ANALIZĂ Ce efecte produce în Europa de Est tensiunea majoră dintre SUA și Rusia

Tensiunile recente pe axa Washington – Moscova cuprind subiecte precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan, arată o analiză Veridica.ro.

Miza personală a lui Biden

Dar două chestiuni personale par să-l preocupe intens pe liderul de la Casa Albă, Joe Biden – amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016 și 2020, precum și târârea fiului său, Hunter Biden, în retorica ultimei campanii electorale și scandalul cu compania energetică „Burisma” din Ucraina pentru care acesta a lucrat timp de cinci ani.

Interferența repetată a Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA a constituit detonatorul ultimelor evoluții. Dar să le privim cronologic pentru a vedea mai bine succesiunea evenimentelor. Pe 16 martie, un raport al Biroului Directorului pentru Informaţii Naţionale, intitulat „Amenințări externe la adresa alegerilor federale din SUA” dezvăluia pe 16 pagini eforturile Rusiei ce au vizat „denigrarea candidaturii președintelui Biden și a Partidului Democrat, sprijinirea fostului președinte Trump, subminarea încrederii publicului în procesul electoral și exacerbarea diviziunilor socio-politice din SUA”.

Documentul este o analiză exhaustivă a interferențelor străine în alegerile prezidențiale din 2020 și echivalează cu o respingere decisivă a mai multor teorii puse în circulație de Trump și aliații săi. Raportul nu explică doar „modus operandi” al Rusiei, ci și al altor actori co-interesați precum China, Iran și alții.

Documentul demontează cumva acuzațiile făcute de Trump și staff-ul său cu privire la relațiile lui Biden și ale familiei sale în Ucraina. Comunitatea americană de informații prezintă detaliat modul în care Putin a știut și cel mai probabil a și dirijat operațiuni ale Moscovei în privința campaniei electorale americane.

„Un element-cheie al strategiei Moscovei în acest ciclu electoral a fost să folosească intermediari conectați la serviciile speciale ruse pentru a impune narațiuni menite să influențeze – inclusiv unele care induc în eroare și acuzații nefondate la adresa președintelui Biden – media americane, pe oficialii americani, lideri de opinie din SUA inclusiv unii apropiați de Donald Trump și fosta sa administrație”, se precizează în raportul recent al comunității de informații americane.

Operațiunea din Ucraina a fost desfășurată de ruși prin intermediul parlamentarului ucrainean Andrei Derkaci. Campania de denigrare a lui Biden și fiului său a fost condusă de Derkaci şi are legături cu serviciile de informaţii ruseşti, se arată în raport.

Un rol cheie l-a avut şi un al doilea om cu legături cu serviciile de informaţii ruseşti, Konstantin Kilimnik, potrivit raportului.

Kilimnik şi Derkaci s-au întâlnit şi au oferit materiale persoanelor legate de Trump pentru a face presiuni pentru deschiderea unor investigaţii oficiale, iar Derkaci a lansat patru înregistrări audio pentru a încerca să-l implice pe Biden în scandalul de corupţie.

Kilimnik era asociat cu Paul Manafort, care a ocupat funcţia de şef al campaniei lui Trump din 2016. Trump l-a graţiat anul trecut pe Manafort pentru o condamnare penală care a rezultat din ancheta procurorului special Robert Mueller. Toate aceste povești cu iz de romane de spionaj sunt incluse în cel mai nou raport al comunității de informații.

Scenarii pentru ambițiile militare ale Putin: Statele baltice și Europa de Est în pericol

Tensiunile americano-ruse survin într-un context în care temerile că Rusia ar putea ataca din nou state din Europa persistă. După Georgia, 2008, episodul anexării Crimeii în 2014 a arătat o Rusie tot mai militaristă în ceea ce Moscova consideră spațiul său geopolitic vital. O linie roșie pe care Occidentul nu ar trebui să o treacă. Într-o analiză recentă lansată de Politico, autorul Leon Aron, director de studii rusești la American Enterprise Institute, se întreabă dacă cumva „Putin ar putea lansa o nouă invazie?”.

„Acum, la cea de-a șaptea aniversare a Anschluss-ului [Anexarea -n.r.] Crimeii, mulți dintre aceiași vectori care au produs invazia Ucrainei sunt din nou aici. Anticiparea traiectoriei lor și formularea unui plan ar trebui să fie printre principalele preocupări ale administrației Biden”, scrie autorul.

El susține că anexarea Crimeii s-a produs pe un fond scăzut al popularității lui Putin care a urcat vertiginos după consumarea episodului la 81 la sută, după ce un an înainte fusese la 65 la sută. Adică la un nivel aproape la fel de bun ca în 2008, atunci când a avut un maxim de 88 la sută popularitatea, după invadarea Georgiei.

Politico a mai scris că, dacă Putin ar repeta scenariile de mai sus, nu mai puțin de cinci state ar putea fi victime sigure. Trei dintre ele – Georgia, Moldova și Ucraina – sunt țări cu „conflicte înghețate” care pot fi ușor dezghețate de trupele rusești sau de forțe proxy ale Moscovei. O altă țintă facilă ar fi Belarusul, cu o mare populației și tradiție rusească, iar al cincilea, Kazahstanul, care are mai mulți ruși etnici – 3,5 milioane – decât orice stat post-sovietic, cu excepția Ucrainei.

Citește tot articolul pe Veridica.ro