ANALIZĂ Când va fi legat Bucureștiul de marile suburbii prin autostrada A0, drumurile radiale și trenul metropolitan. Inelul din jurul Capitalei, plănuit să dezvolte localitățile limitrofe ca în cazul Parisului

Multe din suburbiile Bucureștiului sunt acum într-o fază precară de dezvoltare. Din dorința de a avea mai mult spațiu și un aer mai bun decât în Capitală, oamenii s-au mutat fie în ansamblurile rezidențiale nou construite, fie și-au construit case, fără a fi prevăzute însă și drumuri de acces sau infrastructură modernă de transport. Dinamica din ultimii 10 ani arată că Bucureștiul scade ca populație, iar zonele limitrofe din Ilfov cresc, cu localitățile Voluntari, Bragadiru, Berceni, Popeşti Leordeni şi Chiajna în topul celor mai mari suburbii din România.

Cu Autostrada A0 în execuție și Trenul metropolitan în proiectare, Bucureștiul va avea în jurul său, în viitorul nu foarte îndepărtat, două mari linii concentrice de transport de suprafață. Acestea vor fi ”înțepate” de 10 drumuri radiale, un al treilea mare proiect pornit de autoritățile municipalității ce va lega suburbiile din zona metropolitană Ilfov de Capitală. La un loc, cele trei mari planuri de infrastructură – o investiție totală de 2,6 miliarde de euro – își vor atinge, probabil, scopul de a decongestiona traficul infernal de la actualele intrări în Capitală. Dar va duce și la creșterea migrației populației către zonele limitrofe, care vor deveni dintr-odată mai atractive de locuit datorită căilor de acces.

În cifre, Capitala a pierdut 166.417 de locuitori în ultimul deceniu ajungând la 1,71 de milioane de locuitori, iar populaţia rezidentă a judeţului Ilfov și-a continuat tendinţa de creştere şi depăşeşte 542.000 de locuitori la data de referinţă a celui mai recent recensământ – 1 decembrie 2021.

Ca o comparație, micul Paris este departe de a-l egala pe marele Paris la dimensiunea periferiei sale. La Paris 2 milioane de persoane trăiesc în centrul orașului și peste 10 milioane în suburbiile concentrice, făcându-l unul din cele mai mare orașe din Europa. La București, după cum o arată datele provizorii de la ultimul recensământ, migrația de la oraș către zonele metropolitane, a început în urmă cu 10 ani.

Dar când se va trăi mai bine la periferie decât în centru și cât de avantajos este să-ți planifici să cumperi teren sau o locuință în suburbiile din zona metropolitană Ilfov? Vă prezentăm mai jos stadiul la cele trei mari proiecte de infrastructură de la periferia Capitalei și când sunt ele planificate să fie gata, în ordinea finalizării lor.

1. Autostrada A0, inelul exterior. Primul mare proiect este cel al construcției Autostrăzii A0, început în anul 2019, este planificată să fie gata cu totul în 2025, dar primii km vor fi dați în circulație începând din acest an. În lungime totală de 101 km, autostrada zero a fost împărțită în două segmente, Nord și Sud, iar în prezent 84% din suprafață se află în execuție. A fost gândită ca o a doua centură exterioară a Bucureștiului, ce va dubla actuala șosea de centură, DNCB, care se extinde la 4 benzi. „Sudul 2023 deadline-ul, iar nordul 2024. Cu întârzierile de rigoare, hai să zicem că în 2025 avem gata tot ce înseamnă autostrada A0. Dar mai departe de 2025 nu se acceptă întârziere, cu toate riscurile”, este cea mai recentă declarație a unui reprezentant al CNAIR. Autostrada zero costă 970 de milioane de euro și este finanțată din fonduri europene.

Ce loturi se vor deschide în 2023 (situație actualizată, reprezentant CNAIR):

– lotul 2 din A0 Nord, în august 2023. Deschiderea va fi parțială, pe aproape 10 km
– lotul 2 al A0 Sud (16,3 km) va fi inaugurat în octombrie, posibil cu o descărcare provizorie, până va fi deschis circulației și lotul 1 al A0 Sud
– lotul 1 al A0 Sud (16,9 km), în decembrie 2023

Segmentul Sud al autostrăzii A0 (52 km) este împărțit în trei loturi:

Lotul 1, A2 – CF902 (Jilava), 16,9km. În execuție. Deschidere: 2023
Lotul 2, CF902 (Jilava) – DN6, 16,3km. În execuție. Deschidere: 2023
Lotul 3, DN6 – A1, 17,97km. În execuție. Deschidere prevăzută: 2023 (Asociația Pro Infrastructura avertizează că execuția a rămas în urmă și că nu va fi gata nici la final de 2024)

Segmentul Nord al autostrazii A0 este împărțit în patru loturi:

Lotul 1, DJ601 – DN1 (Corbeanca) Durata: 12 luni pentru proiectare, 22 de luni pentru constructie. În proiectare. Deschidere: –
Lotul 2, DN1 (Corbeanca) – DN2 (Afumati), 19,0km, În execuție. Deschidere parțială 2023, completă: 2024
Lotul 3, DN2 (Afumati) – DN3 (Cernica), 8,6km. În execuție. Deschidere: 2025
Lotul 4, DN3 (Cernica) – A2. În execuție. Deschidere: 2023

2. Drumurile radiale. Cele zece drumuri radiale vor avea o lungime totală de peste 96 km și 33 de noduri rutiere, intersectând 30 de suburbii din zona metropolitană, și vor lega Capitala de cele două centuri ale oraşului, A0 și Șoseaua de centură – DNCB. Deşi proiectul este în faza de prefezabilitate, Ministerul Transporturilor a avansat ca termen de finalizare 2027-2028, după încheierea construcției autostrăzii zero în 2025. Predicția îi aparține lui Irinel Scrioșteanu, secretar de stat. Aceste drumuri vor avea două benzi pe sens plus o zonă mediană de aproximativ 8 metri pentru dezvoltări ulterioare, pentru realizarea de transport de masă gen tren uşor, metrou uşor sau tramvai.

Concret, mai multe bulevarde din Bucureşti vor fi prelungite până la centura Capitalei şi mai apoi până la Autostrada A0. Aceste bulevarde sunt: Bd. Timișoara, Calea Giulești, Bd. Poligrafiei, zona Pipera, Șos. Dobroești, Splaiul Unirii, Bd. Metalurgiei, Prl. Ferentari, iar arterele vor deveni alternative la traficul curent al rezidenților din Capitală și din județul Ilfov.

”E vorba de cel mai ambițios proiect de infrastructură rutieră al acestui deceniu pentru București, prin care principalele șosele ale Capitalei vor fi legate direct de autostrada de centură pentru a fluidiza traficul rutier în București și pentru a genera dezvoltare în regiunea metropolitană”, a declarat la lansarea proiectului Nicușor Dan, primarul Bucureștiului. Drumurile radiale costă 700 de milioane de euro și sunt realizate în parteneriat între Primăria Capitalei şi ministerul Transporturilor.

Cele 10 drumuri radiale:

– Drumul Radial 1-Vest Expres va avea o lungime de aproximativ 9 km și va conecta Bulevardul Timișoara cu centura Capitalei și viitoarea Autostradă A0. A fost lansat studiul de fezabilitate. Acesta va avea caracteristicile unei autostrăzi sau a unui drum expres, cu 4 benzi de circulație, câte 2 pe fiecare sens, piste pentru biciclete și trotuare. În urma studiul de fezabilitate, se va stabili care dintre cele 3 variante de aliniament stradal este cea potrivită, cu lățimea de 21 m, de 28 m sau de 32 m.
– Drumul Radial 2 – DR2 – Autostrada A1, care va avea o lungime de aproximativ 12 km și presupune extinderea Autostrăzii A1 la trei benzi pe sens între km 10 și km 23 a Autostrăzii A1, va fi realizat de CNAIR.
– Drumul Radial 3 – Giulești Expres – va avea o lungime de aproximativ 10 km și va face legătura comuna Săbăreni, județul Giurgiu, de Municipiul București.
– Drumul Radial 4 (DR 4 – Nord Expres) – va avea o lungime de aproximativ 11,5 km și va face legătura între localitatea Corbeanca și Municipiul București – etapa de evaluare a ofertelor tehnice.
– Drumul Radial 5 – Pipera Expres – va avea o lungime de aproximativ 10,5 km și va face legătura între Municipiul București și localitățile Otopeni – Tunari – Voluntari.
– Drumul Radial 6 – Afumaţi Expres – va avea o lungime de aproximativ 4,4 km, va face conexiunea Autostrăzii A0 cu DN2 și va fi o variantă de ocolire a localității Afumaţi.
– Drumul Radial 7 – Est Expres – va avea o lungime de aproximativ 6 km și va face legătura între Municipiul București și localitatea Moara Domnească.
– Drumul Radial 8 – Splai Expres – va avea o lungime de aproximativ 5,5 km și va face legătura între Municipiul București și zona metropolitană prin nodul Cernica.
– Drumul Radial 9 (DR 9 Sud Expres) – va avea o lungime de aproximativ 13 km și va face legătura între localitatea Vidra şi Municipiul Bucuresti – etapa de evaluare a ofertelor tehnice.
– Drumul Radial 10 – Măgurele Expres (DR 10) – va avea o lungime de aproximativ 11 km și va face legătura între Municipiul București și orașul Măgurele – etapa de evaluare a documentelor DUAE (Document Unic de Achiziție European).

Finanțarea pentru realizarea studiilor de fezabilitate urmează să fie asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

3. Trenul metropolitan. Întregul proiect se întinde pe 15 ani și va costa 960 de milioane de euro, dar va fi realizat în etape și va circula mult mai repede. Primăria estimează o cerere de 86.000 de călători pe zi, însă potențialul este mult mai mare după ce va fi pus în exploatare. Termenul de operare pentru prima faza este luna decembrie 2023. Se începe refacerea infrastructurii pentru o porțiune unde investițiile nu sunt așa de mari și chiar dacă nu sunt achiziționate trenurile de călători, serviciul poate fi scos la licitație pentru operatorii de stat și privați din România.

Inelul circular din jurul Bucureștiului și coridoarele de accesul feroviar radial intră în oraș la cinci stații importante (Gara Obor, Gara de Vest, Gara Basarab, Gara Progresul, Gara de Nord) deși stația principală este Gara de Nord. Serviciile de trenuri de pasageri sunt oferite pe distanțe de 50 până la 80 kilometri pentru trenurile regionale și 20 până la 40 kilometri pentru trenurile suburbane.

Prima linie considerată de tren metropolitan, deși nu este realizată de Primăria Capitalei, deja funcționează. Este vorba despre linia Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, care oprește și în Mogoșoaia. Următoarele garnituri ar urma să iasă pe traseul trenului metropolitan la finalul lui 2023. Ele vor circula pe rutele București Nord – Scroviștea și București Nord – Obor. Până la finalul anului 2026 trenurile vor circula și până la București Vest, iar călătorii vor putea ajunge în 40 de minute din Militari până la Obor – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București Ilfov (TPBI).

Planul Trenului Metropolitan, organizat pe 14 ani de TBPI. Iar acesta prevede că:

– în perioada 2021 – 2026 se vor folosi doar liniile de tren și peroanele existente
– în intervalul 2027 – 2030 se vor reconstrui linii distruse ale CFR SA și va începe construcția de linii noi
– între 2031 și 2035 se vor mai construi noi linii necesare pentru buna funcționare a rețelei de tren metropolitan
– în paralel, pe toată durata creării rețelei – dar fără precizarea unor ani anume – se vor cumpăra trenurile noi necesare

Nicușor Dan, primarul Capitalei, despre trenul metropolitan: ”Cel mai mare proiect pentru cea mai mare problemă a Capitalei – acesta este trenul metropolitan, care va avea o contribuție importantă la rezolvarea chestiunii traficului în București. E o investiție de mare anvergură, care va avea un impact pozitiv atât asupra mobilității în București și Ilfov, cât și asupra calității mediului.”