lucruri care s-au tradus printr-o creștere constantă a cotelor de popularitate pentru actuala vicepreședintă a Statelor Unite.

Ultima perioadă pare însă să fi reprezentat sfârșitul “lunii de miere” de care s-a bucurat democrata.

Astfel, Frank Luntz, care este specializat în interviuri cu alegători indeciși, s-a referit la un sondaj recent al YouGov care a măsurat entuziasmul alegătorilor americani și care a indicat o scădere destul de drastică a entuziasmului alegătorilor democrați, simultan cu o creștere ușoară a efervescenței electorale printre republicani.

Un nou lot de sondaje de la CNN, concentrate pe statele swing, care vor decide scrutinul, a arătat o egalitate între Harris și Trump în Pennsylvania. Democrata are un avans de un punct în Georgia, în timp ce este în urma lui Trump cu 5% în Arizona.

De asemenea, cea mai recentă prognoză electorală realizată de cunoscutul Nate Silver arată și ea că șansele lui Trump de a se impune în Colegiul Electoral s-au îmbunătățit de la sfârșitul lunii iulie.

Analistul de date și fondatorul paginii FiveThirtyEight a dezvăluit zilele trecute că modelul său de cursă prezidențială indică acum că Trump are șanse de 58,2% să câștige Colegiul Electoral în noiembrie, comparativ cu 41,6% șanse pentru Harris.

“Șansele lui Trump de a câștiga sunt cele mai mari din 30 iulie,” a scris Silver în cel mai recent buletin de prognoză electorală. “Șansa unei împărțiri a voturilor Colegiului Electoral-popular care funcționează împotriva lui Harris a crescut la aproape 18 la sută.”

Modelul lui Silver a prezis că Harris are o șansă de 58,9% de a câștiga votul popular național – ceea ce nu are nicio influență asupra câștigătorului cursei – dar că Trump va strânge 274 de voturi în Colegiul Electoral, depășind totalul estimat de 263 de Colegiul Electoral pe care le-ar putea strânge vicepreședintele. (270 de voturi ale Colegiului Electoral sunt necesare pentru a câștiga președinția Americii).

Duminică, un sondaj New York Times/Siena College a arătat și el că Trump a luat un avans de un punct în fața democratei, pentru prima dată de la începutul lunii august, punând capăt seriei de victorii majore în sondaje a lui Harris în cursa prezidențială.

Astfel, Trump o conduce în prezent pe Harris cu 48%-47% în rândul alegătorilor probabili în sondajul desfășurat între 3 și 6 septembrie, egal cu avantajul de un punct al fostului președinte în urmă cu șase săptămâni – marcând una dintre primele rezultate în care Trump o conduce pe democrata după ce o anchetă Fox News a indicat că republicanul avea 50% față de 49% pentru Harris la începutul lunii august.

Iar un sondaj NPR/PBS News/Marist National Poll publicat marți dimineață a arătat că Trump (49%) o devansează pe Harris (46%) în rândul independenților, grupul de alegători despre care analiștii cred că va avea un cuvânt decisiv în contextul unei curse electorale atât de strânse. Avansul lui Trump reprezintă o schimbare de 14 puncte față de luna august, când Harris era în avantaj cu 11 puncte față de Trump într-o anchetă cu mai mulți candidați.

Comentând pe marginea acestor sondaje de opinie, analiștii americani cred că Donald Trump, deși este cotat în prezent cu șansa a doua, poate recupera terenul pierdut și s-ar putea impune în fața Kamalei Harris la alegerile din 5 noiembrie. Acesta ar fi cel de-al doilea mandat de președinte pentru republican, care a mai condus America între ianuarie 2017 și ianuarie 2021, o perioadă marcată, pe de-o parte, de o creștere economică substanțială, de o reducere a inflației și a ratei șomajului, dar, pe de altă parte, de scandaluri, controverse, conflicte cu presa și de ravagiile provocate de pandemia de COVID-19.

Colaborarea cu Congresul, esențială

Așa cum am explicat recent și în ceea ce privește o posibilă președinție a Kamalei Harris, succesul celui de-al doilea mandat al lui Trump va depinde enorm de sprijinul pe care îl va avea din partea celui de-al 119-lea Congres de la Washington și de care dintre partide va controla legislativul american.

În acest moment, republicanii au o majoritate de 220 de mandate din cele 435 în Camera Reprezentanților, în timp ce democrații beneficiază de 211 locuri. Patru poziții sunt în prezent vacante.

În Senatul actual, republicanii dețin 49 de poziții, în timp ce democrații au 46 de mandate, la care se adaugă patru independenți care votează constant cu ei: Angus King, Joe Manchin, Bernie Sanders și Kyrsten Sinema. Un mandat din totalul de 100 din Senat este vacant.

În primul mandat al lui Trump, unele dintre cele mai importante realizări ale sale au fost obținute cu un Congres controlat de republicani: Tax Cuts and Jobs Act în 2017 și The First Step Act (2018), reforma justiției penale. Ulterior, democrații au câștigat controlul Camerei Reprezentanților în urma alegerilor intermediare din noiembrie 2018 (republicanii au continuat să păstreze majoritatea în Senat), schimbare care a afectat în mod semnificativ agenda legislativă a lui Trump, deoarece a însemnat o opoziție mai mare în Congres și o creștere a supravegherii administrației sale prin investigații și citații, inclusiv două tentative ale democraților de a-l demite din funcție (impeached).

De aceea, având în minte experiența primului mandat al republicanului, comentatorii cred că Trump va avea dificultăți enorme să-și impună agenda în cazul în care democrații vor controla chiar și una dintre camerele legislativului. Ostilitatea dintre el și democrați, atacurile de-o parte și de alta, declarațiile belicoase au fost constante în toți cei patru ani ai mandatului său și nu există niciun semn că aceste tensiuni s-au diminuat.

Dimpotrivă, așa cum am văzut în perioada președinției lui Joe Biden și, mai ales, în timpul actualei campanii electorale – una dintre cele mai violente din ultimele decenii, marcată chiar și de o tentativă de asasinare a lui Trump -, animozitățile dintre cele două tabere sunt enorme și există toată șansele ca acestea să se intensifice cu Trump revenit în Biroul Oval.

În ceea ce privește susținerea Partidului Republican, Trump nu are de ce să își facă griji foarte mari. Cel puțin deocamdată. Formațiunea conservatoare este relativ unită în jurul său, iar puținele voci dizidente sunt constant izolate și puse la punct, inclusiv de declarațiile brutale, pe rețelele de socializare, ale lui Trump.

Republicanul beneficiază, de asemenea, de susținerea devotată a bazei sale electorale, foarte loială, de care se poate folosi pentru a-și pune la punct adversarii din partid.

Nu este însă exclus ca pașii greșiți făcuți de Trump într-un nou mandat în Biroul Oval să amplifice vocile dizidente și, încet-încet, poziția sa să fie amenințată în interiorul partidului. Până una alta, Trump are deja 78 de ani, iar dorințele unor voci conservatoare de a împrospăta conducerea formațiunii și de a arunca în luptă sânge tânăr ar putea să provoace apariția unor facțiuni rebele în Partidul Republican. Până atunci însă, Trump este stindardul formațiunii de dreapta americane și, dacă va ajunge din nou la cârma Americii, statutul său de lider incontenstabil al republicanilor va fi cimentat.

“America First” redividus

Ce se știe însă despre agenda lui Trump? Spre deosebire de Kamala Harris, care s-a ferit mult timp să-și prezinte planurile în detaliu și și-a publicat proiectul electoral cu doar o zi înainte de dezbaterea cu Trump din Philadelphia, republicanul a vorbit constant despre lucrurile pe care le va face dacă va reveni la Casa Albă.

De asemenea, el a respins acuzațiile democraților care, de luni de zile, au încercat să-l lege de Project 2025, un plan voluminos pentru un al doilea mandat al lui Trump. Agenda politică a fost creată de Heritage Foundation, cel mai important think tank conservator din America, cu contribuția a cel puțin 140 de oameni care au lucrat pentru Trump în timpul primul său mandat.

Motivul este evident. Democrații cred că politicile Project 2025, printre care deportarea a milioane de imigranți ilegali, desființarea Departamentului Educației, instalarea de loialiști în agențiile federale, anularea aprobării federale a pilulei de avort Mifepristone – nu vor fi populare pentru americani.

Între timp, Trump pare să fi ajuns la aceeași concluzie. După ce președintele Heritage, Kevin Roberts, a spus recent că “America este în procesul celei de-a doua Revoluții Americane, care va fi fără sânge dacă stânga îi va permite,” Trump a apelat la rețeaua sa Truth Social pentru a se distanța de planul conservatorilor.

“Nu știu nimic despre Project 2025,” a afirmat fostul președinte. “Nu sunt de acord cu unele dintre lucrurile pe care le afirmă, iar unele dintre lucrurile pe care le spun sunt absolut ridicole și abisale.”

Recent, grupul a anunțat că își încetează operațiunile politice și va renunța la directorul său pe fondul presiunilor din partea campaniei lui Trump.

Dar Harris – care a numit Project 2025 “un plan de întoarcere a Americii într-un trecut întunecat” – nu a renunțat la critici.

“Aceasta este agenda lui, scrisă de aliații săi, pe care Donald Trump o va impune țării noastre,” a declarat purtătorul de cuvânt al lui Harris, Julie Chavez Rodriguez. “Ascunderea planului de 920 de pagini de poporul american nu îl face mai puțin real – de fapt, ar trebui să-i facă pe alegători mai îngrijorați de ce altceva ascund Trump și aliații săi.”

Cert este că, susțin analiștii, o a doua președinție a lui Donald Trump va continua cel mai probabil temele și politicile primului său mandat, cu accent pe agenda sa “America First”, care s-a concentrat pe naționalism, lege și ordine, dereglementări și o poziție dură în chestiunea imigrației. Iată mai jos câteva dintre promisiunile republicanului în cazul în care va fi ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite.

# Social Security. Trump, ca și Harris, a promis că nu va reduce beneficiile pe care se bazează zeci de milioane de pensionari americani. Însă, la fel ca democrata, el nu a oferit detalii despre cum va salva programul esențial pentru pensionari, amenințat cu falimentul în mai puțin de un deceniu.

Orice modificare semnificativă ar trebui aprobată de Congres.

Trump a promis că nu va crește vârsta de pensionare pentru beneficii, care poate începe încă de la 62 de ani. El a sugerat o economie mai puternică și, prin urmare, mai multe taxe plătite către Social Security – aceasta fiind principala sa strategie pentru a-i asigura solvabilitatea financiară.

Trump susține, de asemenea, încetarea impozitului federal asupra beneficiilor primite, ceea ce ar amâna falimentul programului.

# Criminalitatea. Trump a implementat o abordare mai dură în privința criminalității atunci când a fost președinte. El a dat vina pe imigrația ilegală, pe eforturile stângii americane de definanțare a poliției și pe inițiativele de justiție rasială pentru creșterea constantă a criminalității violente. Liderul republican a acuzat Administrația Biden și democrații care controlează orașele mari că nu i-au trimis la închisoare sau că i-au eliberat rapid pe numeroși criminali violenți.

Reamintim că Trump a fost președintele care a adoptat reforma justiției penale, una dintre cele mai importante legi adoptate în timpul mandatului său la Casa Albă. First Step Act, semnat în lege în decembrie 2018, a fost o reformă bipartizană a justiției penale care a avut ca scop reducerea încarcerării în masă. Legea a introdus măsuri de reducere a pedepselor minime obligatorii pentru anumite infracțiuni non-violente, a permis eliberarea mai devreme a deținuților și a oferit programe pentru a-i ajuta pe deținuți să reintre în societate.

# Sănătatea. Trump nu mai intenționează să abroge Affordable Care Act, legea privind îngrijirea sănătății la prețuri accesibile, adoptată în era Barack Obama. În schimb, el a oferit promisiuni vagi de a reduce costurile asistenței medicale și ale medicamentelor eliberate pe bază de rețetă. În calitate de președinte, republicanul a folosit acțiuni executive pentru a relaxa unele din politicile ACA.

Platforma sa spune că el și republicanii vor crește transparența, vor promova concurența și vor extinde accesul la noi planuri și medicamente. Trump mai spune că va sprijini Medicare.

Trump a fost acuzat de democrați de declarații confuze în privința avortului. La începutul acestui an, republicanul a declarat că accesul la avort ar trebui lăsat în grija statelor după ce a semnalat anterior că este deschis în ceea ce privește limitele federale. El a afirmat de altfel constant că susține drepturile statelor cu privire la avort, mai degrabă decât o politică federală, și favorizează excepțiile pentru viol, incest și când viața mamei este în pericol.

Recent, fostul președinte a stârnit confuzie când a fost întrebat dacă va vota o măsură în Florida care ar anula interdicția de șase săptămâni a avortului impusă de oficialii din Sunshine State. Ulterior, el a spus că va vota împotriva acesteia.

Iar într-un apel separat adresat femeilor alegători săptămâna trecută, Trump a anunțat, de asemenea, o politică conform căreia administrația sa se va asigura că costul integral al fertilizării în vitro (IVF) va fi acoperit fie de guvern, fie de asigurări, dacă el este ales pentru un al doilea mandat. Liderul republican nu a dat însă detalii cu privire la modul în care ar fi executat sau plătit acest plan.

# Imigrația ilegală. Traversările ilegale de la frontiera cu Mexicul au crescut sub Administrația Biden, cu o medie de 2 milioane pe an din 2021 până în 2023. Trump a înregistrat o medie de aproximativ 750.000 pe an în perioada 2017-2020.

Republicanul, care a făcut din imigrația ilegală una dintre ideile centrale ale campaniei sale, a promis o represiune dură a fenomenului, care include deportarea în masă a imigranților ilegali, încetarea politicii de prindere și eliberare a imigranților ilegali, restabilirea politicii “Remain in Mexico” și eliminarea fraudei în materie de azil.

“În statele cooperante, președintele Trump va desfășura Garda Națională și forțele locale de aplicare a legii pentru a ajuta la îndepărtarea rapidă a membrilor bandelor de străini ilegali și a criminalilor,” afirmă site-ul său de campanie.

# Şomajul. Deși rata șomajului a crescut ușor, până la 4,2% în ultimele luni, ea rămâne la un nivel scăzut istoric. Înainte ca COVID-19 să lovească forța de muncă a Americii, rata șomajului în februarie 2020, când Trump era președinte, era de 3,5%.

# Economia. Inflația a coborât în august în SUA la 2,9%, cel mai scăzut nivel din martie 2021. Dar accesibilitatea rămâne un punct major de dispută în cursa prezidențială, în ciuda creșterii salariilor medii care a depășit ușor sau a egalat inflația în ultimii ani.

Trump a promis că “va pune capăt inflației și va face America din nou accesibilă.” El vrea să construiască mai multe case și spune că deportarea imigranților fără acte va reduce presiunea asupra locuințelor.

De asemenea, Trump a propus o serie de reduceri de taxe în valoare de trilioane de dolari, inclusiv o prelungire a reducerilor implementate în 2017. El spune că va plăti pentru ele printr-o creștere economică mai mare și prin tarife la importuri. De altfel, Trump a făcut din tarife un angajament major în această campanie. El a propus noi tarife de 10-20% la majoritatea mărfurilor străine și altele mult mai mari la produsele din China.

Reamintim că Tax Cuts and Jobs Act (2017) a fost una dintre realizările legislative cheie ale lui Trump. Această lege a redus semnificativ cota impozitului pe profit de la 35% la 21% și a inclus reduceri de impozite pentru persoane fizice, în special în segmentele superioare de venituri. Susținătorii susțin că legea că a stimulat creșterea economică, în timp ce criticii cred că ea a avantajat în mod disproporționat corporațiile și pe cei bogați.

Experții cred că politica economică a lui Trump s-ar concentra probabil în jurul agendei sale “America First,” făcând eforturi pentru acorduri comerciale favorabile SUA, reducând dependența de producția străină (în special din China) și continuând reducerea impozitelor în favoarea afacerilor.

# Climă. Analiștii consideră că, foarte probabil, Trump va anula politicile climatice ale lui Biden, reducând reglementările de mediu și retrăgându-se din acordurile internaționale privind clima, cum ar fi Acordul de la Paris. El ar acorda prioritate producției și explorării de combustibili fosili, cu accent pe “independența energetică.”

În această campanie, el a promis că va extinde forajul în zona arctică și a atacat mașinile electrice.

# Justiție. Trump va continua probabil să acorde prioritate numirii judecătorilor conservatori, bazându-se pe moștenirea primului său mandat, când a numit peste 200 de judecători federali și trei judecători la Curtea Supremă. Un al doilea mandat al lui Trump ar putea consolida controlul conservatorilor asupra sistemului juridic pentru multe decenii.

# Politica externă. Politica externă a lui Trump va continua probabil să pună accentul pe acordurile bilaterale, mai degrabă decât pe cooperarea multilaterală. El ar putea face eforturi pentru promovarea mai multor politici izolaționiste, reducând implicarea militară a SUA în străinătate și presând aliații, în special cei din NATO, să contribuie mai mult la costurile apărării.

Cel mai probabil, Trump va continua să facă declarații negative despre NATO și alianțele globale, iar relațiile cu China ar putea deveni și mai confruntaționale, atât din punct de vedere comercial, cât şi din punct de vedere geopolitic. Tarifele, decuplarea economică și retorica agresivă ar putea defini abordarea lui legată de Beijing, în special în ceea ce privește tehnologia și producția.

Republicanul a spus că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore printr-un acord negociat cu Rusia, o mișcare despre care democrații afirmă că l-ar încuraja pe Vladimir Putin. (https://www.bbc.com/news/articles/c2l1qd1nwnjo)

Trump s-a poziționat ca un susținător ferm al Israelului și a condamnat susținătorii pro-palestinieni din campusurile universitare din SUA, dar a oferit puține detalii despre cum va pune capăt războiului din Gaza. În calitate de președinte, el i-a înfuriat pe palestinieni prin mutarea ambasadei americane la Ierusalim, iar administrația sa a încetat să numească așezările israeliene din Cisiordania, care contravin dreptului internațional, drept ilegale.

În calitate de președinte, Trump și-ar putea continua politicile pro-Israel, eventual extinzând sau oficializând mai multe acorduri diplomatice între Israel și alte națiuni din Orientul Mijlociu, continuând tendința așa-numitelor Abraham Accords.

Abordarea lui față de Iran va rămâne probabil confruntațională, continuând să amenințe conducerea de la Teheran cu represalii directe dacă aceasta va submina America și aliații săi.

Unii analiști cred că Trump va continua să retragă sau să slăbească implicarea SUA în organizații internaționale precum Națiunile Unite, Organizația Mondială a Sănătății sau NATO. El ar putea acorda prioritate acțiunilor unilaterale ale SUA și ar respinge diplomația multilaterală, care ar putea tensiona și mai mult relațiile internaționale cu aliații tradiționali ai Americii.

Concluzia. “A doua descălecare” a lui Trump la Casa Albă nu este deloc exclusă. Pus la stâlpul infamiei după atacul suporterilor săi asupra Capitoliului, la 6 ianuarie 2021, și îngropat sub o avalanșă de dosare penale și civile, puțini mai credeau în revenirea politică a liderului republican. Ca de fiecare dată însă când a fost trântit la pământ, Trump s-a ridicat și, sfidător, vrea să pună din nou mâna pe cea mai importantă funcție de pe planetă.

Ce va face odată ajuns în Biroul Oval? Cel mai probabil, se va ghida după principiile faimoasei sale “America First,” adorată de fanii săi și urâtă de democrați și de o mare parte dintre aliații internaționali ai SUA.

Revenirea sa la Casa Albă ar intensifica probabil climatul politic deja polarizat din America, cred multi comentatori. Președinția sa i-ar putea impulsiona atât pe susținătorii săi, care sunt foarte vocali, cât și pe oponenții săi, ducând la proteste continue, lupte legale și blocaje permanente în Congres, mai ales dacă democrații vor domina una sau ambele camere ale legislativului american.

De asemenea, al doilea mandat al lui Trump ar putea continua să alimenteze o creștere a mișcărilor populiste, atât în ​​SUA, cât și în străinătate, deoarece agenda lui “America First” rezonează cu mișcările naționaliste din întreaga lume. Premierul ungur Viktor Orban este un exemplu fidel de susținător al acestei ideologii.

Stilul de conducere al lui Trump va rămâne probabil extrem de neconvențional, marcat de un accent pus pe loialitatea personală, acțiuni imprevizibile și utilizarea frecventă a rețelelor sociale (în special, Truth Social, YouTube și X) pentru a comunica direct cu baza sa electorală.

Disprețul său pentru normele și instituțiile politice tradiționale ar continua, ceea ce ar putea duce la confruntări mai directe și mai agresive cu presa, agențiile guvernamentale și Congresul, mai ales dacă acesta va fi divizat politic. Aceste lucruri s-au întâmplat frecvent și în primul mandat. A doua președinție Trump ar putea să exacerbeze aceste atitudini, mai ales după ce republicanul ar fi lansat amenințări la adresa adversarilor săi politici.

Probabil că Trump va continua să se prezinte ca un om din afara establishment-ului american, care luptă împotriva așa-numitului stat paralel și a mlaștinii politice de la Washington.

De asemenea, retorica sa despre problemele sociale și culturale – rasă, gen, forțele de ordine și drepturile LGBTQ+ – are toate șansele să se intensifice în mandatul cu numărul 2. El va face apeluri pentru revenirea la valorile conservatoare, educația patriotică, libertatea religioasă și ceea ce el vede drept valorile tradiționale americane: casa, familia, Dumnezeu.

Un punct semnificativ în mandatul său îl vor reprezenta investigațiile și problemele juridice cu care se confruntă, de exemplu cele patru anchete penale, care îi pot sabota președinția. Acestea ar putea duce la tulburări politice interne semnificative și vor inflama și mai mult societatea americană, cu repercursiuni semnificative și pentru restul omenirii.

Următorii patru ani ar putea, așadar, să fie agitați nu doar în America, ci și în restul lumii. Este planeta pregătită pentru Trump 2.0?

Surse: NBC News, The Hill, RealClearPolitics, CNN, New York Times, USA Today, YahooNews, Washington Post, Politico, Wall Street Journal, Washington Examiner, BBC, The Guardian, natesilver.net, marist.edu, kamalaharris.com, project2025.com, X