ANALIZĂ Ar trebui ca Joe Biden să fie pus sub acuzare de Congres în dosarul afgan?

La sfârșitul anului 2019, democrații din Congresul de la Washington s-au folosit de o convorbire telefonică pe care președintele de atunci al Statelor Unite, republicanul Donald Trump, o avusese în iulie cu omologul său ucrainean pentru a declanșa procedura de demitere a liderului american.

Doi ani mai târziu, o discuție dintre președintele american în funcție, democratul Joe Biden, și liderul afgan Ashraf Ghani este considerată de republicani suficientă pentru a cere inlaturarea de la putere a liderului de la Casa Albă. Care sunt argumentele republicanilor, cum se apără democrații și care sunt posibilele scenarii ce ar putea apare în culisele de putere din DC?

Precedentul Trump

În toamna anului 2019, democrații l-au pus sub acuzare pe Donald Trump din cauză că, într-o convorbire telefonică desfășurată la 25 iulie, i-ar fi sugerat preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să acţioneze în privinţa unei anchete care-l viza pe fiul actualului șef de la Casa Albă, Hunter Biden.

Trump a fost acuzat de democrați că ar fi ordonat blocarea unor fonduri militare de 400 de milioane de dolari către guvernul de la Kiev până când acesta nu ar fi declanșat o anchetă împotriva posibilelor acte de corupție în care au fost implicați Hunter, precum și tatăl său, Joe Biden.

Avocat şi investitor, Hunter Biden a făcut parte din 2014 până în 2019 din Consiliul de Supraveghere al companiei energetice Burisma, între ai cărui fondatori se află oligarhul pro-rus Mikola Zloşevski.

În momentul în care Hunter a început să lucreze pentru firma ucraineană (unde ar fi avut un salariu de 50.000 de dolari, deși nu avea niciun fel de experiență în domeniul energetic), tatăl său era vicepreşedinte al SUA în mandatul preşedintelui democrat Barack Obama.

În momentul declanșării scandalului Ukrainegate, președintele Trump a negat constant acuzațiile aduse de democrați că ar fi făcut ceva ilegal și a susținut că fostul vicepreședinte democrat – care avea să devină unul dintre principalii săi rivali în cursa electorală pentru alegerile din 2020 – a intervenit pentru eliminarea lui Viktor Șokin, procurorul ucrainean ce îl investiga pe fiul său. Joe Biden a afirmat însă că a cerut demiterea procurorului pe motivul slabelor rezultate în lupta împotriva corupţiei.

Dar Trump a afirmat că motivul real al acestei cereri a fost de fapt investigaţia condusă de procurorul ucrainean împotriva fiului vicepreşedintelui şi, în convorbirea cu Zelenski desfășurată la 25 iulie 2019, i-a sugerat acestuia să acţioneze în privinţa acelei anchete.

De altfel, unii comentatori au arătat că, în convorbirea sa cu liderul de la Kiev, Trump nu a menționat reținerea ajutorului militar pentru Kiev, iar rapoartele au indicat că președintele ucrainean Zelenski nici măcar nu a fost conștient de vreo întârziere a fondurilor. Mai mult, Zelenski a declarat atunci public că nu se simțea presat să deschidă o anchetă asupra celor doi Biden.

Pus sub acuzare de către democrații din Camera Reprezentanților în acel caz, Trump a ieșit victorios la începutul lunii februarie a anului 2020, fiind achitat de Senatul american de acuzațiile de abuz de putere și obstrucție a Congresului. Liderul de la Casa Albă a fost declarat nevinovat cu 52 de voturi la 48 pentru acuzația de abuz de putere și cu 53 de voturi la 47 pentru acuzația de obstrucționare a Congresului. Singura voce dizidentă în rândul republicanilor a fost atunci senatorul Mitt Romney, care s-a alăturat democraților și a votat pentru condamnarea președintelui la primul cap de acuzare.

După doar un an, Trump a fost pus sub acuzare din nou de Camera Reprezentanților din Congresul SUA (cu 232 de voturi „pentru,” între care și zece congresmeni republicani, și 197 „împotrivă”), fiind acuzat de Partidul Democrat că ar fi incitat la violență participanții la mitingul de la Washington de pe 6 ianuarie 2021.

Cinci persoane au murit, alte zeci au fost rănite și sute de manifestanți au intrat în colimatorul FBI și al poliției după ce, în urma unui miting la care Trump a acuzat fraudarea alegerilor pentru Casa Albă, au luat cu asalt clădirea Congresului și au devalizat birourile legiuitorilor americani.

Donald Trump a devenit astfel primul președinte din istoria Americii împotriva căruia s-au inițiat două moțiuni de punere sub acuzare si care a fost inculpat (impeached) de două ori. El este de altfel și primul lider republican care a fost supus procedurii de demitere de către Congresul american, Trump alăturându-se astfel democraților Andrew Johnson și Bill Clinton care au fost achitați în procesele ulterioare ale Senatului.

Președintele republican Richard Nixon a demisionat din funcția de lider al Statelor Unite înainte de a fi pus oficial sub acuzare în dosarul Watergate. Va trece acum Joe Biden printr-o situație similară din cauza dosarului afgan?

Un telefon controversat

În vara acestui an, cu trei săptămâni înainte ca talibanii să preia controlul Afganistanului, președintele Biden l-a presat pe omologul său afgan, Ashraf Ghani, să creeze „percepția” că militanții islamiști nu câștigă, indiferent „dacă (acest lucru) este adevărat sau nu.”

Potrivit informațiilor furnizate de Reuters, Biden și Ghani au vorbit aproximativ 14 minute pe 23 iulie în ceea ce urma să fie ultima lor convorbire telefonică înainte ca talibanii să copleșească forțele de securitate afgane și să pună din nou stâpânire pe Afganistan, la exact 20 de ani după ce au fost alungați de la putere de Statele Unite.

Aceasta în contexul în care retragerea forțelor americane din țara asiatică, ordonată de președintele Biden, s-a desfășurat haotic și fără planuri de rezervă, lucru care a dus la abandonarea unor echipamente militare de zeci de miliarde de dolari, la eșecul de a evacua mii de americani și aliați afgani și la o criză a refugiaților care amenință statele occidentale.

O mare parte a discuției dintre Biden și Ghani din luna iulie s-a concentrat pe ceea ce Biden a numit problema „percepției” guvernului afgan. „Cred că nu trebuie să vă spun că percepția din întreaga lume și, cred, în părți din Afganistan, este că lucrurile nu merg bine în ceea ce privește lupta împotriva talibanilor,” a afirmat președintele american. „Și este nevoie, indiferent dacă este adevărat sau nu, este nevoie să proiectăm o imagine diferită.”

La acea vreme, talibanii cuceriseră deja aproximativ jumătate din centrele provinciale din Afganistan și erau la doar câteva săptămâni distanță de a intra în Kabul. (Lucru care s-a și întâmplat, pe 15 august, în ciuda rapoartelor serviciilor de informații care susțineau că capitala afgană va rezista câteva luni bune).

Biden i-a spus lui Ghani că personalități politice proeminente din Afganistan – inclusiv fostul președinte afgan Hamid Karzai – ar trebui să susțină o conferință de presă comună în care să-și arate susținerea pentru o nouă strategie militară privind înfrângerea talibanilor, spunând: „Aceasta va schimba percepția și cred că asta va schimba mult.”

„Nu sunt un militar, așa că nu vă spun cum ar trebui să arate planul respectiv, va trebui să primiți nu numai mai mult ajutor, dar veți obține o percepție care se va schimba în termeni despre cum aliații și oamenii noștri de aici din Statele Unite și din alte locuri cred că faceți asta,” a afirmat Biden.

De asemenea, în timpul aceleiași discuții cu președintele Ghani, Biden a lăudat forțele de securitate afgane – care au fost instruite și finanțate de SUA după investiții de 83 de miliarde de dolari – și a oferit ajutor în cazul în care liderul de la Kabul ar fi putut prezenta public un plan care să fi arătat că putea controla situația ce se deteriora rapid.

„Aveți în mod clar cea mai bună armată,” a spus Biden. „Aveți 300.000 de forțe bine înarmate în fața a 70, 80.000 (de talibani) și sunt în mod clar capabili să lupte bine… Vom continua să oferim sprijin aerian de-aproape, dacă știm care este planul… Și până la sfârșitul lunii august și cine știe (ce se va întâmpla) după aceea.”

Biden a mai afirmat: „În plus față de asta, vom continua să luptăm din greu, diplomatic, politic, economic, pentru a ne asigura că guvernul dumneavoastră nu numai că supraviețuiește, ci este susținut și crește, deoarece este în mod clar în interesul poporului din Afganistan ca dumneavoastră să reușiți și să conduceți.”

Potrivit analiștilor americani, tonul adoptat de președintele Biden pe tot parcursul apelului sugerează că liderul american nu se aștepta ca guvernul din Afganistansă se prăbușească doar trei săptămâni mai târziu, ceea ce reprezintă o eroare politică, strategică și militară uriașă.

Reamintim că președintele Ghani a fugit din țară cu doar câteva ore înainte ca talibanii să preia controlul asupra capitalei Kabul pe 15 august. Din acel moment, zeci de mii de americani, afgani și cetățeni străini au fost evacuați de pe aeroportul din Kabul de către forțele americane și aliate, în condițiile în care talibanii controlau capitala afgană. În timpul evacuarărilor de masă a avut loc și un atentat sinucigaș realizat de un membru al ISIS-K, atac care a provocat moartea a 13 militari americani și a aproape 200 de civili afgani.

Cereri de punere sub acuzare

Republicanii americani afirmă că discuția telefonică Biden-Ghani este suficientă pentru a cere punerea sub acuzare a președintelui democrat. Ei susțin că soluția lui Biden la situația din Afganistan a fost doar să creeze „percepția” că totul este în regulă și că l-ar fi presat pe liderul de la Kabul să facă acest lucru.

Republicanii considera că Biden a vrut să mențină iluzia existenței unui guvern afgan în control suficient de mult pentru a-și acoperi termenul autoimpus de 31 august pentru a retrage trupele americane și a se putea lăuda că este președintele american care a pus capăt celui mai lung război în care au fost implicate Statele Unite.

Conservatorii americani acuză faptul că, atunci când a vorbit despre o conferință comună a personalităților afgane care să-și arate susținerea pentru o nouă strategie militară privind înfrângerea talibanilor, Biden i-a cerut lui Ghani „să creeze” un eveniment ce ar fi lăsat impresia că liderul afgan ar fi avut un plan de a respinge ofensiva islamiștilor, deși acest lucru nu era real. Liderul american ar fi făcut asta doar pentru a-i liniști pe aliații Statelor Unite care începeau să pună la îndoială calendarul retragerii forțelor americane din Afganistan, stabilit de președintele Biden.

Aceasta deși Ghani a încercat să-i explice liderului de la Casa Albă că situația este gravă: „Domnule Președinte, ne confruntăm cu o invazie pe scară largă, compusă din talibani, planificare și sprijin logistic pakistaneze complete și cel puțin 10-15.000 de teroriști internaționali.” Ghani a implorat atunci sprijinul aerian al SUA: „Ceea ce este crucial este susținere aeriană apropiată… o dependență foarte mare de puterea aeriană.”

Cum a răspuns Casa Albă la acuzațiile republicanilor? Într-o declarație de presă pe marginea convorbirii telefonice dintre Biden și Ghani, Casa Albă a spus atunci doar că cei doi lideri „au discutat situația din Afganistan și și-au reafirmat angajamentul față de un parteneriat bilateral durabil.”

„Cei doi lideri au discutat despre importanța ca afganii să se unească pentru a-și susține interesul comun legat de securitate și pace, iar președintele Biden a subliniat angajamentul diplomatic continuu al SUA în sprijinul unei soluții politice durabile și corecte,” se arată în comunicat publicat pe site-ul Casei Albe.

Ulterior, după apariția informațiilor oferite de Reuters, un reporter a întrebat-o pe purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, dacă „președintele a împins în vreun fel o narațiune falsă în acel apel?”

„Nu am de gând să intru în detaliile unei conversații private,” a răspuns Psaki, lucru care a intensificat și mai mult acuzațiile dreptei de la Washington. Republicanii susțin că democrații, care s-au grăbit să ceară punerea sub acuzare a lui Trump pentru convorbirea cu președintele ucrainean Zelenski, ar trebui să facă același lucru și în cazul apelului telefonic Biden-Ghani, considerat mult mai problematic și mai dăunător intereselor de securitate ale Statelor Unite.

Biden – împreună cu secretarul Apărării, Lloyd Austin, șeful diplomației americane, Anthony Blinken, șeful Statului Major, generalul Mark Milley și șeful CIA, William Burns – a fost acuzat că a negat constant realitatea de pe teren din Afganistan și că, în ciuda unor avertismente repetate, au ignorat starea deplorabilă a armatei afgane.

Liderul american și echipa sa de securitate națională sunt criticați pentru pașii greșiți făcuți în dosarul afgan, erori care au dus la preluarea controlului în această țară de către talibani, precum și la situația dramatică care a avut loc la aeroportul din Kabul, unde americanii și alte trupe străine au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea a zeci de mii de persoane din fața talibanilor.

Alte mii de persoane, inclusiv sute de americani, sunt încă blocate în Afganistan, deși Biden ca promis că „niciun american nu va fi lăsat în urmă.”

De asemenea, Biden este acuzat că ar fi permis Departamentului de Stat să ofere talibanilor o listă cu cetățenii americani din Afganistan, cu scopul de a ajuta la evacuarea lor. Informația nu a fost deocamdată confirmată, dar a oferit republicanilor muniție suplimentară pentru a cere punerea sub acuzare a lui Biden, despre care au spus că a dat inamicului „o listă cu ținte americane,” un act echivalent „cu înalta trădare.”

În sfârșit, liderul de la Casa Albă este acuzat că retragerea haotică a soldaților americani pe care a ordonat-o a dus la haosul de pe aeroportul din Kabul și a favorizat breșa de securitate care a permis teroristului ISIS-K să se arunce în aer în apropierea soldaților americani și a civilor afgani. Biden „are singe pe mâini” este o frază care a fost repetată de nenumărate ori de către republicani în ultimele săptămâni.

Biden, apărat de Congres?

O procedură de punere sub acuzare (impeachment) este procesul formal prin care un președinte american aflat în funcție poate fi acuzat de abateri. În ceea ce privește însă punerea efectivă sub acuzare a președintelui Biden de către Congres, aceasta este o misiune aproape imposibilă pentru republicani. Factorul cel mai dificil este acela că democrații au controlul Camerei Reprezentanților si al Senatului, ceea ce face improbabilă punerea sub acuzare a liderului de la Casa Albă.

Efortul republicanilor este unul dificil. Cazul ar începe în faţa Camerei Reprezentanţilor, unde orice membru poate cere lansarea procedurii de punere sub acuzare a lui Biden. Speakerul camerei inferioare, ca lider al partidului majoritar, are sarcina de a determina dacă trebuie sau nu să declanșeze o anchetă privind presupusele abateri ale președintelui. Deoarece funcția de speaker este deținută acum de democrata Nancy Pelosi, orice procedură lansată de republicani are șanse minime să fie supusă dezbaterii.

În plus, chiar și dacă, prin absurd, rezoluția ajunge în Senat, actuala compoziție a camerei superioare a Congresului (50 democrați și independenți, 50 de republicani) face ca orice efort de destituire a lui Biden să fie imposibil.

Este greu de crezut că republicanii ar convinge 17 democrați să voteze alături de ei pentru a-l demite pe Biden. (Spre deosebire de Camera Reprezentanților, unde este nevoie de o majoritate simplă de voturi, în Senat este necesară o majoritate de două treimi, respectiv 67 de aleși, care să voteze în favoarea înlăturării din funcție a președintelui).

Iar efectele politice și electorale ar putea de a-l demite pe Biden ar putea să îi coste pe republicani, mai ales în perspectiva alegerilor intermediare din toamna anului viitor. Analiștii cred că nu este exclus ca preşedintele Biden să iasă întărit în urma unor posibile eforturi republicane de a-l demite, o situație similară cu cea care a urmat încercării de demitere a lui Bill Clinton în 1999 și care a făcut ca susținerea acestuia în rândul democraților și a publicului sa crească constant, iar plecarea lui de la Casa Albă la sfârșitul mandatului să se facă în contextul unor cote de popularitate ridicate.

CONCLUZIA. Conștienți și ei de posibilele efecte politice negative, liderii Partidului Republican par să nu îmbrățișeze opinia unor congresmeni și a majorității republicanilor că Biden ar trebui pus sub acuzare de Congres.

Strategia lor este să mențină deschisă discuția publică despre dezastrul din Afganistan suficient de mult timp ca ea să aibă un impact asupra scrutinului de anul viitor. Presa conservatoare își aduce de altfel partea sa de contribuție la implementarea acestei strategii politico-mediatice, relatând constant despre haosul în care au plecat americanii.

De asemenea, republicanii mizează pe efectele pe care le vor avea audierile din Congres și investigațiile anunțate deja în dosarul afgan. Secretarul Blinken a fost audiat deja de două ori în fața unor comitete din Congres, iar prestațiile sale au stârnit controverse după ce a fost bombardat cu întrebări și acuzații de republicani. Secretarul Austin este așteptat și el să se prezinte în fața congresmenilor, la fel și șeful Statului Major, precum și șeful CIA.

Fără îndoială că declarațiile lor vor fi analizate și discutate la nesfârșit în media americană. Subiectul Afganistan va rămâne multă vreme în lumina reflectoarelor, opinia publică va fi inundată cu relatări și informații despre cele întâmplate acolo, iar tema va reveni cu siguranță în campania electorală de anul viitor.

Iar dacă Biden va scăpa de punerea sub acuzare în acest an, nu este exclus ca o eventuală victorie a republicanilor în Congres în 2022 să aibă ca rezultat și declanșarea ulterioară a unei proceduri de demitere a liderului de la Casa Albă. Raționamentul republicanilor? Trump a trecut prin Impeachment 2.0 după ce nu a mai fost președinte; de ce Biden nu ar putea fi demis din funcție la un an și jumătate de la dezastrul din Afganistan?

Surse: Reuters, New York Post, FoxNews, Independent, The Hill, Politico, Axios

Sursa foto: Flickr/ The White House