ANALIZĂ Asasinarea liderilor Hamas și Hezbollah deschide un nou capitol în conflictul din Orientul Mijlociu / Ayatollahul Khamenei promite răzbunare. Ce opțiuni are Teheranul / „Fără îndoială” va riposta / Cum pune Erdogan gaz pe foc

Tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat în această săptămână după ce doi lideri cheie ai Hamas și Hezbollah au fost uciși în lovituri chirurgicale, alimentând temerile privind o escaladare a războiului din Gaza.

Hamas a anunțat miercuri dimineață că Israelul l-a ucis pe liderul său politic, Ismail Haniyeh, în capitala iraniană Teheran, în timp ce Israelul a revendicat marți o lovitură în capitala libaneză Beirut, asupra unui lider Hezbollah pe care l-a învinuit pentru un atac comis sâmbătă în Înălțimile Golan ocupate de Israel, care a ucis 12 copii druzi.

Experții spun că asasinatele aruncă o umbră amenințătoare asupra speranțelor unui acord de încetare a focului cu eliberarea ostaticilor și înăbușă orice progres spre dezescaladare între Israel și inamicii săi susținuți de Iran.

Negocierile erau deja în impas înainte de asasinarea lui Haniyeh, iar noile evoluții nu fac decât să pună în pericol viețile ostaticilor încă ținuți captivi, a afirmat un fost negociator israelian pentru CNN.

Nu este clar cât timp mediatorii qatarezi și egipteni își vor mai permite „să fie jucați de Israel și Hamas”, a spus Baskin, adăugând că ar putea fi timpul ca mediatorii să pună un acord pe masă și să ceară părților „să îl ia sau să îl lase, iar dacă îl lasă, poate că este timpul să lase părțile singure”.

Analiștii consideră că atacurile aduc temerile privind un război regional total la noi cote, mai ales că Iranul este acum presat să răspundă la un atac care a avut loc pe propriul său teritoriu.

Atunci când Israelul a ucis comandanți militari iranieni de rang înalt într-o lovitură aeriană asupra clădirii consulatului țării din Damasc (Siria), Iranul a răspuns cu mai mult de 300 de proiectile trase direct asupra statului evreu.

Lovitură puternică pentru Hamas. Ce înseamnă moartea lui Haniyeh și ce ar putea urma

La începutul războiului din Gaza, Benjamin Netanyahu a spus clar că Israelul va urmări liderii Hamas oriunde s-ar afla, atât în Gaza, cât și în afara ei.

Israelul și-a îndeplinit promisiunea, ucigându-l pe liderul aripii politice a Hamas și aceasta este o lovitură majoră pentru gruparea teroristă.

Moartea lui Ismail Haniyeh trimite „un mesaj foarte puternic”, a declarat Matthew Levitt, Fromer-Wexler Senior Fellow la Washington Institute for Near East Policy, pentru CNN.

„Cred că israelienii merg până la capăt pentru a arăta clar că nu va mai fi sigur pentru liderii grupurilor teroriste să se plimbe liber în țări care le oferă un refugiu sigur, în timp ce ei promovează uciderea de [oameni] nevinovați”, a comentat Levitt.

Haniyeh era fața pragmatică a Hamas. Era mai puțin intransigent și militarist decât Yahya Sinwar, care este șeful Hamas în Gaza și conduce luptele, notează un corespondent Sky News din enclava palestiniană.

Haniyeh a fost fața publică a diplomației Hamas în capitalele arabe. El a condus eforturile de negociere a unei încetări a focului în Gaza. În ultimii ani, și-a stabilit baza în Qatar, care găzduiește aripa politică a grupării, dar a făcut naveta între Turcia, Liban, Iran și Egipt.

În afară de implicațiile regionale, în cadrul Hamas va fi necesară o schimbare a conducerii la vârf. Dar gruparea este adepta acestui lucru. Structura sa permite o tranziție lină a puterii.

Asasinarea liderilor Hamas nu este neobișnuită. Șeicul Ahmed Yassin, fondatorul grupării, a fost asasinat în 2004. O lună mai târziu, un alt lider important, Abdel Aziz al-Rantisi, a fost de asemenea ucis de Israel. A fost doar o chestiune de timp până când Israelul a ajuns la actuala conducere a grupului.

„Hamas este o idee, Hamas este o ideologie. Iar uciderea liderului nu va schimba Hamas și nu va face Hamas să se predea sau să facă alte concesii”, a spus un înalt oficial al grupării teroriste pentru BBC.

În cadrul mișcării naționale palestiniene, Haniyeh era o figură populară, chiar și printre cei care se opuneau categoric ideologiei sale.

S-a născut în taberele de refugiați din Gaza, s-a alăturat grupului în tinerețe și a avansat în rândurile acestuia.

Haniyeh a condus scurta incursiune a Hamas în politică. Gruparea a învins rivalul său politic Fatah în alegerile naționale palestiniene din 2006.

Dar comunitatea internațională nu a acceptat rezultatul. A urmat un scurt război civil în Gaza între Hamas și Fatah. Fatah a fost dată afară din fâșie. Hamas a preluat conducerea. Mandatul de scurtă durată al lui Haniyeh ca prim-ministru palestinian s-a încheiat, iar Hamas și Fatah au fost rivali acerbi de atunci, în ciuda câtorva încercări de reconciliere.

Mulți locuitori din Gaza învinovățesc Hamas pentru că i-a condus în acest război devastator, dar știu, de asemenea, că moartea lui Haniyeh va pune în așteptare orice șansă îndepărtată de încetare a focului, în timp ce ramificațiile acestui asasinat încep să fie vizibile.

În calitate de lider politic al Hamas, Haniyeh a fost un interlocutor-cheie al mediatorilor internaționali în timpul blocajului discuțiilor privind eliberarea ostaticilor și încetarea focului dintre Israel și Hamas, după atacul grupării din 7 octombrie asupra Israelului.

El s-a arătat dispus să ajungă la un acord dacă Israelul se retrage din Gaza – declarând în luna mai că grupul este „încă dornic” să ajungă la o înțelegere cu mediatorii, dar că orice propunere ar trebui să înceteze permanent luptele în enclavă.

La acea vreme, el a precizat că cererile lor vizau să oprească „agresiunea împotriva poporului nostru, care este o poziție fundamentală și logică ce pune bazele unui viitor mai stabil”.

În replică, Israelul a calificat aceste cereri drept „inacceptabile”, prim-ministrul Benjamin Netanyahu promițând că va continua să lupte până când Hamas va fi distrus – ceea ce a dus la blocarea negocierilor, ambele părți aruncând vina reciproc.

Încă de la începutul lunii iulie, Haniyeh a luat legătura cu mediatori din Qatar și Egipt pentru a discuta idei privind încetarea războiului, generând unele speranțe că cele două părți ar putea fi pe punctul de a ajunge la un acord-cadru.

Având în vedere rolul său în negocieri, moartea lui Haniyeh „va avea o influență semnificativă asupra acestor negocieri”, a apreciat un analist de politică externă pentru CNN.

Iranul, „stânjenit” de asasinarea liderului Hamas pe teritoriul său, promite răzbunare / Ce opțiuni are Teheranul

Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că Iranul are „datoria” de a se răzbuna pentru uciderea liderului Hamas pe teritoriul său.

„L-ați ucis pe oaspetele nostru drag în casa noastră și acum ați pregătit calea pentru pedeapsa voastră aspră”, a spus Khamenei, referindu-se la Israel.

De asemenea, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat miercuri că țara sa „își va apăra integritatea teritorială, demnitatea, onoarea și mândria și îi va face pe ocupanții teroriști să regrete actul lor laș” de asasinare a liderului Hamas la Teheran.

La rândul său, un comandant al Gardienilor Revoluției iraniene a amenințat că Israelul va „plăti un preț greu” pentru asasinarea lui Haniyeh.

Garda Revoluționară este forța armată a statului iranian însărcinată cu apărarea regimului revoluționar.

Aceasta este separată de armata convențională a Iranului și exercită influență în interiorul și în exteriorul țării. În esență, răspunde direct liderului suprem.

Iranul este „stânjenit” de asasinarea liderului Hamas pe teritoriul său și va vedea acest lucru ca un act de război din partea Israelului, mai apreciază un corespondent Sky News.

Haniyeh participa la inaugurarea noului președinte Pezeshkian, la Teheran, când a fost ucis de lovitura precisă în capitala iraniană.

„Este o rușine uriașă pentru ei, o breșă uriașă în propria lor securitate să aibă pe cineva ca Haniyeh asasinat în capitală, când se afla acolo pentru inaugurarea președintelui lor. Cred că acest incident ne plonjează în necunoscut. Iranienii vor vedea probabil acest lucru ca pe un act de război. Nu văd alt mod în care ar putea să o vadă”, a mai scris sursa citată.

Asasinarea liderului politic al Hamas este posibil să fi „schimbat complet dinamica” dintre Israel și grupărilor susținute de Iran, a declarat Firas Maksad, Senior Fellow & Senior Director for Strategic Outreach la Middle East Institute, pentru CNN.

„Există o mare posibilitate (să vedem) o campanie orchestrată la nivel regional care să aducă diferitele miliții sponsorizate de Iran din Irak, Yemen, Liban și poate chiar Teheranul însuși într-un răspuns direct asupra Israelului”, a spus Maksad.

Iranul a investit ani de zile în grupuri proxy regionale, cunoscute neoficial sub numele de „Axa rezistenței (sau a Răului)” – o alianță anti-Israel și anti-occidentală – furnizându-le bani, arme și instruire, în timp ce Teheranul a încercat să își extindă influența în Orientul Mijlociu.

Decesele consecutive ale liderilor grupărilor susținute de Iran au fost fără precedent și reprezintă o potențială apropiere de un conflict la nivel regional.

„Dar, după toate probabilitățile, ne așteaptă câteva zile întunecate în care regiunea va fi în pragul unui război total”, a adăugat el.

Israelul a demonstrat, de asemenea, în ultimele 24 de ore, că are o „capacitate extraordinară” de a asasina figuri de rang înalt ale grupărilor susținute de Iran.

Atacul este în mod clar o încălcare gravă a suveranității Iranului și a presupusei bule de securitate a capitalei Teheranului, indiferent de modul în care s-a produs atacul. Haniyeh era oaspetele lor, iar rolul lor de putere regională este erodat dacă nu sunt în măsură să garanteze simpla siguranță a aliaților care îi vizitează.

Dar Iranul a tolerat încălcări comparabile în trecut, mai precis atunci când au fost uciși cetățeni străini. Moartea principalului său om de știință în domeniul nuclear, iranianul Mohsen Fakhrizadeh, a fost întâmpinată cu o furie imediată limitată în 2020.

Mai mult, liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, s-a întâlnit cu Haniyeh marți în Iran. O încălcare a securității la acest nivel în Iran ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la siguranța principalilor lideri iranieni care au fost în contact strâns cu Haniyeh cu doar câteva ore înainte de asasinarea sa, constată New York Times.

Israelul a efectuat o serie de asasinate la nivel înalt în Iran în ultimii ani, ceea ce a zguduit liderii iranieni și a determinat o revizuire majoră a securității, inclusiv demiterea unui oficial de top din domeniul securității.

La începutul acestui an, o lovitură aeriană israeliană a ucis trei dintre fiii lui Haniyeh într-un atac asupra unor ținte importante din Gaza, armata israeliană afirmând că doi erau agenți militari Hamas, iar al treilea era comandantul unei celule.

Armata israeliană a declarat că nu a emis noi ordine de urgență pentru publicul israelian, un posibil semn că oficialii israelieni nu se așteaptă la represalii imediate. „Preferăm să rezolvăm ostilitățile fără un război mai amplu”, a declarat Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene. Dar el a adăugat că armata israeliană este „pe deplin pregătită pentru orice scenariu”.

Adevărul este că opțiunile Iranului sunt limitate și niciuna dintre ele nu este grozavă, notează CNN.

Este clar că Teheranul este reticent în a-și lansa cel mai feroce pion regional, Hezbollah, din Liban, într-un război la scară largă cu Israelul. Lăsând la o parte uriașa oroare umanitară pe care un astfel de conflict ar provoca-o atât pentru libanezi, cât și pentru israelieni, Hezbollah rămâne o carte puternică pe care Teheranul probabil o poate juca o singură dată. Prin urmare, trebuie să aleagă cu grijă când o face.

Iranul a mai încercat, de asemenea, un atac total asupra Israelului, în aprilie, după ce comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției iraniene au fost uciși într-un atac israelian asupra Damascului. Pe scurt, cele 300 de drone și rachete lansate – fără precedent din partea Iranului direct asupra Israelului – pur și simplu nu au ajuns la destinație. Au eșuat. Răspunsul lor le va defini rolul de putere regională, dar va și risca să îl piardă. O lovitură ascunsă, asimetrică, peste câteva săptămâni, ar putea să nu repare daunele aduse poziției lor.

Cu toate acestea, liniile roșii au fost din nou depășite și a fost urcată încă o treaptă pe scara escaladării.

Întrebarea care se va pune în următoarele 24 de ore, pe măsură ce Iranul își construiește propria poveste despre cum s-a ajuns la această umilință majoră, este ce trepte mai există pe această scară și care este vârful ei?

Expert: „Fără îndoială” Hezbollah va riposta după atacul din Beirut

Hezbollah va răspunde la atacul Israelului din Beirut pe o „scară mai mare” decât orice s-a văzut în ultimele nouă luni, a declarat un expert pentru Sky News.

Israelul susține că l-a ucis marți pe Fuad Shukr, un comandant de rang înalt.

„Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, a avertizat în mod repetat că, dacă Beirutul este atacat, Tel Aviv va fi atacat”, a afirmat Fawaz Gerges, președintele catedrei de studii contemporane privind Orientul Mijlociu de la London School of Economics.

„Nu am nicio îndoială în mintea mea, și veți vedea în următoarele câteva ore sau în următoarele câteva zile, că răspunsul Hezbollah va fi la o scară mult mai mare și mai mare decât am văzut în ultimele nouă luni.

Mă tem că ceea ce am văzut în ultimele 24 de ore ar putea fi cu adevărat un declanșator sau un conflict mai larg care să implice nu numai Hezbollah, ci și Iranul.”

Beirut se afla în alertă în ultimele câteva zile, în așteptarea unui atac israelian anticipat ca represalii pentru o lovitură asupra unui teren de fotbal din Înălțimile Golan, ocupate de Israel, care a ucis 12 copii druzi.

Înălţimile Golan ocupate de Israel au făcut parte din Siria până în 1967, când Israelul a capturat cea mai mare parte a zonei în războiul din Orientul Mijlociu, anexând-o în 1981. Această anexare unilaterală nu a fost recunoscută de majoritatea ţărilor, iar Siria solicită returnarea teritoriului. Peste 40 000 de persoane trăiesc în Golanul ocupat de Israel, dintre care mai mult de jumătate sunt locuitori druzi.

Druzii sunt o minoritate arabă care practică o ramură a islamului, dar care sunt mari susținători ai Israelului. De altfel, liderul spiritual al druzilor, Muafak Tarif, a afirmat sâmbătă seara că atacul cu rachete „a depășit toate limitele posibile”.

Hezbollah şi Israel sunt angajate în schimburi de focuri de-a lungul frontierei libanezo-israeliene din octombrie, cel mai grav conflict dintre ele de la războiul din 2006.

Gruparea şiită libaneză, aliată a Iranului, atacă în mod constant, de la declanşarea războiului din Gaza la 7 octombrie, poziţii de cealaltă parte a graniţei cu rachete şi drone, în semn de solidaritate cu miliţiile palestiniene, iar Israelul răspunde prin bombardarea obiectivelor militare ale grupării în Liban şi Siria.

• Gruparea Hezbollah este cea mai puternică dintr-o reţea de grupări din Orientul Mijlociu susţinute de Iran, care au intrat în luptă în sprijinul aliatului lor palestinian Hamas începând din octombrie. Grupările irakiene susţinute de Iran şi rebelii Houthi din Yemen au tras ambele asupra Israelului. Hamas a lansat, de asemenea, atacuri cu rachete asupra Israelului din Liban, la fel şi gruparea sunnită libaneză Jamaa Islamiya, începând din octombrie.

Armata israeliană a anunţat că a lovit în jur de zece obiective Hezbollah în sudul Libanului în noaptea de luni spre marţi şi că a ucis unul dintre combatanţii grupării.

Atacul asupra liderului Hezbollah în Beirut vine la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis un „răspuns sever” la atacul din Înălțimile Golan.

Ministrul israelian de externe Israel Katz a subliniat sâmbătă seară că Israelul se apropie de un război total cu Hezbollah şi Liban.

Totodată, generalul israelian Ori Gordin şi-a anunţat subordonaţii că efectivele din nordul Israelului se pregătesc pentru o „ofensivă decisivă” împotriva grupării Hezbollah din Liban

Violenţele transfrontaliere au determinat strămutarea a zeci de mii de locuitori din Liban şi Israel.

Țări din întreaga lume și-au îndemnat cetățenii să părăsească Libanul pe fondul tensiunilor crescute și al schimbului zilnic de focuri dintre Israel și Hezbollah.

În așteptarea răspunsului israelian, zborurile de pe aeroportul internațional din Beirut au fost anulate sau amânate. Mai multe țări europene au reiterat marți apelurile către cetățenii lor să plece urgent din zonă.

Simbolismul și momentul asasinării: Ecouri ale represaliilor Mossad din trecut

Israelul folosește de mulți ani programe secrete de asasinate țintite. Acestea nu au doar un efect practic – perturbarea programului nuclear al Iranului sau eliminarea militanților responsabili pentru acte de terorism (represalii pentru masacrul de la Jocurile Olimpice de la Munchen, de exemplu) – ci asasinatele au și un impact psihologic masiv asupra inamicului, notează un corespondent Sky News.

La câteva săptămâni după atacul fără precedent din 7 octombrie al Hamas asupra Israelului, Netanyahu a declarat public că a instruit Mossad-ul „să acționeze împotriva liderilor Hamas oriunde s-ar afla”, amintește BBC.

Uciderea lui Ismail Haniyeh – aproape sigur de către Mossad, legendara agenție de informații externe a Israelului – îndeplinește cu siguranță ambele condiții.

Simbolismul și momentul sunt, de asemenea, uluitoare.

Pe fundalul Jocurilor Olimpice de la Paris, paralelele cu „Operațiunea Mânia lui Dumnezeu”, autorizată de prim-ministrul israelian de atunci, Golda Meir, în urma masacrării sportivilor israelieni la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972, sunt evidente.

După cum se spune: „Poate că istoria nu se repetă, dar rimează”. Mesajul: Dușmanii Israelului nu au niciun viitor pe pământ – acesta este momentul răzbunării biblice, mai scrie sursa citată.

Care vor fi repercusiunile acestei lovituri sunt departe de a fi clare. Aproape sigur va avea un efect asupra negocierilor de încetare a focului – deja șubrede, acestea riscă să se blocheze complet.

Este, de asemenea, o mare rușine pentru regimul iranian. Țara a fost în mod clar penetrată de spioni la cel mai înalt nivel. Și toate acestea se întâmplă în timp ce regimul abia își revine după moartea președintelui și a ministrului său de externe într-un misterios accident de elicopter la începutul anului.

Cu toate acestea, faptul că este vizată conducerea Hamas nu este, probabil, surprinzător. Limbajul folosit de guvernul israelian și de oficialii militari începând cu 7 octombrie este un indiciu major. În numeroasele ședințe de informare,  aceștia au vorbit despre „vânarea” arhitecților și a autorilor acelei atrocități. Mesajul pentru Hamas este că sunt oameni morți.

De asemenea, este demn de remarcat faptul că ultimul asasinat legat de atacul de la München a avut loc 20 de ani mai târziu. „Mossad are o memorie lungă”, conchide Sky News.

Qatar: „Cum pot reuși negocierile de încetare a focului când o parte asasinează negociatorul celeilalte părți?”

Qatar – care a intermediat negocierile de încetare a focului între Hamas și Israel – a reacționat miercuri la uciderea lui Haniyeh și a avertizat ar putea pune în pericol discuțiile de pace.

„Asasinatele politice și țintirea continuă a civililor în Gaza în timp ce negocierile continuă ne determină să ne întrebăm cum poate reuși medierea atunci când o parte asasinează negociatorul celeilalte părți?

Pacea are nevoie de parteneri serioși și de o poziție globală împotriva nepăsării față de viața umană”, a afirmat premierul Qatarului.

De asemenea, Ministerul de Externe al Qatarului a calificat atacul drept o „crimă odioasă” și un „asasinat rușinos”.

Potrivit Agenției France-Presse (AFP), ministerul a precizat că atacul de la Teheran a fost o „escaladare periculoasă” și „o încălcare flagrantă a dreptului internațional și umanitar”.

„Acest asasinat și comportamentul nesăbuit al Israelului de a viza continuu civili în Gaza vor duce la alunecarea regiunii în haos și vor submina șansele de pace”, mai adaugă Doha.

Reacția Turciei. Cum ar trebui interpretate amenințările fără precedent ale lui Erdogan privind invadarea Israelului

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a condamnat miercuri „asasinatul perfid” de la Teheran care l-a vizat pe „fratele” său Haniyeh.

„Dumnezeu să aibă milă de fratele nostru Ismail Haniyeh, căzut martir în urma acestui odios atac”, a scris Erdogan pe X, denunţând „barbaria sionistă”.

„Acest act revoltător vizează sabotarea cauzei palestiniene, glorioasa rezistenţă din Gaza şi lupta dreaptă a fraţilor noştri palestinieni şi demoralizarea şi intimidarea palestinienilor”, a adăugat şeful statului turc.

Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara a condamnat „asasinatul revoltător” de la Teheran: „Încă o dată, guvernul Netanyahu a arătat că nu are nicio intenție de a obține pacea. Dacă comunitatea internațională nu ia măsuri pentru a opri Israelul, regiunea noastră se va confrunta cu conflicte mult mai mari”.

Mai mult, liderul Turciei a amenințat duminică că va trimite trupe în Israel pentru a interveni în numele palestinienilor, într-o escaladare a retoricii care stârnește noi temeri privind escaladarea conflictului regional.

Un critic acerb al ofensivei Israelului în Gaza, el a început să discute despre acest război în timpul unui discurs în care a lăudat industria de apărare a ţării sale.

„Trebuie să fim foarte puternici, astfel încât Israelul să nu poată face aceste lucruri ridicole Palestinei. La fel cum am intrat în Karabah, la fel cum am intrat în Libia, am putea face acelaşi lucru cu ei.

Nu există niciun motiv pentru care să nu putem face acest lucru. Trebuie să fim puternici, astfel încât să putem lua aceste măsuri”, a spus liderul de la Ankara.

Ministrul de externe al Israelului a reacționat luni și a îndemnat NATO să expulzeze Turcia din organizaţie.

„Date fiind ameninţările preşedintelui turc Erdogan de a invada Israelul şi retorica sa periculoasă, ministrul de externe Israel Katz a instruit diplomaţii să ia legătura urgent cu toţi membrii NATO, solicitând condamnarea Turciei şi cerând expulzarea sa din alianţa regională”, a declarat Ministerul de Externe.

„Erdogan calcă pe urmele lui Saddam Hussein şi ameninţă să atace Israelul. Ar trebui să-şi amintească ce s-a întâmplat acolo şi cum s-a terminat”, a spus ministrul israelian Katz într-o postare pe X.

„Turcia, care găzduieşte cartierul general al Hamas responsabil pentru atacurile teroriste împotriva Israelului, a devenit un membru al axei iraniene a răului, alături de Hamas, Hezbollah şi Houthi din Yemen”, a acuzat şeful diplomaţiei isreliene.

Erdogan face adesea remarci exagerate pentru a face apel la baza sa de susținere islamistă, dar Turcia este, de asemenea, un actor militar semnificativ – cu a doua armată ca mărime din NATO – și a fost dispus să facă intervenții majore în regiune, inclusiv în Siria și Irak, notează Politico.

În calitate de membru al NATO, care include SUA, Canada, Regatul Unit, Germania și alți aliați apropiați ai Israelului, Erdogan s-ar confrunta aproape sigur cu o opoziție puternică dacă ar încerca să ia măsuri militare în legătură cu războiul din Gaza.

Erdogan „nu este străin de izbucnirile inflamatorii și escaladatoare”, a notat Sinan Ciddi, membru senior al Foundation for Defense of Democracies (FDD).

„El a amenințat în mod constant că va invada Grecia și Cipru – aliați importanți ai SUA și ai Europei. Administrația Biden nu trebuie să ignore sau să respingă această retorică banală. Într-un moment în care securitatea regiunii este amenințată existențial de entități teroriste, în special Hamas și Hezbollah, Statele Unite trebuie să fie alături de aliatul lor, Israelul, și să comunice clar Turciei, membru NATO, că amenințările sale nu vor fi tolerate”, a mai explicat expertul.

La rândul său, un alt expert de la FDD a subliniat că afirmațiile liderului de la Ankara ar putea avea „consecințe de mare amploare pentru Turcia”.

„Dacă Turcia este privită ca o amenințare convențională la adresa Israelului, atunci legislația SUA impune ca toate vânzările de arme către această țară să fie evaluate în conformitate cu standardele Qualitative Military Edge (QME) autorizate de Congres.

Fiecare vânzare de arme către regiune trebuie să fie evaluată pentru a se stabili dacă ar afecta în mod negativ QME a Israelului. Amenințările lui Erdogan ar putea impune în mod oficial Statelor Unite să refuze viitoarele vânzări militare către Turcia”, a comentat Tyler Stapleton.

În ultimele luni, Erdogan s-a aflat în conflict cu aliații săi occidentali, după ce i-a acuzat de mai multe ori că susțin un presupus plan israelian de „răspândire intenționată a războiului” în Orientul Mijlociu.

Tot în ultima perioadă, liderul turc a mers până într-acolo încât a sugerat că Ierusalimul „va pune ochii” pe Ankara după ce își va îndeplini obiectivul declarat de a distruge capacitățile militare și de guvernare ale Hamas și de a elibera ostaticii răpiți de gruparea teroristă din Gaza pe 7 octombrie.

Într-un discurs rostit în parlamentul turc în luna mai, Erdogan a spus partidului său să nu creadă „că Israelul se va opri în Gaza”, notează Times of Israel.

„Dacă nu este oprit… acest stat ticălos și terorist va pune ochii pe Anatolia mai devreme sau mai târziu”, a spus el atunci, într-o afirmație bizară, și a promis că Turcia va „continua să fie alături de Hamas, care luptă pentru independența propriului său pământ”.

De când războiul a izbucnit cu atacul terorist din 7 octombrie din sudul Israelului, când Hamas a ucis aproximativ 1 .200 de persoane, majoritatea civili, și a răpit alte 251, liderul turc s-a întâlnit cu liderul Hamas Ismail Haniyeh la Istanbul – unde acesta i-a încurajat pe palestinieni să se unească împotriva Israelului.

Erdogan și Netanyahu au o lungă istorie de atacuri publice reciproce, care s-au succedat în paralel cu alianța dintre Israel și Turcia.

Altădată aliaţi regionali apropiaţi, relaţiile dintre Israel şi Turcia s-au deteriorat de mai bine de un deceniu. De la începutul războiului din Gaza în octombrie, relaţiile lor s-au deteriorat semnificativ.

Schimburile comerciale bilaterale au trecut peste multe furtuni diplomatice, ajungând la miliarde de dolari pe an, însă Turcia a declarat luna aceasta că va opri toate schimburile comerciale bilaterale cu Israelul până când războiul se va încheia şi ajutoarele vor putea ajunge nestingherite în Gaza.

Erdogan a descris teroriștii Hamas drept o „organizaţie de eliberare” şi l-a comparat pe premierul Netanyahu cu Adolf Hitler, acuzându-l de „genocid”.

La mijlocul lunii iulie, Erdogan a afirmat că nu va aproba nicio cooperare între NATO şi Israel atât timp cât continuă războiul din Gaza.

Modul în care va evolua criza din Orientul Mijlociu și cât de mult vor conta mișcările fiecărei părți implicate, rămâne de văzut în perioada următoare.