ANALIZĂ: Arsenalul de tactici folosite de AUR pentru a intra în Parlamentul de la Chișinău. Atacuri la adresa proeuropenilor și ridicări la fileu pentru trasoarele Kremlinului

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a ales să-și concentreze campania în satul Varnița din sud-estul Republicii, la așa-numita frontieră cu regiunea separatistă transnistreană. Conștienți de faptul că nu vor fi lăsați în Transnistria, acolo unde aproape 30 de ani niciunui partid moldovenesc nu îi este permis să facă campanie, cei de la AUR au decis în urmă cu o săptămână să forțeze aceste „puncte vamale” de pe Nistru, acolo unde sunt instalate pichete de pretinși grăniceri transnistreni.

Reprezentanții AUR au încercat să intre pe la Varnița, în apropierea orașului Tighina (sud) pentru a merge mai apoi la Râbnița (nord), dar acest lucru ar fi putut să-l facă pe teritoriul constituțional al Republicii, fapt ce denotă clar o acțiune de provocare și nu una de logistică normală. 

Începând de lunea trecută, simpatizanții AUR au venit cu autocarul formațiunii, folosit și în campania pentru parlamentare din România din toamna trecută și stau înaintea pretinsei vămi cu regiunea separatistă. 

Aceștia sunt înconjurați de așa-zișii grăniceri transnistreni, iar atmosfera este tensionată și riscă să degenereze într-un conflict care va angrena simbolic România într-o situație fără precedent. Potrivit analiștilor, un astfel de conflict ar putea impulsiona alegătorii de stânga și pe cei ai curentului moldovenist din zona de aproape o treime de nehotărâți să iasă la vot în favoarea acestora.

De altfel, AUR a împrumutat aceeași tactică din România, acolo unde în timpul pandemiei partidul sfida restricțiile sanitare de circulație și mergea în orașele mari. Odată ajunși, ei încălcau conștient legea, după care urma campania de victimizare pe rețele de socializare, în special Facebook.

AUR are din acest punct de vedere o logistică bună, fiind foarte prezenți pe zona de internet și rețele de socializare. Mai multe materiale de investigație au arătat că AUR dedica mult timp, resurse și logistică acestui tip de „politică pe Facebook”.

În total, din 2019 până în ziua alegerilor parlamentare din decembrie 2020 din România, AUR a investit circa 68.000 de lei (14.000 euro) în sponsorizarea postărilor pe Facebook, potrivit Europa Liberă. În raportul financiar depus la Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova, se precizează că AUR pompase deja 300.000 de lei moldovenești (aproape 15.000 de euro).

Din aceste cheltuieli, circa 210.000 au fost pe publicitate și „mijloace de informare electronice”, iar 200.000 de lei au mers la „presa scrisă”. Această sumă a mers către publicația „Timpul”, care face o publicitate intensă acestui partid și demonizează concurenții electorali ai AUR, inclusiv partidele proeuropene. O sumă mult mai mică, spre comparație, de doar 10.752 de lei, a mers către Interact Media SRL, ce deține portalul agora.md.

Exploatarea fobiilor pe timp de pandemie

De menționat că AUR nu operează cu aceleași tactici politice și în România și în Republica Moldova. Dacă în România AUR este un partid populist „anti-mască”, eurosceptic, xenofob și conservator-tradiționalist, ceea ce îl plasează într-o zonă extremistă de dreapta, în Republica Moldova AUR nu are mesaje anti-europene, ci din contra. Cu toate acestea, AUR atacă frecvent principalul partid pro-european de la Chișinău – PAS.

În alegerile parlamentare din decembrie 2020 din România, AUR a repurtat o victorie pe fondul acutizării frustrărilor din  societatea românească și pe un discurs conspiraționist și naționalist prin exploatarea fricilor și stării de anxietate a românilor. Toate acestea au condus la un scor de 9,8% și 535.828 de voturi pentru această formațiune.  

AUR a făcut o campanie foarte agresivă în mediul virtual și a combinat această tactică cu victimizarea constantă în turnee electorale prin țară, acolo unde provocau incidente cu forțele de ordine după care se victimizau în sesiuni live pe rețele de socializare. Vina era dată pe celelalte partide, atât de stânga, cât și de dreapta, portretizând AUR ca singura forță care luptă împotriva unui „sistem represiv”.

Ceea ce se întâmpla azi în Republica Moldova nu reprezintă decât o reeditare a acestei strategii populiste și bine pusă la punct din toate punctele de vedere.

Lansare isterică

AUR și-a anunțat intenția de a participa la alegeri parlamentare din Republica Moldova pe 27 martie 2021, o zi simbolică, atunci când mai mulți parlamentari AUR au protestat la Vama Leușeni din cauza faptului că George Simion nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova din cauza interdicției pe care a primit-o pe timpul regimului lui Vladimir Plahotniuc pe motiv că ar atenta la siguranța statului.

Anunțul oficial însă a fost făcut pe 5 mai 2021 de către George Simion, într-o conferință de presă ținută în Parlamentul român.

„Vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unioniști, în ambele parlamente […] Anunț participarea AUR la alegerile parlamentare de la Chișinău. Suntem cu aceeași siglă și cu aceeași denumire, începând de săptămâna trecută, înregistrați în Registrul Partidelor Politice de la Chișinău. Este pentru prima oară în istoria celor două state când un partid există pe ambele maluri ale Prutului. Vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unioniști, în ambele parlamente”, a spus Simion.

Au urmat apoi o serie de negocieri la Chișinău. La mijlocul lunii mai, Partidul Liberal din Republica Moldova, condus de fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a anunța că se aliază cu Alianța pentru Uniunea Românilor, după ce alte două partide au aderat deja la proiectul AUR: Uniunea Salvați Basarabia (USB) și Partidul Popular Românesc (PPR).

„După ce a intrat în Parlamentul României Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), noi am considerat că participarea în aceste alegeri și unirea unioniștilor se poate face sub flamurile AUR. Am venit apoi noi cei de la USB, apoi domnul Dorin Chirtoacă cu Partidul Liberal, astfel că singurii și unicii care au rămas a fost domnul Țîcu care a spus că nu acceptă oferta AUR și să vină pe listele acestui partid și ne-a propus un bloc electoral. Noi am acceptat blocul electoral, după care dânsul a spus că s-a răzgândit și a zis ca nu mai vrea bloc politic. Și aici s-au încheiat toate discuțiile”, declara recent pentru Veridica.ro, fostul deputat Valeriu Munteanu, astăzi membru al AUR.

Munteanu a mai spus că nu mai există „nicio îndoială că AUR va intra și în Parlamentul de la Chișinău”.

„În 6 decembrie 2020 la alegerile parlamentare din România, AUR a luat în diaspora 60.000 de voturi de la basarabeni. La o prezență de circa 50% din alegători, acestea ar fi suficiente să trecem pragul de 5% și să intrăm în Parlament. Eu cred că nu mai pune nimeni la îndoială faptul că AUR va intra în Parlament. Avem deja sondaje de alți colegi pe care le-am văzut. Noi nu le avem pe ale noastre, dar o să facem, numai că după data de 12 iunie. În sondajele pe care eu le-am văzut avem 6-7%”, a mai spus el.

Partidul Unității Naționale (PUN) condus de istoricul Octavian Țîcu, a refuzat invitațiile AUR și a decis să meargă separat în acest scrutin. Pe de altă parte, Dorin Chirtoacă, fost primar al Chișinăului, a anunțat că „am decis să participăm pe lista AUR pentru ca împreună să spargem gheața dezbinării. Vom prezenta lista candidaților și vom pune la dispoziție toate sediile și resursele necesare pentru campania electorală”.

AUR s-a lansat oficial în campania electorală pentru parlamentarele din Republica Moldova pe 7 iunie, iar clipul de lansare al AUR este unul de victimizare încă de început, atunci când este filmat un echipaj de poliție din Republica Moldova care vine să-l oprească pe președintele AUR, Vlad Bilețchi și câțiva susținători tineri ai AUR-ului de pe lângă el.

AUR vrea să sugereze că luptă cu un sistem represiv, făcând subliminal o paralelă cu momentul „7 aprilie”, atunci când sub forța străzii a fost răsturnat regimului comunist al fostului președinte Vladimir Voronin.

AUR a promis că nu va face alianță cu partidele proruse conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Ilan Şor sau Renato Usatîi. „Doar cu ajutorul României vom putea ajunge în NATO şi în UE”, a declarat fostul primar al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, candidat la un loc de parlamentare listele AUR. Cu toate acestea, unele dintre mesajele adresate forțelor proeuropene sunt chiar mai dure decât cele are propagandei politice făcută de forțele politice proruse, la fel știrile false și dezinformările lansate de AUR în spațiul virtual și media aservite. 

Strategia atacurilor la Maia Sandu

Pentru a părea credibili, cei de la AUR lovesc și în Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), dar în aceeași măsură și în Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus până recent de președintele Maia Sandu.

Maia Sandu este încă locomotiva e imagine a PAS și principalul vector de imagine al partidului pe care l-a condus până să devină președinte, după alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Pe altfel, AUR a încearcat constant să provoace implicarea Maiei Sandu în această campanie electorală.

Această strategie a început încă de la acțiunile de victimizare ale co-președintelui Geoge Simion din 27 martie 2021, atunci când acesta a încercat să intre în Republica Moldova, deși avea o interdicție pe cinci ani dată, în 2018, sub regimului lui Vlad Plahotniuc. În prezent, strategia continuă prin cererea AUR de intervenție a președintelui Maia Sandu în scandalul creat la Varnița.

„Alianța pentru Unirea Românilor condamnă grav abuzurile comise de trupele de ocupație din regiunea transnistreană. La momentul de față caravana electorală AUR a fost reținută pe Nistru și nu i se permite accesul. Asupra membrilor AUR au fost comise mai multe abuzuri. Persoane îmbrăcate în haine militare au afirmat în limba rusă că este posibilă evacuarea în forță. Considerăm că siguranța lor fizică este pusă în pericol și solicităm președintelui Maia Sandu să intervină”, a scris AUR pe pagina lor de Facebook.

În paralel, site-urile AUR, paginile lor de Facebook, sau instituții media precum Timpul și 10 TV atacă constant forțele pro-europene.

„Apelând la președintele Sandu, AUR vrea să scandalizeze lipsa de reacție din partea acesteia. Din motive electorale, dar și pentru a nu se discredita în exterior, Sandu nu se poate implica în acest subiect de partea AUR-ului. Se va arata cu degetul la Biroul Reintegrării […] Urmează de vazut ce fel de argumente va invoca președintele Sandu pentru a ignora AUR-ul, care nu prima oară apelează la ea. Sau totuși va urma o tacere, care îi va favoriza pe cei din PAS (pe care președintele Sandu nu vrea să îi dezavantajeze în niciun fel)”, a scris analistul politic Denis Cenușă pe pagina sa de Facebook.

AUR speră că prin atacurile la Maia Sandu să smulgă înapoi voturile acelei părți a unioniștilor moderați, care preferă un partid pro-european cu o politică calculată în detrimentul unor partide care au confiscat această idei și apoi au comis grave acte de corupție la adăpostul acestui ideal. Mai precis, cei care au migrat în ultimii ani către PAS, în special, dezamăgiți de corupția și populismul unor partide precum Partidul Liberal, cel care a reușit să coaguleze din de circa un deceniu acest segment electoral. 

Pe de altă parte, criticii acerbi ai AUR vorbesc de o înțelegere tacită între AUR și BeCS pentru a potența reciproc prin divizarea din nou a societății pe aceste criterii geopolitice pe care toate partidele de până acum au mers în Republica, iar unii continuă într-o oarecare măsură să facă în continuare.

Tactica corturilor de protest

AUR nu merge neapărat pe rețete noi de campanie în Republica Moldova. De altfel, AUR face un export de tehnici din Republica Moldova în România și viceversa. Totul vine din experiența de activist pro-unire a lui George Simion. Pe 19 septembrie 2020, AUR aducea în fața Palatului Victorie zeci de protestatari cu corturi împotriva restricțiilor COVID-19.

„Zeci de protestatari au venit cu corturi în Piața Victoriei, unde anunță că vor rămâne peste noapte” spunea George Simion, co-președinte AUR. 

Acest model este inspirat de la Chișinău, acolo unde pe 6 septembrie 2015, după un protest al mișcării Platforma „Demnitate și Adevăr” mai multe zeci de protestatari au instalat corturi și au înființat „Orășelul Demnității”, un simbol al luptei împotriva corupției. Modelul a fost urmat apoi și de socialiștii lui Igor Dodon, sau de primarul populist prorus al orașului Bălți, Renato Usatîi.

O istorie și mai veche a corturilor așezate în semn de protest la Chișinău merge și mai departe, pe la începutul anilor 2000, atunci când astfel de acțiuni era făcute de un pretins personaj pro-român de la Chișinău, Iurie Roșca, devenit între timp coordonatorul propagandei ruse anti-occidentale și anti-românești în Republica Moldova, precum și director al Sputnik Moldova.

Imediat ce au ajuns lunea trecută la Varnița, cei de la AUR a scos corturile pe care le-au așezat lângă autocar în pretinsa vamă cu Transnistria, de acolo de unde protestează. La aceste proteste au ajuns și parlamentarii AUR din România, acolo unde încearcă să sprijine aceste scandaluri, totul fiind transmis live pe pagina de socializare, site-uri și instituțiile media afiliate AUR.

Anterior, sosirii la Varnița, autocarul AUR a fost prezent în unitatea autonomă găgăuză, locuită majorat de rusolingvi, acolo unde AUR a încercat un protest spontan, folosind sloganuri provocatoare pentru localnici precum „Găgăuzia – pământ românesc”. După nici 15 minute, autocarul AUR a fost alungat din Comrat, principalul oraș din UTA Găgăuzia, după un incident minor de ceartă cu localnicii proruși.

„Proiectul Maidan” al Kremlinului în versiunea cu „patrioți români”

Un material publicat recent de cotidianul german BILD arăta că tactica autocarului plin cu manifestanți anti-ruși făcea parte din arsenalul Rusiei pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova din noiembrie 2020, dar schema a fost oprită din fașă de către autoritățile moldovene.

Manevra purta numele de „Proiectul Maidan”, denumit după Piața Independenței din Kiev, și era destinat recrutării a numeroși manifestanți anti-ruși în vestul Ucrainei cu puțin înainte de alegerile din noiembrie și organizarea de excursii cu autobuzul în Republica Moldova pentru ei.

Scenariul presupunea avertizarea oamenilor legii despre aceste autocare care ar fi trebuit să participe la o „lovitură de stat care sosesc” pentru a genera artificial știri despre o lovitură de stat pro-occidentală planificată în Republica Moldova. O temă des ventilată de propaganda rusă, fiind una dintre principalele narațiuni anti-occidentale.  Manevra ar fi trebui să descurajeze alegătorii pro-occidentali să meargă la urne, dar și să ofere alegătorilor pro-ruși o motivație suplimentară de a se prezenta la urne. 

Foto: Simpatizanții AUR și-au întins corturile lângă autocarul parcat în pretinsa vamă din satul Varniță, în apropierea orașului Tighina. Sursa/Facebook