ANALIZĂ Ce efecte va avea Regulamentul privind piețele digitale, actul care promite să schimbe Piața Unică europeană

Deși evenimentul a trecut aproape neobservat, la data de 2 mai 2023 a început a se aplica așa-numitul Regulament privind piețele digitale (Digital Markets Act), a cărui denumire completă este de fapt Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale). O denumire lungă ce urmărește stabilirea exactă a domeniului său de aplicare, diferit de ”fratele” sau legislativ, Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act). Aceste două acte normative europene de directă aplicabilitate, emise în tandem, sunt considerate”cei doi piloni ai unei reglementări în sectorul digital care respectă valorile europene și vor defini un cadru adaptat la amprenta economică și democratică a giganților din domeniul digital”[1], așa cum se preciza în comunicatul de presă al Consiliului UE din data de 25 martie 2022.

Comerțul electronic a permis o revoluție a schimburilor comerciale, a redus costurile, a crescut calitatea produselor și serviciilor, a încurajat competitivitatea și concurența între actorii comerciali, toate acestea traducându-se avantaje de netăgăduit pentru consumatori. În același timp, că recunoaștem sau nu, Piața unică digitală europeană și dezvoltările tehnologice în domenii diverse au avut ca rezultat stabilizarea și stabilitatea economiei europene în contextul nefast al pandemiei de COVID-19.

Nu este mai puțin adevărat că existența și promovarea Pieței Unice Digitale ca parte a ansamblului reprezentat de Piața Unică Europeană a urmărit un scop general foarte important, respectiv recuperarea unui important decalaj tehnologic față de actori inovatori precum Statele Unite ale Americii sau Asia, în paralel cu încurajarea creării de tehnologie de pionierat și al transformării bunurilor și serviciilor publice sau private furnizate consumatorilor europeni de secol XXI.

Unii specialiști[2] sunt de părere că dacă Regulamentului privind serviciile digitale urmărește să asigure un mediu online și un spațiu digital mai sigur, mai previzibil și fiabil, care respectă și protejează drepturile fundamentale ale utilizatorilor, abordând, mai ales, riscurile sociale ale difuzării online de conținut ilegal, al promovării discursului de incitare la ură pe internet sau hărțuirea online, Regulamentul privind piețele digitale ce tocmai a început a fi aplicat are misiunea de a aborda problemele de corectitudine și contestabilitate pe piețele digitale, pentru un mediu comercial echitabil și de a proteja contestabilitatea sectorului digital[3] cu obiectivul declarat de a promova creșterea și inovarea.

Desigur că tot acest avans al tehnologiei și digitalizării, alături de accesul liber la informație, a adus cu sine și provocări majore în ceea ce privește protecția datelor personale și a vieții private, a securității cibernetice, iar multiplele atenționări venite aceste zile de la Directoratul pentru Securitate Cibernetică[4] sau de la băncile prezente pe piața din România nu fac altceva decât să întărească senzația de insecuritate a datelor personale sau de natură financiară.

În același timp a fost resimțită nevoia de a reglementa mult mai clar și precis accesul la informații al marilor platforme digitale, în paralel cu o responsabilizare a acestora cu privire la modul în care sunt utilizate informațiile colectate cu scopul de a obține avantaje comerciale sau economice din exploatarea deprinderilor, obișnuințelor noastre și chiar pentru a crea diverse dependențe de consum sau a ne influența modul în care gândim sau analizăm diverse informații sau situații din viața economică, socială sau politică.

Practici ce încălcau confidențialitatea datelor deținute cu privire la cetățenii europeni și care apoi au fost transferate către Statele Unite ale Americii și puse la dispoziția unor actori comerciali sau statali au generat reacții din partea autorităților europene de protecție a datelor personale și au dus la sancțiuni importante precum cele aplicate unor companii considerate controlor de acces precum Amazon sau Google care au fost amendate cu sume ce păreau record[5] până în data de 22 mai 2023 când compania Meta care deține rețelele sociale Facebook, Instagram și platforma de mesagerie WhatsApp, a fost amendată cu suma de 1,2 miliarde euro de către Autoritatea irlandeză de protecție a datelor personale (DPC)[6]. În același timp au generat reacții la  nivel de reglementare, respectiv un nou Cadru transatlantic de protecție a datelor (Trans-Atlantic Data Privacy Framework)[7] ce a survenit după Hotărârea Schrems II a CJUE[8] prin care CJUE a stabilit că SUA nu asigură un nivel de protecție a datelor personale considerat a fi adecvat prin faptul că era echivalent cu cel asigurat de țările UE.

Rezultatul? Negocierile și acordul ulterior din martie 2022 dintre Comisia Europeană și Guvernul SUA de adoptare a unui nou Cadru transatlantic de protecție a datelor (Trans-Atlantic Data Privacy Framework) menit să stabilească un cadru legal coerent și concret, cu un  termen lung de aplicare, în paralel cu emiterea la nivel european a Regulamentului (UE) 2022/1925 (DMA) care a început a fi aplicat de la 2 mai 2023 precum și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/814 edictat la 14 aprilie 2023.

Iar provocările în acest domeniu sunt abia la început.

Sa luăm un exemplu relativ simplu: Google oferă un serviciu de sine stătător,  Google Maps printr-o aplicație sau pe web. Acest serviciu este unul distinct față de serviciul de Căutare Google și ambele pot fi folosite complementar sau independent deoarece un utilizator poate efectua o căutare pe Hărți Google fără a utiliza Căutarea Google. Ca urmare aceste două servicii pot fi considerate distincte, cu scopuri distincte și, deci, două servicii de platformă esențiale(CPS) distincte, fapt important atunci când e vorba de a analiza dacă compania Google îndeplinește condițiile pentru a fi considerată controlor de acces.

Dar dacă, spre exemplu, un utilizator caută restaurante? Căutarea Google afișează și Hărți Google și, pe cale de consecință, Google Maps și Google Search sunt folosite în același scop iar utilizatorul final nu va putea folosi independent serviciul de căutare fără a-i fi afișată o hartă. Deci, în acest caz, vom vorbi despre servicii de substituție în serviciile motoarelor de căutare online, nu mai vorbim de servicii distincte, și deci, parte a acelorași servicii de platformă esențiale. Și exemplele pot continua.

Este adevărat că, sintetizând, Regulamentul (UE) 2022/1925 privind piețele digitale (Digital Markets Act)  vine, printre altele, cu o serie de reguli pozitive, respectiv negative, pentru controlorii de acces (gatekeeper) menite să stabilizeze piața digitală europeană:

• Ușurință de instalare sau dezinstalare pentru orice aplicații software proprii gatekeeper-ului sau terțe;
• Interoperabilitate a serviciilor furnizorilor de servicii/hardware cu serviciile proprii ale gatekeeper-ului;
• Promovarea de oferte și încheierea de contracte cu clienții gatekeeper-ului în afara arie de acțiune a acestuia;
• Acces la instrumentele de măsurare a performanței și la informațiile necesare agenților de publicitate și editorilor privind reclamele lor găzduite pe platforma gatekeeper-ului.
• Interzicerea auto-favorizării prin clasificarea propriilor produse/servicii într-o manieră mai avantajoasă față de cele ale terților;
• Interzicerea condiționării utilizatorilor finali de a se abona la orice alt serviciu aparținând gatekeeper-ului, ca o condiție pentru utilizarea serviciilor de bază, etc.

În concluzie, este de așteptat ca Regulamentul (UE) 2022/1925 privind piețele digitale (Digital Markets Act)  să aibă un impact major atât asupra operatorilor de platforme digitale cât și asupra utilizatorilor finali. Paradoxul rezidă în faptul că, deși prin acest Regulament au fost stabilite regulile și limitele funcționării piețelor digitale la nivel european, rămân multe incertitudini și se ridică numeroase provocări în procesul de adaptare la aceste noi reguli și, probabil că acestea se vor clarifica pe parcurs, pe măsură ce Regulamentul va începe să fie aplicat: cel mai probabil primele decizii privind desemnările de controlori de acces (gatekeeper) vor fi emise începând cu septembrie 2023. La cele menționate se adaugă provocările ce vor apărea ca urmare a reglementării aceluiași domeniu de către state terțe și, nu excludem ca divergențe de reglementare între jurisdicții diferite să ducă la hotărâri precum cea de sancționare a Meta de acum câteva zile.

Note:

[1] https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2022/03/25/council-and-european-parliament-reach-agreement-on-the-digital-markets-act/

[2] https://officialblogofunio.com/2023/05/04/from-the-digital-services-package-to-the-digital-markets-act-the-road-to-a-more-secure-open-and-fundamental-rights-friendly-digital-space/

[3] pct. 42 din Preambulul Regulamentului (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale)

[4] https://www.g4media.ro/directoratul-national-de-securitate-cibernetica-in-cadrul-campaniei-cu-sms-uri-capcana-unii-utilizatori-au-descarcat-si-instalat-o-aplicatie-malitioasa-pentru-android-denumita-voicemail.html, https://www.g4media.ro/escrocii-online-incearca-sa-gaseasca-noi-modalitati-de-a-fura-date-de-card-sau-date-bancare-avertizeaza-directoratul-national-de-securitate-cibernetica-ce-faci-daca-ai-furnizat-astfel-de-date-pe-sit.html

[5] https://www.bloomberg.com/news/articles/2023-05-17/meta-faces-record-eu-privacy-fine-over-transatlantic-transfers#xj4y7vzkg

[6] https://www.cnbc.com/2023/05/22/meta-fined-record-1point3-billion-over-eu-user-data-transfers-to-the-us-.html

[7] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_2087

[8] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX:62018CJ0311