ANALIZĂ Ce se va întâmpla dacă discuțiile legate de Ucraina eșuează?

Dacă actualele discuții axate pe obținerea unui acord în războiul dintre Kiev și Moscova vor eșua, este foarte posibil ca Statele Unite să-și limiteze implicarea militară, economică și diplomatică în conflict și să ceară creșterea masivă a angajamentului din partea aliaților europeni ai Ucrainei. În acest moment, negocierile dintre SUA și Ucraina, respectiv SUA și Rusia nu par să se îndrepte spre un rezultat agreat de toate părțile.

Impas în negocieri

Rusia nu poate accepta propunerile SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina în forma lor actuală, deoarece acestea nu abordează problemele pe care Moscova le consideră cauzele conflictului, a declarat un diplomat rus de rang înalt, sugerând că discuțiile SUA-Rusia pe această temă au intrat în impas.

Comentariile viceministrului de externe Serghei Riabkov, publicate marți, sugerează că Moscova și Washingtonul nu au reușit până acum să depășească diferențele pe care președintele Vladimir Putin le-a ridicat în urmă cu mai bine de două săptămâni, când a spus că propunerile SUA trebuie revizuite.

Riabkov, specialist în relațiile SUA-Rusia, a declarat că Moscova nu este încă în măsură să avanseze cu un acord.

„Luăm foarte în serios modelele și soluțiile propuse de americani, dar nu putem accepta totul în forma sa actuală,” a declarat Riabkov în cadrul unui interviu acordat revistei rusești „International Affairs„.

„Din câte vedem, nu există astăzi loc pentru principala noastră cerință, și anume rezolvarea problemelor legate de cauzele profunde ale acestui conflict. Este complet absentă și acest lucru trebuie depășit.”

Putin a declarat constant că vrea ca Ucraina să renunțe la ambițiile sale de a adera la NATO, ca Rusia să controleze integral cele patru regiuni ucrainene pe care le-a revendicat ca fiind proprii și ca dimensiunea armatei ucrainene să fie limitată. Kievul spune că aceste cerințe echivalează cu cererea capitulării sale.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți că Moscova „continuă contactele noastre cu partea americană” după ce a fost întrebat despre ultimele remarci ale lui Donald Trump despre dorința ca Putin să încheie un acord privind Ucraina.

„Subiectul este foarte complex. Substanța pe care o discutăm, legată de soluționarea ucraineană, este foarte complexă. Acest lucru necesită multe eforturi suplimentare,” a afirmat Peskov.

Rusia a declarat, de asemenea, marți, că respectă pe deplin un moratoriu mediat de SUA privind atacarea instalațiilor energetice ale Ucrainei.

De altfel, autorităţile de la Kiev au anunțat că nu au înregistrat lansarea niciunei drone ruseşti împotriva teritoriului Ucrainei de luni seara, o situaţie practic nemaiîntâlnită din primul an de război şi care nu s-a mai întâmplat de când Rusia s-a angajat public, pe 18 martie, să oprească atacarea infrastructurii energetice a Ucrainei.

„Nu au existat drone de atac. Vom continua să fim atenţi până când aceasta va însemna cu adevărat ceva,” a scris marţi dimineaţa, pe canalul său de Telegram, şeful Centrului Împotriva Dezinformării al Consiliului Naţional de Securitate al Ucrainei, Andri Kovalenko.

Nici canalul forţelor aeriene ucrainene, care raportează de obicei de seara până dimineaţa sosirea pe teritoriul ucrainean a mai multor grupuri de drone de atac kamikaze Shahed pe care Rusia le-a achiziţionat din Iran, nu a informat despre intrarea în spaţiul aerian ucrainean a vreunei drone în ultimele ore.

Presiunile lui Trump

Declarațiile făcute de oficialii de la Moscova și aparenta reținere a Rusiei de a ataca ținte ucrainene peste noapte vin în contextul în care președintele Trump pare să devină din ce în ce mai nerăbdător cu ceea ce el a sugerat că ar putea fi tărăgănare din partea Moscovei în ceea ce privește un acord mai amplu.

Trump a declarat în ultimele zile că este „enervat” pe Putin și a vorbit despre impunerea de sancțiuni țărilor care cumpără petrol rusesc, dacă simte că Moscova blochează un acord.

Înainte de weekend, Trump adoptase o atitudine mai conciliantă față de Rusia, ceea ce i-a neliniștit pe aliații europeni ai Statelor Unite, în timp ce liderul de la Casa Albă și consilierii săi încearcă să medieze o încheiere a conflictului din Ucraina, aflat acum în al patrulea an.

Însă, în ultimele zile, pe fondul presiunilor exercitate de europeni, precum președintele Finlandei, care l-au îndemnat să tragă Rusia la răspundere, liderul american a adoptat un ton mai ferm.

El a declarat că a fost „foarte furios” și „enervat” atunci când Putin a criticat credibilitatea conducerii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, adăugând că comentariile „nu au mers în locul potrivit.”

Asta după ce omul forte de la Kremlin a cerut vineri înființarea unui guvern de tranziție în Ucraina, care l-ar putea îndepărta efectiv pe Zelenski. Putin a sugerat plasarea Ucrainei sub „o administraţie de tranziţie” sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), pentru a organiza alegeri prezidenţiale „democratice” în această ţară, apoi negocieri în vederea unui acord de pace cu noile autorităţi.

„Am putea, desigur, să discutăm cu SUA, chiar şi cu ţările europene, şi în mod evident cu partenerii şi prietenii noştri, sub egida ONU, posibilitatea de a înfiinţa în Ucraina o administraţie de tranziţie,” a declarat Putin.

„Pentru ce? Pentru a organiza alegeri prezidenţiale democratice care s-ar solda cu instalarea la putere (în Ucraina) a unui guvern competent şi care s-ar bucura de încrederea poporului, apoi pentru a începe cu aceste autorităţi negocieri asupra unui acord de pace şi a semna documente legitime,” a explicat președintele rus.

„Ne îndreptăm progresiv, poate că nu atât de rapid pe cât ne-am dori, însă cu insistenţă şi certitudine, pentru a îndeplini toate obiectivele anunţate” la începutul ofensivei în Ucraina, a adăugat Putin.

Rusia, care a lansat în 2022 atacul împotriva vecinului său ucrainean, a afirmat că doreşte „demilitarizarea” şi „denazificarea” Ucrainei, ale cărei aspiraţii de a adera la NATO sunt considerate de Moscova o ameninţare la adresa securităţii sale.

Într-o convorbire telefonică cu NBC News duminică dimineața, Trump s-a declarat „furios” pe Putin.

„Dacă Rusia și cu mine nu reușim să ajungem la o înțelegere privind oprirea vărsării de sânge în Ucraina și dacă eu cred că a fost vina Rusiei – ceea ce s-ar putea să nu fie – dar dacă cred că a fost vina Rusiei, voi pune tarife secundare pe petrol, pe tot petrolul care vine din Rusia,” a afirmat președintele american.

„Asta ar însemna că dacă cumpărați petrol din Rusia, nu puteți face afaceri în Statele Unite,” a spus liderul de la Casa Albă. „Va exista un tarif de 25% pentru tot petrolul, un tarif de 25 până la 50 de puncte pentru tot petrolul.”

„Va exista un tarif de 25% pentru petrol și alte produse vândute în Statele Unite, tarife secundare,” a spus Trump, care a adăugat că intenționează să vorbească din nou cu Putin în această săptămână.

El a menționat că tarifele asupra Rusiei ar veni într-o lună fără un acord de încetare a focului. Trump a spus că Putin știe că este furios, dar a declarat că are „o relație foarte bună cu el” și „furia se risipește rapid … dacă face ceea ce trebuie.”

Amenințările lui Trump legate de sancționarea țărilor care fac comerț cu petrol cu Rusia sunt importante, cred analiștii, deoarece ele ar viza guverne precum cel de la Beijing și cel de la New Delhi.

Astfel, potrivit datelor, comerțul total de bunuri al SUA cu China a fost estimat la 582,4 miliarde de dolari în 2024. Exporturile de bunuri ale SUA către China în 2024 au fost de 143,5 miliarde de dolari.

De asemenea, în perioada 2023-2024, SUA au fost cel mai mare partener comercial al Indiei, cu un comerț bilateral de bunuri în valoare de 119,71 miliarde de dolari (77,51 miliarde de dolari exporturi și 42,19 miliarde de dolari importuri), înregistrând un excedent comercial de 35,31 miliarde de dolari.

NBC News a scris că comentariile președintelui american legate de Putin au venit după ce anterior el îl criticase pe Zelenski, spunând că este „sătul” de modul în care acesta a gestionat războiul și numindu-l „dictator” care nu vrea să organizeze alegeri în Ucraina.

Schimbarea de ton al lui Trump față de Putin a surprins analiștii, mai ales după ce liderul american părea că se apropie din nou de omul forte de la Kremlin și încearcă o resetare a relațiilor dintre Washington și Moscova, potrivit DW.

Tergiversările lui Putin l-ar fi frustrat însă pe Trump. Atitudinea sa schimbată față de țarul de la Moscova a confirmată de președintele finlandez, Alexander Stubb, care a petrecut mai multe ore cu președintele american – inclusiv câștigând o competiție de golf cu acesta la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida. Donald Trump își pierde răbdarea față de tacticile de tergiversare ale lui Vladimir Putin privind încetarea focului în Ucraina, a declarat Stubb sâmbătă.

Stubb, care a petrecut, de asemenea, două zile cu președintele ucrainean săptămâna trecută la Helsinki, a sugerat într-un interviu pentru The Guardian un plan pentru un termen limită de 20 aprilie, dată până la care Putin ar trebui să fie obligat să respecte o încetare completă a focului.

Stubb a subliniat că un al treilea partener de golf de sâmbătă, senatorul republican Lindsey Graham, are deja un proiect de lege în Senatul american care propune ceea ce el a descris drept sancțiuni americane extrem de dure împotriva Rusiei dacă aceasta nu acceptă o încetare necondiționată a focului. Graham vrea sancționarea sectorului bancar și a celui energetic al Rusiei, în încercarea de a aduce Moscova la masa negocierilor. „Dacă nu acceptă încetarea focului și discuțiile de pace cu administrația, ar trebui să îi sancționăm drastic,” a declarat Graham.

Întrebat cum crede că Trump își va exprima nerăbdarea față de Putin, Stubb a spus că lucrurile vor fi clare în câteva zile. „Când petreci șapte ore cu cineva, ai cel puțin o intuiție a direcției în care mergem,” a spus el.

„Cred că ne îndreptăm probabil în direcția în care americanii văd Rusia drept ceea ce este. Cu alte cuvinte, încetarea generală a focului a fost convenită de Statele Unite, de Ucraina și de Europa, dar nu și de Rusia.”

„Eu cred că președintele Statelor Unite nu mai are răbdare cu Rusia. Cred că aceasta este o veste bună pentru angajament și negociere. Deci asta am simțit și eu în weekend,” a spus Stubb.

El a explicat: „Mesajul meu în conversațiile pe care le am cu președintele (SUA) este că avem nevoie de o încetare a focului și de un termen limită pentru încetarea focului, iar apoi trebuie să plătim un preț pentru încălcarea încetării focului. Așadar, în primul rând, avem nevoie de o dată pentru încetarea focului și aș prefera ca aceasta să fie de Paște, să spunem, 20 aprilie, când președintele Trump va fi în funcție de trei luni. Dacă până atunci nu este acceptată sau este încălcată de Rusia, trebuie să existe consecințe. Iar aceste consecințe ar trebui să fie sancțiuni, sancțiuni maxime, și vom continua presiunea până la 20 aprilie și apoi vom vedea ce se întâmplă.”

„Cred că ar fi o combinație destul de utilă în acest moment să obținem un termen limită din partea președintelui Statelor Unite cu un pachet de sancțiuni din partea Senatului,” a spus liderul finlandez.

Negocieri eșuate?

Analiștii americani au reamintit că Trump a făcut din încetarea războiului din Ucraina o promisiune principală de politică externă în timpul campaniei electorale. Iar după revenirea republicanului la Casa Albă, în luna ianuarie, echipa lui Trump a purtat discuții cu fiecare dintre cele două țări implicate în conflict.

În timp ce Ucraina și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu, Rusia nu a făcut încă același pas. În urmă cu două săptămâni, Administrația Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au convenit asupra unei încetări parțiale și limitate a focului care ar permite navigarea în siguranță în Marea Neagră și ar opri atacurile asupra instalațiilor energetice ale celeilalte părți. Aceste acorduri ar reprezentat primele angajamente oficiale asumate de cele două părți beligerante de la inaugurarea președintelui Trump.

Din acel moment însă, lucrurile par să fi stragnat, iar rezultatele negocierilor SUA-Ucraina, respectiv SUA-Rusia nu par în prezent încurajatoare.

Ce se va întâmpla însă dacă discuțiile dintre părți eșuează, așa cum anticipează mulți comentatori?

„Încă este posibil ca rușii să prezinte o serie de cereri absurde, care ar determina Ucraina și Europa să se retragă din negocieri,” a declarat recent Mark Temnycky, analist la Centrul Eurasia al grupului think tank Atlantic Council, citat de YahooNews.

„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, comunitatea internațională ar continua, cel mai probabil, să trimită ajutor Ucrainei pentru ca aceasta să se poată apăra,” a spus expertul.

De partea sa, John Lough, cercetător asociat în cadrul Programului Rusia și Eurasia al organizației de reflecție Chatham House, a subliniat că Putin este „sub o presiune mai mare decât pare” pentru a nu lăsa războiul să continue la nesfârșit, având în vedere dificultățile economice ale Rusiei și necesitatea de a menține un număr semnificativ de trupe în armată.

Un ordin de mobilizare militară din 2022, care ar fi dus la recrutarea forțată a populației pentru război, nu a fost o decizie populară, zeci de mii de oameni fugind din țară ca urmare a acestuia, ceea ce ar putea să-l determine pe Putin să rămână la masa negocierilor, a spus expertul.

Marți, într-o mișcare semnificativă, Putin a chemat de altfel sub arme 160.000 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, cel mai mare număr de recruți din Rusia din 2011, în contextul în care țara își extinde forțele armate.

Recrutarea de primăvară pentru un an de serviciu militar vine la câteva luni după ce Putin a declarat că Rusia ar trebui să își mărească efectivul total la aproape 2,39 milioane de soldați și numărul de militari activi la 1,5 milioane.

Aceasta reprezintă o creștere de 180.000 de soldați în următorii trei ani, a scris BBC.

Dacă, totuși, discuțiile de pace ar eșua, Ucraina ar continua să depindă de sprijinul aliaților săi, iar, având în vedere declarația lui Trump din decembrie, conform căreia este deschis ideii de a reduce ajutorul militar pentru Ucraina, viitorul ar deveni extrem de incert pentru guvernul de la Kiev, au afirmat experții citați de YahooNews.

Alti analiști par să susțină și ei această idee. De exemplu, blogul Weapons and Strategy comentează posibilitatea ca discuțiile dintre tabere să eșueze, descriind situația actuală de pe front, în condițiile în care atât Ucraina, cât și Rusia încearcă să își consolideze pozițiile înainte de un posibil acord.

Rusia desfășoară mai multe operațiuni militare în Ucraina, acoperind zone de la Kursk până în Luhansk și Donețk, inclusiv Zaporojie și, posibil, Herson. De asemenea, rușii și-au exprimat interesul pentru Odesa, pe care o revendică drept oraș rusesc.

De partea ei, Ucraina încearcă să își mențină teritoriul și să împiedice străpungerile rusești în majoritatea regiunilor, cu o singură excepție. CNN a descris armata ucraineană ca fiind „în defensivă,” ceea ce sugerează că pierde teren.

Singura excepție este regiunea Belgorod. Situată pe teritoriul rus, la sud de Kursk, localitatea Belgorod și satele din împrejurimi au fost ținta atacurilor ucrainene cu artilerie și drone timp de luni de zile. Acum, însă, ucrainenii au lansat atacuri terestre și au obținut câteva câștiguri semnificative pe teritoriul rus. Scopul exact al acestor atacuri nu este clar. Unii analiști cred că Ucraina încearcă să forțeze Rusia să-și redistribuie trupele în Belgorod, reducând astfel presiunea asupra apărării ucrainene în alte zone, cum ar fi Pokrovsk.

Reducerea presiunii ruse a fost și unul dintre obiectivele ofensivei ucrainene în zona Kursk, alături de obținerea unui atu teritorial pentru viitoarele negocieri (teren contra teren). Însă acesta nu a fost singurul motiv. Ucraina spera, de asemenea, să captureze centrala nucleară din Kursk, ca răspuns la atacurile rusești asupra infrastructurii sale energetice, potrivit Weapons and Strategy.

Rușii au reușit să împiedice armata ucraineană să ajungă atât de departe, iar în decurs de peste șapte luni au respins treptat atacul ucrainean. Astăzi, forțele ucrainene sunt aproape complet eliminate din Kursk, iar rușii au trecut granița în teritoriul ucrainean din regiunea Sumî.

Este prea devreme pentru a prezice rezultatul ofensivei din Belgorod, afirmă expertul. Două sate, Popovka și Demidovka, au fost supuse mai multor atacuri ucrainene. Ucraina își întărește în mod constant forțele de asalt, iar cea mai recentă mișcare -redistribuirea Brigăzii 17 Mecanizate Grele în Belgorod – sugerează că autoritățile de la Kiev cred într-un posibil succes. Guvernatorul regional, Viaceslav Gladkov, a declarat că, în total, Ucraina a atacat peste 20 de sate, dar nu există încă informații despre pierderi celor două părți.

Dacă Ucraina reușește să mențină controlul asupra unor sate din regiunea Belgorod, ar putea obține un impuls temporar de moral.

Între timp, crede analistul, Franța și Marea Britanie, posibil alături de alte state, lucrează la o nouă strategie care implică trimiterea de forțe europene în sprijinul Ucrainei. Cea mai recentă propunere vizează desfășurarea unor forțe aeriene și navale europene pe teritoriul ucrainean. Potrivit rapoartelor, o misiune va fi trimisă în Ucraina pentru a evalua posibilele locații de amplasare a acestor forțe, în cazul în care planul va fi pus în aplicare.

Totuși, avioanele de luptă ar fi vulnerabile în apropierea estului Ucrainei, având în vedere apărarea aeriană stratificată a Rusiei. La fel, forțele navale europene ar avea puține opțiuni în afara Odesei, un oraș expus constant atacurilor cu rachete rusești. Deși Putin a acceptat un acord pentru Marea Neagră, acesta s-ar putea prăbuși în cazul în care Regatul Unit și Franța ar decide să desfășoare forțe navale pentru a proteja Ucraina. Ambele țări dispun de portavioane, însă rămâne incert dacă ar risca să le trimită atât de aproape de Rusia.

Este posibil ca Marea Britanie și Franța, poate chiar cu sprijin discret din partea SUA, să aibă ca obiectiv protejarea vestului Ucrainei în cazul în care armata rusă ar învinge forțele ucrainene și ar destabiliza guvernul de la Kiev. Pentru a face acest lucru, cele două state ar avea nevoie de sprijinul Poloniei, însă autoritățile de la Varșovia nu au manifestat prea mult entuziasm pentru o astfel de implicare.

Dacă negocierile dintre Ucraina și Rusia vor eșua, așa cum pare din ce în ce mai probabil, o eventuală „garanție de securitate” pentru vestul Ucrainei ar putea deveni o opțiune pentru Europa – dacă liderii europeni consideră că sunt amenințați de o expansiune terestră a Rusiei.

Cu toate acestea, desfășurarea forțelor aeriene și navale ar fi doar o soluție temporară, este de părere expertul. În cele din urmă, ar fi necesară trimiterea de trupe terestre în vestul Ucrainei, dar Europa nu dispune de forțe mobilizabile în număr suficient și nici de rezerve de armament care să îi permită un angajament susținut. În plus, orice astfel de desfășurare ar putea atrage represalii din partea Rusiei, care ar putea viza baze și depozite de aprovizionare din Polonia și România.

În funcție de modul în care evoluează războiul și de cât de multă forță sunt dispuși să aducă rușii în conflict, Rusia ar putea să-și atingă obiectivele teritoriale și politice locale într-un timp relativ scurt. Obiectivele teritoriale sunt deja clar definite de Rusia. Obiectivul politic este să forțeze NATO să iasă din Ucraina și să schimbe guvernul ucrainean cu unul prietenos Rusiei.

Analistul crede că, în acest context, o întrebare importantă este ce măsuri va fi dispusă să ia Administrația Trump dacă procesul de pace eșuează sau se prăbușește. Sancțiunile nu vor schimba situația militară și ar putea avea efecte negative asupra economiei și pieței bursiere din SUA, care sunt deja în panică, afirmă expertul.

Mai mult, Administrația încearcă să gestioneze prea multe chestiuni de politică externă simultan (Ucraina, Gaza, Yemen), ceea ce poate duce la greșeli și gafe.

Dacă relatările recente despre planurile Pentagonului sunt corecte, Administrația Trump vrea să se concentreze pe China, mai degrabă decât Rusia. De aceea este cel puțin posibil, având în vedere limitele arsenalului SUA și desfășurarea forțelor americane, ca Statele Unite să fie înclinate să lase Ucraina în grija Europei, frustrată și din cauza faptului că dorința lui Trump de a încheia acorduri mari cu Moscova pentru a da peste cap parteneriatul Rusia-China pare că nu se va realiza. Cel puțin, nu în viitorul apropiat.

Surse: Reuters, Inter Affairs, BBC, NBC News, Deutsche Welle, The Guardian, FoxNews, YahooNews, Chatham House, Weapons and Strategy, Washington Post