ANALIZĂ Ce spun cei mai mulți judecători despre decizia CCR care obligă instanțele penale să dea motivarea odată cu verdictul: Impactul va fi devastator / Vor fi afectate dosarele complexe la care se apropie termenul de prescripție

Magistrații consultați de G4media.ro au păreri împărțite privind efectele deciziei CCR care obligă instanțele penale să dea motivarea odată cu verdictul.

Unii magistrați, precum Cristi Danileț, consideră că efectele deciziei CCR ar putea fi benefice, alții – mult mai numeroși – cred că impactul va fi devastator în condițiile în care instanțele sunt supraîncărcate și noi judecători nu mai intră în sistem.

Printre efectele negative enumerate de ei se numără amânarea pronunțării sentințelor cu riscul tergiversării dosarelor și chiar a intervenirii prescripției.

De notat că opiniile privind efectele negative ale deciziiei CCR, expuse on the record pentru G4media.ro de magistrații citați, sunt confirmate off the record și de alți judecători, inclusiv de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vezi mai jos opiniile privind efectele deciziei CCR ale judecătorului Dragoș Călin, liderul Asociației Forumul Judecătorilor din România, ale procurorului militar Bogdan Pîrlog, lider al Asociației Iniţiativa pentru Justiție, și ale judecătorului Cristi Danileț.

Judecătorul Dragoș Călin, liderul Asociației Forumul Judecătorilor din România:

”Resorturile adoptării acestei decizii vor fi explicate în motivarea Curții Constituționale, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României.

Efectele sale, de la data publicării, vor fi majore, practic vor determina eforturi imense din partea judecătorilor care soluționează cauze penale, pe fondul unor probleme accentuate de acoperire a sute de posturi vacante, din cauza lipsei oricărui concurs de admitere în magistratură în ultimul an, dar și a posibilelor pensionări ce vor urma.

Până la data publicării deciziei Curții Constituționale, probabil se va motiva stocul de hotărâri din aceste dosare, iar după publicare efectul va fi amânarea în cascadă a pronunțărilor în aceste cauze penale până la data redactării hotărârilor.

Va fi dificil în cauzele penale complexe, unde hotărârea cuprinde sute de pagini, există completuri colegiale, viziuni mai greu de armonizat, uneori opinii separate de redactat, confidențialitate strictă de respectat de personalul instanțelor pentru a nu ajunge în public pasaje din soluția parțial în lucru, de natură a întrezări condamnarea dinainte de data pronunțării hotărârii motivate.

În fine, nici teama deja anunțată a justițiabililor de posibilitatea unor motivări în grabă nu trebuie evitată din întreaga analiză. Este necesară o rapidă intervenție a legiuitorului, pentru corelarea textelor legale incidente și pentru a găsi soluții viabile, eventual fixarea unui termen mai îndelungat exclusiv pentru pronunțarea hotărârii redactate în acest tip de cauze”, a declarat pentru G4media.ro judecătorul Dragoș Călin, liderul Asociației Forumul Judecătorilor din România.

Procurorul militar Bogdan Pîrlog, unul dintre liderii Asociației Iniţiativa pentru Justiție:

<<Consecințele acestei decizii în care se descoperă “neconstituționalitatea” unei proceduri care ființează de peste un secol nu face decât sa dea naștere în interiorul sistemului judiciar a unor suspiciuni cu privire la “considerentele” deciziei.

Impactul pe termen scurt asupra activității instanțelor (în special cele superioare) și a calității actului de justiție va fi devastator. Pe termen lung vor fi afectate doar dosarele complexe la care se apropie termenul de prescripție. În restul cauzelor se va amâna pronunțarea până când va fi gata motivarea.

Nu putem să nu remarcăm absurdul situației, CCR are o epifanie cu privire la neconstituționalitatea pronunțării minutei neînsoțite de motivare, și constată asta printr-o minută nemotivată>>, a declarat unul dintre liderii Asociației Iniţiativa pentru Justiție, procurorul militar Bogdan Pîrlog, pentru G4media.ro.

Judecătorul Cristi Dănileț a scris, la rândul lui, pe Facebook:

”CCR a decis că hotărârea judecătorească în materie penală trebuie pronunțată odată cu motivarea. Este o decizie istorică.

Până acum, după ce dezbaterile de la un proces se terminau, judecătorul ieșea din sala de judecată, delibera asupra soluției, scria soluția într-o minută pe care o pronunța, apoi redacta motivarea hotărârii după o anumită perioadă.

Asta genera mai multe ciudățenii:

– de la pronunțarea soluției, până la redactarea hotărârii mai pleca un judecător (transfer, deces, demisie, pensionare) și nu se știa cine să motiveze soluția dată de altcineva;

– în timpul redactării realizai că ai greșit soluția sau ai uitat să scrii ceva în minută, ceea ce te făcea să te forțeze să motivezi greșit acea soluție… greșită;

– termenul de apel/contestație curge de la pronunțarea soluției, ceea ce înseamnă că cel nemulțumit de ea mai întâi o contesta, apoi afla motivele avute în vedere de către instanță;

– dacă ceea ce se pronunță e o soluție definitivă, asta înseamnă că ea se punea în executare și abia apoi inculpatul avea să afle motivele pentru care este în penitenciar;

– redactarea motivării în unele cazuri putea să aibă loc la luni sau chiar ani de la pronunțarea soluției.

După motivarea hotărârii CCR (ce ironie: întâi o aflăm, apoi o vedem!) aceasta se va publica în M.Of. și devine obligatorie. Parlamentul va trebui să îndrepte rapid legea, în maxim 45 de zile.

Îmi aduc aminte că, atunci când am spus astea de mai sus, presa antijustiție m-a luat în balon. Ba chiar am fost anchetat disciplinar spunând ca e o aberație ca întâi să dai soluția, apoi să motivezi. După ce un anumit avocat a ajuns în închisoare, lucrurile s-au schimbat. Acum CCR ne duce spre normalitate. E foarte bine, deși trecerea la noul sistem va fi foarte dificilă.

O observație: aceleași argumente ar trebui să se aplice și pentru deciziile CCR și pentru deciziile ICCJ pronunțate în soluționarea RIL-urilor și HP-urilor”, a scris judecătorul Danileț pe Facebook.

În schimb, șefa ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, a cerut Parlamentului să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu decizia Curții Constituționale (CCR), potrivit căreia ”este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării”.

Ministrul Justiției Stelian Ion a declarat că suntem în fața unui iminent blocaj și că a transmis o invitaţie către grupul de lucru pentru punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu directivele Uniunii Europene să discute cu prioritate și această nouă decizie CCR. Vezi mai multe aici.

Context. Pe 7 aprilie 2021, Curtea Constituţională a României a decis că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, precizând că redactarea acesteia ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.

Potrivit unui comunicat de presă, CCR, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) şi ale art. 406 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală.

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt: art. 400 alin. (1) – „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”; art. 405 alin. (3) – „(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii”; art. 406 alin. (1) şi (2) – „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier”.

Curtea a constatat că aceste dispoziţii din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art. 1 alin. (3), art. 21 alin. (1) – (3) şi art. 124 alin. (1) din Constituţie, cât şi prevederile art. 5 paragraful 1 şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În plus, arată sursa citată, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 400 alin. (1) şi ale art. 405 alin. (3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală.

„Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept”, se explică în comunicatul CCR.
Prin urmare, Curtea Consituţională a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării.

„Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”, aminteşte CCR.

De regulă, termenul de 30 de zile nu era respectat de către instanţe, existând şi cazuri în care judecătorii au motivat deciziile după un an de la pronunţare. Foarte puțini dintre ei au fost sancționați de către Inspecția Judiciară pentru nerespectarea acestor termene recomandate de codul de procedură penală (nu obligatorii) și lipsite de sancțiuni exprese în lege.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

sursa foto: Inquam Photos/ George Călin