Analiză. Care vor fi efectele cazului Jamal Khashoggi asupra lui Trump, Statelor Unite și Orientului Mijlociu?

Uciderea ziaristului saudit, Jamal Khashoggi, în consulatul țării sale din Istanbul în urmă cu câteva săptămâni (recunoscută în sfârșit sâmbătă dimineața de autoritățile de la Riad) a provocat un scandal uriaș pe întreg globul, stârnind un val de indignare împotriva metodelor brutale prin care familia regală din Arabia Saudită pare că a eliminat o voce a opoziției.

Prințul Mohammed bin Salman (MbS), liderul de facto al țării, văzut până nu demult ca un reformator al monarhiei arabe, este arătat cu degetul ca fiind cel care a ordonat uciderea jurnalistului ce trăia în auto-exil în Statele Unite. Aproape peste noapte, Arabia Saudită a ajuns în centrul controverselor internaționale, iar cazul jurnalistului ucis cel mai probabil de o echipă de 15 asasini trimisă special pentru asta în metropola turcă are darul de a tensiona și mai mult situația în cea mai fierbinte zonă de pe glob.

Monarhia saudită, dar și Statele Unite, Turcia sau Israel vor fi nevoite să facă față unor consecințe politice, diplomatice, economice și financiare rezultate din cazul Khashoggi. Pentru cât timp și cât de mare va fi impactul lor, rămâne de văzut. Cert este că, deocamdată, alegerile intermediare din America, relațiile dintre Washington și Riad, influența regimului de la Teheran în regiune sau afaceri de miliarde de dolari sunt pe cale să fie afectate de cele întâmplate pe 2 octombrie 2018 în interiorul clădirii reprezentanței diplomatice saudite la Istanbul.

Arabia Saudită a anunțat sâmbătă că Jamal Khashoggi ar fi murit în urma unei bătăi care a avut loc în interiorul consulatului unde mersese să facă rost de un certificat de divorț. Cinci oficiali saudiți au fost demiși, iar 18 persoane au fost arestate de către Riad. Iar dacă ancheta este încă în desfășurare, să vedem care ar fi consecințele cazului pentru câțiva dintre actorii implicați, voit sau nu, în această tragedie?

Arabia Saudită. Cel mai probabil, oficialii saudiți care au ordonat asasinarea lui Jamal Khashoggi nu au luat în calcul efectele dramatice pe care acest lucru le va avea în întreaga lume. Regimul de la Riad, cunoscut oricum pentru modul dur  în care tratează dizidenții interni și activiștii pentru drepturile omului, s-a trezit ținta unei avalanșe de acuzații la nivel global. E foarte posibil că, dacă ancheta realizată de oficialii turci va indica clar implicarea eșaloanelor înalte ale Riadului, Arabia Saudită să fie confruntată cu sancțiuni internaționale de natură diplomatică, militară, economică sau financiară (Rusia a pățit la fel după ce s-a dovedit că a stat în spatele tentativei de asasinat a fostului agent Sergei Skripal, incident care a avut loc în Marea Britanie în această primăvară).

Oficiali americani, inclusiv președintele Donald Trump sau senatorii republicani, Lindsey Graham, Bob Corker și Marco Rubio, au avertizat că „vor exista consecințe severe” dacă saudiții vor fi găsiți vinovați de uciderea ziaristului în vârstă de 59 de ani. Nu se știe deocamdată despre ce consecințe ar fi vorba, dar chiar și în cazul în care ele vor fi limitate, simbolismul lor va fi uriaș (s-a vorbit chiar de recurgerea la Magnitsky Act, lucru care ar putea duce la sancțiuni importante aplicate oficialilor saudiți). O poziție similară au exprimat și Londra, Parisul și Ottawa.

În particular, imaginea prințului MbS (33 de ani) va fi afectată serios, iar rolul său în conducerea țării ar putea să se diminueze. Cum se poate, se întreabă analiștii, ca marele prinț reformator, cu o agendă revoluționară aplaudată de cancelariile occidentale, să folosească metode brutale pentru a-și elimina criticii? Deși aparent MbS deține toate frâiele autorității în regat, puterea lui nu este absolută. Mulți membri ai familiei regale ar putea să îi saboteze autoritatea și să încerce să îl elimine de la putere după ce cazul Khashoggi a afectat grav imaginea și reputația țării, aflată acum sub cea mai mare presiune internațională din istoria sa recentă. Luptele interne pentru putere nu sunt deloc o noutate în regatul saudit. Publicația franceză Le Figaro relata, de altfel, miercuri că familia regală se gândește deja să îl înlocuiască pe MbS cu fratele său mai puțin ambițios și mai previzibil, prințul Khalid bin Salman, iar acest lucru ar putea avea consecințe semnificative nu doar pentru regatul saudit, ci pentru întreg Orientul Mijlociu pentru multe generații de-acum înainte.

În plus, asasinarea jurnalistului saudit a redus considerabil corul celor care lăudau aura reformistă a lui MbS. Brusc, opinia publică internațională și-a reamintit că Arabia Saudită continuă să se implice în războiul din Yemen, unde foametea amenință milioane de oameni, că prinți și oameni de afaceri arestați într-o acțiune anti-corupție au fost torturați în hotelul Ritz Carlton din Riad, că demonstranți șiiți au fost atacați pe stradă, iar satele lor distruse, că activiștii din mass-media socială au fost biciuiți, iar premierul libanez Saad Hariri a fost deținut de saudiți într-un incident bizar. Disputa controversată cu Qatarul este și ea un punct negru pentru MbS. Atitudinea sa modernă și reformatoare este pusă acum în umbră tot mai mult de pedepsele inumane și brutale la care a recurs. Liderilor occidentali mai ales le va fi greu să treacă cu vederea abuzurile constante care au loc în regat și care până acum erau acceptate, dacă nu depășeau un anumit grad de vizibilitate. Cazul Khashoggi a devenit unul de notorietate internațională.

În sfârșit, dispariția jurnalistului saudit în condiții suspecte în consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul a zdruncinat încrederea investitorilor în țara arabă ca un loc propice afacerilor, cu consecințe dintre cele mai serioase pentru investiții în valoare de miliarde de dolari. Analiștii citați de AP au spus că acest lucru echivalează cu o lovitură dată eforturilor lui Mohammed bin Salman de a convinge lumea că regatul saudit este un loc favorabil încheierii unor afaceri cu multe zerouri. Presiunea politică de a izola Arabia Saudită, concomitent cu izolarea sa economică, este acum în creștere accentuată.

Statele Unite. Foarte probabila asasinare a lui Jamal Khashoggi a scos la iveală brutalitatea acțiunilor Arabiei Saudite, unul dintre cei mai importanți aliați ai americanilor în regiunea Orientului Mijlociu. În ultimele decenii, alianța americană-saudită s-a menținut în ciuda politicilor represive ale regimului de la Riad împotriva propriului popor. De la apariția pe firmamentul puterii a lui MbS, diplomații americani l-au curtat nu doar pentru că au văzut în el un reformator modern, ci și pentru că s-a opus cu vehemență agresiunii iraniene în regiune. Dar uciderea lui Khashoggi, dincolo de faptul că a încălcat orice standarde de moralitate, indică și faptul că Arabia Saudită condusă de MbS nu este partenerul strategic ideal imaginat de Washington. A fost o greșeală serioasă din partea prințului și nu e de mirare că analiștii au vorbit de faptul că Trump a fost trădat de un aliat pe care credea ca se poate baza (să nu uităm că prima vizită a lui Trump în străinătate a fost în Arabia Saudită, lucru care dovedește interesul lui special pentru această țară). Iar din cauza aproprierii dintre Administrația Trump și MbS, Statele Unite au fost implicate indirect într-o acțiune reprobabilă. Moartea lui Khashoggi reprezintă o criză creată de saudiți, care a fost impusă involuntar americanilor. Washingtonul a realizat, cel mai probabil cu îngrijorare, că MbS s-a alăturat lui Vladimir Putin și lui Kim Jong Un pe lista liderilor care își asasinează criticii în țări străine.

Americanii nu vor ignora cu ușurință acest asasinat. De aceea, nu e greșit să spunem că va exista un răspuns al Statelor Unite la asasinarea lui Khashoggi, iar acest lucru va duce la deteriorarea la un anumit nivel al relațiilor dintre Washington și Riad. Restricționarea vânzărilor de arme americane către regatul saudit și oprirea unor investiții în proiecte majore în Arabia Saudită s-ar putea număra printre măsurile luate de America. Sancțiunile vor fi, însă, cu siguranță limitate. Nu doar fiindcă Statele Unite au nevoie de petrolul saudit, dar, mai ales, au nevoie de Arabia Saudita ca o contrapondere la Iran, principala amenințare strategică pentru interesele SUA în regiune. Arabia Saudită este cel mai important aliat al Washingtonului în combaterea acestei amenințări, iar ruperea definitivă a legăturilor nu este un scenariu realist. La rândul său, Riadul are nevoie disperată de americani pentru a le oferi protecția necesară împotriva Teheranului și altor amenințări din regiune.

Ca dovadă a seriozității problemei, oficialii americani au spus vineri că U.S. Federal Reserve monitorizează cazul jurnalistului Khashoggi și posibilitatea ca sancțiunile împotriva Arabiei Saudite să afecteze piețele petrolului. Este și un semn că, mai devreme sau mai târziu, aceste sancțiuni vor veni.

Președintele Donald Trump. Cazul Jamal Khashoggi a picat cum nu se poate mai prost pentru liderul de la Casa Albă. Cu doar câteva zile înainte, confirmarea judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Supremă și datele economice foarte bune au făcut ca președintele Trump să cunoască una dintre cele mai favorabile perioade de la preluarea mandatului, în ianuarie 2017. Dispariția ziaristului saudit, care era rezident permanent în Statele Unite și un colaborator constant al publicației The Washington Post, a frânat cumva avântul de care se bucura liderul republican. Dintr-o dată, nimeni nu mai vorbește de rata mică a șomajului și de acordurile cu Mexic și Canada. Cazul Khashoggi a acaparat discursul public (iar Trump, care și-a pus reputația la bătaie pentru a strânge legăturile cu prințul reformator, e criticat pentru că nu a condamnat mai repede și mai hotărât presupusa implicare a lui MbS în dispariția jurnalistului) și ar putea avea unele consecințe la urne. Peste doar câteva săptămâni, alegătorii americani sunt chemați să voteze în cadrul unui scrutin intermediar crucial pentru soarta Congresului de la Washington și a peisajului politic din Statele Unite. Asasinarea sângeroasă a lui Khashoggi la Istanbul, în consulatul unui aliat de încredere al Statelor Unite, nu e un eveniment peste care, în mod normal, americanii să treacă cu indiferență. Analiștii repetă, însă, că era Trump este una atipică și nu e exclus ca alegătorii să decidă că beneficiile economice și financiare ale relației SUA-Arabia Saudită (promovate constant în ultimii doi ani de Administrația Trump) au prioritate în fața revoltei morale provocate de asasinarea prin metode medievale a ziaristului saudit.

Și chiar dacă Trump, din considerente economice și militare, nu va vrea să sancționeze mai dur Riadul, Congresul american o va putea face fără acordul lui. Impunerea unor sancțiuni împotriva membrilor familiei regale saudite a devenit tot mai probabilă. Numeroși republicani și democrați au avertizat cu luarea unor măsuri împotriva Arabiei Saudite dacă asasinarea ziaristului de către echipa de ucigași profesioniști se confirmă. Mai mult, dacă Congresul va fi recâștigat de democrați în noiembrie, saudiții se vor confrunta cu o legislatură americană ostilă în perioada următoare. Dincolo de aceste speculații, un lucru e însa cert: cazul Khashoggi e unul dintre cele mai delicate momente de politică externă pentru președintele Donald Trump, deoarece periclitează o relație pe care el o considera primordială.

Dizidenții saudiți. Asasinarea lui Jamal Khashoggi a trimis un mesaj clar celor care se opun regimului de la Riad, inclusiv din interiorul familiei regale: vă vom urmări și vă vom elimina peste tot în lume și nici măcar în exil nu veți fi în siguranță. Chiar dacă, așa cum susțin unele voci, Khashoggi nu a fost un jurnalist și un dizident în adevăratul sens al cuvântului, ci un fost agent al serviciul secret din Arabia Saudită (colaborator apropiat al fostului spion-șef Turki Bin Faisal Al Saud), un prieten intim de-al lui Osama bin Laden și nepotul unuia dintre cei mai periculoși traficanți internaționali de arme (Adnan Khashoggi), moartea lui violentă a trimis unde de șoc în rândurile celor care critică monarhia saudită. În special în rândurile susținătorilor Frăției Musulmane, organizația controversată care vrea să înlocuiască monarhia saudită cu un stat totalitar islamist modern, pe care Riadul îi consideră principalii săi dușmani.

Din acest moment, vocilor independente din regat le va fi tot mai greu să critice familia regală. În lumina celor întâmplate cu Khashoggi, riscurile pe care trebuie să și le asume vor fi enorme. Dacă Khashoggi, una dintre cele mai cunoscute și influente voci arabe, cu aproape două milioane de urmăritori pe Twitter și un oaspete obișnuit în platourile posturilor de televiziune din Marea Britanie și Statele Unite, a fost eliminat cu atâta barbarie, care va fi soarta lor?

Israel. Chiar dacă Khashoggi s-a opus constant recentelor încercări de apropiere dintre statul evreu și Arabia Saudită, moartea lui face ca poziția Guvernului de la Ierusalim să fie delicată. Pentru Israel, cazul Khashoggi pune sub semnul întrebării noua realitate din Orientul Mijlociu pe care a căutat să o promoveze în ultima perioadă – o coaliție israeliano-sunnită, sub umbrela SUA, pentru a contracara Iranul și jihadiștii sunniți. Asocierea Israelului cu un regim brutal prezintă însă acum riscuri majore, iar Ierusalimul trebuie să găsească modalitatea de a naviga aceste ape tulburi și de a continua, cu ajutorul aliaților săi, să mențină presiunea asupra regimului de la Teheran. Analiștii cred că, pentru israelieni, acțiunea lui MbS de a-și elimina unul dintre cei mai cunoscuți critici a subminat, de fapt, eforturile de a construi un consens internațional împotriva Iranului.

Pe pagina israeliană de știri Walla, editorul Oren Nahari a publicat, de altfel, o scrisoare personală adresată prințului Mohammad bin Salman, în care i-a cerut să repare pagubele diplomatice cauzate de cazul Khashoggi. „Nu este prea târziu pentru a rezolva, a schimba și cred că intențiile dumneavoastră sunt într-adevăr bune și că încercați să ieșiți dintr-o situație imposibil,” a scris Nahari, adăugând că „spațiul de manevră se micșorează, iar Orientul Mijlociu nu îi iartă pe liderii eșuați.” Recunoașterea de către Riad a morții lui Khashoggi ar putea să fie un semn că Arabia Saudită a înțeles în sfârșit că trebuie să-și asume responsabilitatea pentru greșeala uriașă comisă, mai ales pentru a nu periclita și mai mult situația geopolitica din regiune și alianțele cu Israelul și Statele Unite.

Unele voci cred, de asemenea, că grupurile pro-israeliene vor fi nevoite să facă acum eforturi mari de lobby în Congresul de la Washington pentru ca reputația Riadului, afectată în urma acestui caz, să nu fie distrusă și mai mult. În acest context, un alt scenariu, creionat de Seth Frantzman de la Jerusalem Post, prevede chiar posibilitatea întăririi relației dintre Israel și Arabia Saudită. „Dacă SUA își vor reduce legăturile cu Riadul, asta ar putea aduce mai aproape Arabia Saudită și Israelul, deoarece regatul se va simți izolat. Așa s-a întâmplat și în timpul administrației lui Obama,” a scris analistul.

Turcia. După lovitura de stat nereușită din iulie 2016, Turcia a devenit cea mai mare închisoare pentru jurnaliști din lume, cu peste 150 de ziariști închiși. Mai mult de 180 de organizații media au fost închise, iar aproximativ 2.500 de jurnaliști și alți lucrători din presă și-au pierdut locurile de muncă. Clasamentul Mondial al Libertății Presei din acest an a plasat Turcia pe locul 157 din 180 de țări, între Rwanda și Kazahstan. Pentru Ankara, cazul Khashoggi a reprezentat însă o mană cerească și o lovitură de imagine importantă. Oficialii turci, în frunte cu președintele Recip Erdogan, s-au implicat în cazul ziaristului saudit ucis, iar detaliile pe care le-au oferit presei (inclusiv despre tranșarea lui Khashoggi când încă era în viață) au avut darul să contribuie la intensificarea valului de mânie globală împotriva Arabiei Saudite.  Cazul lui Khashoggi a devenit unul global mai ales datorita insistentei Turciei. Dintr-o dată, Ankara nu mai este țara acuzată de faptul că a suprimat presa și libertatea de exprimare. Riadul este acum mult mai brutal, în timp ce Turcia apare ca o țară islamistă moderată.

Dar acest lucru nu e totul. Erdogan a apărut în aceste zile că depune eforturi susținute pentru a dezlega misterul morții lui Khashoggi. Nu e greșit să spunem că, prin atitudinea preocupată pe care o afișează, liderul turc încearcă să extragă cât mai multe beneficii din partea Riadului într-o perioada în care relațiile dintre Turcia și Arabia Saudită traversează un moment de cotitură. De ani de zile cele două puteri sunni se luptă pentru supremație și influență în zonă. Cazul Khashoggi i-a oferit abilului Erdogan oportunitatea ideala de a profita cât mai mult de problemele pe care Riadul și le-a creat singur. Iar liderul turc nu a stat vrea mult pe gânduri. Reputația printului saudit a fost știrbită aproape iremediabil de dezvăluirile turcilor, criza l-a transformat pe Erdogan în apărătorul ziariștilor oprimați, iar Ankara a devenit mediatorul și purtătorul de mesaje între Arabia Saudita și Statele Unite.

Autocrații regionali. Oricât am vrea să credem că lucrurile se vor schimba în regiune după acest episod dramatic, autocrații vor continua să existe și să funcționeze în Orientul Mijlociu. Comentatorii au  remarcat că, la de la sfârșitul revoltelor Primăverii Arabe, țările occidentale și-au regăsit pasiunea pierduta pentru dictatori regionali. De exemplu, regimul președintelui Sisi din Egipt a închis mii de dizidenți, însă acest lucru nu a împiedicat administrația franceza să vândă arme de milioane de euro Guvernului de la Cairo. Alianțele cu autocrații zonali sunt privite de occidentali ca fiind pragmatice și prudente, mai ales din motive de stabilitate. În plus, se susține ca aceste regimuri sunt greu de urnit, iar guvernele occidentale nu au altă soluție decât să facă afaceri și înțelegeri politice cu ele. Cazul Khashoggi a scos la lumina brutalitatea unui astfel de regim pe care occidentalii mai ales l-au considerat un partener, dar și consecințele dramatice la nivel regional și global ale acțiunilor sale lipsite de scrupule.

Surse: Council of Foreign Relations, AP, Le Figaro, Business Insider, Jerusalem Post, Stratfor, MSNBC, Reuters, CNN, Slate, BBC, Haaretz, The Spectator, Washington Post

Foto: Jamal Khashoggi (Captură Youtube)