ANALIZĂ Ce va face NATO după pumnul in plex primit de la Team Trump?

Membrii NATO au reacționat cu furie, negare și disperare după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat sfârșitul rolului Americii ca principal garant al securității europene, mai ales în privința Ucrainei, și focalizarea atenției pe China. La doar câteva ore după declarația șefului Pentagonului, o discuție surpriză între președinții Trump și Putin a complicat și mai mult poziția alianței nord-atlantice. Este un moment de răscruce pentru NATO, susțin comentatorii.

Schimbare de strategie

Oficialii de la Washington au trimis unde de șoc în capitalele aliaților din NATO și Uniunea Europeană după o serie de declarații făcute miercuri.

Primul care a deschis seria anunțurilor surpriză a fost secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că războiul dintre Ucraina și Rusia “trebuie să se încheie,” că aderarea Kievului la NATO este nerealistă și că SUA nu vor mai prioritiza securitatea Europei și a Ucrainei, deoarece Administrația Trump își va concentra atenția pe securizarea propriilor granițe și pe descurajarea unui război cu China.

Într-o declarație de mai puțin de 1000 de cuvinte, făcute înaintea unei întâlniri a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei la Munchen, Hegseth a spus că “Statele Unite nu consideră că aderarea Ucrainei la NATO este un rezultat realist al unui acord negociat.”

El a adăugat că orice garanții de securitate oferite Ucrainei “trebuie să fie susținute de trupe europene și non-europene capabile,” insistând că soldații europeni ar trebui să fie forța principală care asigură securitatea Ucrainei postbelice – un rol în care trupele americane nu vor fi implicate.

“Pentru a fi clar, ca parte a oricăror garanții de securitate, nu vor fi trupe americane desfășurate în Ucraina,” a spus Hegseth.

Orice forțe europene de menținere a păcii trimise în Ucraina ar trebui să facă parte dintr-o “misiune non-NATO,” fără protecția Articolului 5, principiul fundamental al apărării colective a alianței, a adăugat șeful Pentagonului american. Cei 32 de membri ai NATO s-au angajat prin Articolul 5 să apere orice națiune din blocul militar care este atacată.

“Protejarea securității europene trebuie să fie o prioritate pentru membrii europeni ai NATO. În acest sens, Europa trebuie să asigure cea mai mare parte a ajutorului, atât letal, cât și non-letal, destinat Ucrainei,” a afirmat Hegseth.

Șeful Pentagonului a mai afirmat că revenirea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014, înainte ca Rusia să invadeze Crimeea și estul Ucrainei, “este un obiectiv nerealist.”

Hegseth nu a anunțat un ajutor american nou pentru Ucraina. “Suntem aici astăzi și pentru a exprima direct și fără echivoc faptul că realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei,” a spus el.

“Statele Unite se confruntă cu amenințări majore la adresa teritoriului nostru. Trebuie – și o facem – să ne concentrăm pe securitatea propriilor granițe,” a afirmat secretarul Apărării.

Hegseth s-a referit în acest context la pericolul reprezentat de guvernul de la Beijing. “Avem, de asemenea, un competitor de talie similară în China comunistă, care are atât capacitatea, cât și intenția de a ne amenința teritoriul și interesele naționale esențiale în Indo-Pacific. SUA acordă prioritate descurajării unui război cu China în Pacific, recunoscând realitatea resurselor limitate și făcând compromisurile necesare pentru a preveni eșecul descurajării.”

El a vorbit despre faptul că, în fața acestei schimbări a strategiei externe și militare americane, Europa va trebui să-și asume un rol mai semnificativ: “Pe măsură ce Statele Unite își concentrează atenția asupra acestor amenințări, aliații europeni trebuie să preia conducerea.”

Va fi necesar ca aliații noștri europeni să intre în arenă și să își asume responsabilitatea pentru securitatea convențională a continentului, a spus Hegseth, care a cerut membrilor NATO să cheltuiască mult mai mult pe apărare.

El a subliniat că “Statele Unite rămân dedicate alianței NATO și parteneriatului de apărare cu Europa. Punct. Însă SUA nu vor mai tolera o relație dezechilibrată care încurajează dependența. În schimb, relația noastră va pune accent pe responsabilizarea Europei în propria securitate. De acum înainte, politica noastră va fi una a onestității – dar doar în spiritul solidarității.”

La doar cîteva ore după comentariile surpriză făcute de șeful Pentagonului, președintele Donald Trump a continuat seria veștilor proaste pentru Kiev, scriind pe platforma Truth Social că a avut o “conversație telefonică lungă și extrem de productivă” cu Vladimir Putin și adăugând că au convenit “să înceapă imediat negocierile” privind războiul din Ucraina.

“Dar mai întâi, așa cum am convenit amândoi, vrem să oprim milioanele de morți care au loc în războiul dintre Rusia și Ucraina,” a scris Trump. “Președintele Putin chiar a folosit sloganul meu de campanie foarte puternic, ‘COMMON SENSE’ (BUN-SIMȚ). Amândoi credem cu tărie în acest principiu. Am convenit să lucrăm împreună, foarte strâns, inclusiv prin vizite reciproce în țările noastre… Milioane de oameni au murit într-un război care nu ar fi avut loc dacă aș fi fost eu președinte, dar a avut loc, așa că trebuie să se încheie.”

Trump a declarat că cei doi lideri au fost de acord ca echipele lor să înceapă negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Ulterior, la scurt timp după ce a încheiat conversația telefonică cu Putin, Trump a vorbit cu președintele Volodimir Zelenski. “Discuția a decurs foarte bine. El, la fel ca președintele Putin, vrea să facă PACE… Este timpul să punem capăt acestui război ridicol, în care s-au produs morți și distrugeri masive, total inutile. Dumnezeu să binecuvânteze poporul Rusiei și cel al Ucrainei!”

Trump a mai scris că îi va cere secretarului de stat Marco Rubio, directorului CIA John Ratcliffe, consilierului pentru securitate națională Michael Waltz și trimisului special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff să conducă negocierile.

“Nu ar trebui să se mai piardă vieți! Vreau să îi mulțumesc președintelui Putin pentru timpul și efortul depus în cadrul acestui apel și pentru eliberarea ieri a lui Marc Fogel, un om minunat pe care l-am întâmpinat personal aseară la Casa Albă,” a scris Trump.

Moment de cotitură

Așa cum am scris într-o analiză publicată joi, comentariile secretarului american al Apărării sunt cea mai clară formulare de până acum a modului în care Administrația Trump intenționează să încerce să se decupleze de Europa și să facă din conflictul din Ucraina o problemă complet europeană.  Aceasta reprezintă o schimbare radicală față de abordarea Administrației Biden, care a făcut din alianța transatlantică și sprijinul pentru Ucraina centrul politicii sale externe.

Aceasta în condițiile în care Rusia nu vede aproape niciun motiv pentru a negocia cu Zelenski sau cu europenii și pare să favorizeze negocierea cu Statele Unite. Omul forte de la Kremlin consideră de altfel că singurul acord posibil va fi între Rusia și SUA.

Iar Trump “are nevoie de o Rusie mai prietenoasă care să poată ajuta la echilibrarea relațiilor de putere globale. Pentru a ajunge de acolo aici, el trebuie să găsească modalități de a redefini relația SUA-Rusia, care este în dezordine profundă și impregnată de ostilitate reciprocă… Va trebui să vedem dacă europenii vor reacționa și vor încerca să saboteze un acord privind Ucraina. Realitatea este că Europa are puțin ce poate face dacă Putin și Trump ajung la un acord.”

Axios a vorbit despre evenimentele semnificative de miercuri, afirmând că “lovitura lui Hegseth privind Ucraina și apelul lui Trump către Putin zguduie NATO.”

Jurnaliștii au scris că Europa s-a pregătit pentru acest moment încă din primele zile ale campaniei lui Trump din 2024. Asta nu l-a făcut mai puțin dureros și nici viitorul mai puțin incert, au afirmat ziariștii americani, vorbind despre situația creată.

După ce Hegseth a listat termenii poziției SUA față de Ucraina, rămâne neclar ce mai există pe masă, având în vedere deteriorarea poziției Ucrainei pe câmpul de luptă, posibilitatea reducerii ajutorului militar american și răspunsul plin de satisfacție al Rusiei la concesiile făcute, a scris Axios.

Într-o discuție cu reporterii avută în Biroul Oval miercuri, Trump a evitat să răspundă când a fost întrebat dacă Ucraina este “un membru egal” al procesului de pace. “Cred că trebuie să facă pace. Le mor oamenii,” a spus el după o pauză. “A fost un război prost în care să te implici.”

Ziariștii de peste ocean au reamintit că majoritatea aliaților NATO resping vehement ideea că Ucraina ar fi ales războiul cu Rusia și au susținut ani de zile că negocierile de pace trebuie să aibă loc în momentul și locul ales de Ucraina.

Președintele Zelenski a spus de altfel joi că “nu va putea accepta niciun acord” făcut fără implicarea Ucrainei și că “este important ca totul să nu meargă după planul lui Putin.”

Vor lăsa însă americanii Ucraina în afara discuțiilor de pace? “Nu este o trădare,” a spus Hegseth joi, întrebat fiind dacă Trump exclude Ucraina din discuțiile de pace. “Este o recunoaștere că SUA și lumea fac eforturi pentru pace, pace prin negocieri.”

Cum au reacționat aliații

Diplomata șefă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, care a participat la întâlnirea de joi a miniștrilor apărării ai NATO, a declarat că UE va continua să susțină Ucraina dacă Kievul va refuza condițiile lui Trump.

“Nu sunt bune tacticile de negociere dacă dai totul înainte ca negocierile să fi început,” a spus Kallas, susținând aceleași comentarii făcute de miniștrii apărării NATO. “Politica de conciliere va eșua întotdeauna.”

Dar poate Europa susține Ucraina în lipsa ajutorului american? “Europenii nu au nici armele, nici trupele, nici banii necesari pentru a menține războiul în Ucraina. Nici nu vor primi prea mult sprijin pentru continuarea războiului dacă Statele Unite nu vor fi implicate. De fapt, dacă Europa ar dori să continue pe cont propriu, fără Statele Unite, riscă viitorul alianței NATO,” a scris Weapons and Strategy.

Revenind la Axios, publicația s-a referit și la faptul că, la Bruxelles, oficialii NATO au răspuns și ei la comentariile șoc făcute de Hegseth, subliniind că alianța a preluat constant o parte mai mare din responsabilitatea susținerii Ucrainei.

Totuși, există unele neînțelegeri cu privire la ce s-a referit Hegseth atunci când a exclus aderarea Ucrainei la NATO – și cum doctrina SUA ar trebui să ajute Ucraina să-și întărească poziția în negocieri.

“Ceea ce s-a spus ieri este că SUA nu susține aderarea Ucrainei în acest moment ca parte a discuțiilor de pace,” a declarat un oficial NATO. “Acest lucru nu contrazice neapărat angajamentul aliaților ca Ucraina să devină membru atunci când va fi momentul potrivit și când reformele vor fi gata.”

De partea sa, Associated Press a scris despre faptul că mai mulți aliați NATO au subliniat joi că Ucraina și Europa nu trebuie excluse din niciun fel de negocieri de pace, adăugând că guvernele europene sunt în șoc după declarațiile făcute cu o zi înainte de cei din Administrația Trump.

“Nu poate exista nicio negociere despre Ucraina fără Ucraina. Iar vocea Ucrainei trebuie să fie în centrul oricăror discuții,” a declarat John Healey, secretarul britanic al Apărării.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus și el: “Pentru mine, este clar… că Europa trebuie să fie implicată în negocieri – și cred că este foarte ușor de înțeles,” mai ales dacă Europa “trebuie să joace un rol central sau principal în ordinea păcii.”

Europa “va trebui să trăiască direct” cu consecințele, a adăugat el.

Un viitor incert

Mai mulți comentatori americani s-au referit la faptul că declarațiile făcute de cei din Administrația Trump 2.0 reprezintă un avertisment serios în ceea ce privește viitorul NATO.

La fel gândesc și unii dintre oficialii alianței. De exemplu, ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a avertizat că viitorul NATO însăși este acum în discuție.

“Să spui că este cea mai mare și mai puternică alianță din istorie este adevărat, din punct de vedere istoric. Dar adevărata întrebare este dacă va rămâne așa și în 10 sau 15 ani,” a spus el, după ce SUA – cel mai mare și mai puternic membru al NATO – a semnalat că prioritățile sale de securitate sunt acum altundeva, în special în Asia.

De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că indiferent de acordul care se va încheia între Rusia și Ucraina, este esențial ca “acordul de pace să fie durabil, ca Putin să știe că aceasta este sfârșitul și că nu va mai putea niciodată să încerce să captureze o bucată din Ucraina.”

Rutte a insistat că Ucraina ar trebui să fie implicată în discuțiile despre viitorul său – dar a minimizat îngrijorările că europenii și Kievul ar fi excluse de către Donald Trump.

“Desigur, este esențial ca Ucraina să fie implicată strâns în tot ce se întâmplă în legătură cu Ucraina,” a spus Rutte înaintea unei întâlniri a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles.

“Uitați să menționați că (Trump) a avut și o convorbire telefonică lungă cu președintele Ucrainei, Zelenski,” a spus el. “Se conturează o convergență clară: cu toții vrem pace în Ucraina, mai devreme decât mai târziu. Cu toții vrem ca Ucraina să fie în cea mai bună poziție posibilă.”

Tonul împăciuitor al lui Rutte nu i-a liniștit însă pe analiștii americani. Unii dintre ei au reamintit că Trump și apropiații săi nu sunt la primele declarații critice la adresa alianței.

De exemplu, la începutul anului 2024, Trump a afirmat că Statele Unite nu-și vor apăra aliații NATO împotriva Rusiei dacă aceștia nu-și îndeplinesc obiectivele promise de a cheltui suficient pentru apărare, amenințând că va schimba complet alianța nord-atlantică dacă va fi ales din nou președinte al Americii în 2024.

Trump a criticat de mult timp eșecul unor state membre NATO de a-și crește cheltuielile de apărare și a sugerat că există solduri neplătite datorate de aliați, dar remarcile făcute în timpul unui miting de campanie în Carolina de Sud au mers un pas mai departe, sugerând că Rusia ar trebui să atace aliații care nu-și vor achita contribuţiile.

“Dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?” și-a amintit Trump că a fost întrebat de liderul unei alte “țări mari” în timp ce era președinte. Acesta i-ar fi prezentat o situație ipotetică în care țara sa nu își îndeplinea obligațiile financiare în cadrul NATO și ar fi fost atacată de Moscova.

“I-am spus: Nu ai plătit? Ești delincvent?… Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să facă ce naiba vor vrea. Trebuie să plătești,” i-ar fi declarat președintele Trump omologului său occidental în timpul unei întâlniri a liderilor ţărilor NATO.

Republicanul a sugerat, de asemenea, că “sute de miliarde de dolari” au intrat în bugetul NATO după amenințările sale, deși cheltuielile alianței au fost în creștere înainte ca el să preia mandatul de președinte al SUA în ianuarie 2017. În plus, bani țărilor membre nu se duc direct la NATO.

Comentând pe marginea declarațiilor recente făcute de Team Trump, AP a scris că “NATO este în haos după ce SUA își mută prioritățile de securitate în altă parte.”
Agenția s-a referit în special la comentariile făcute de șeful Pentagonului, despre care a precizat: “Printr-un singur discurs susținut săptămâna aceasta de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, cel mai puternic membru al NATO a aruncat cea mai mare alianță militară din lume în haos, ridicând întrebări îngrijorătoare despre angajamentul Americii față de securitatea europeană.”

Concluzia. Alianța creată în 1949 traversează un moment dificil. Liderii europeni și ai țărilor NATO care au susținut cu tărie continuarea războiului din Ucraina au primit o lovitură gravă din partea președintelui Trump și a secretarului american al Apărării, care au anunțat schimbări majore în strategia Statelor Unite privind securitatea Europei și a Ucrainei.

Revenirea lui Trump la Casa Albă nu a bulversat doar scena politică de la Washington, care este martora unor transformări majore. Ea va schimba profund lucrurile și în ceea ce privește alianța nord-atlantică.

Statele Unite sunt cel mai puternic membru al NATO. Cheltuiesc mult mai mult pentru apărare decât oricare alt aliat și își depășesc partenerii din punct de vedere al forței militare. Așadar, Washingtonul dictează agenda, iar Trump este conștient de asta. Spre deosebire de tonul diplomatic adoptat de foștii președinți americani în relația cu partenerii lor, republicanul recurge la declarații șoc și la acțiuni imprevizibile. Discursul lui Hegseth de miercuri, care practic a transmis că “așa vor sta lucrurile de-acum înainte,” a fost o dovadă în plus a acestei atitudini a Team Trump 2.0.

În speech-ul său, Hegseth a ridicat îndoieli și cu privire la angajamentul SUA față de Articolul 5, deși el a precizat că America nu intenționează să părăsească alianța.

Acest lucru nu a liniștit însă temerilor celor care sunt convinși că Statele Unite sub Trump au alte obiective de securitate decât cele ale NATO. Soarta Ucrainei, asaltată de forțele lui Putin, este exemplul cel mai la îndemână. SUA nu o mai văd ca pe o problemă de viață și de moarte, crucială pentru viitorul democrației, al Europei și al planetei. Ei insistă că războiul dintre Kiev și Moscova trebuie să se termine cât mai repede. Chiar dacă acest lucru va însemna, cel mai probabil, că Ucraina va fi pusă în fața unui acord nefavorabil.

Cum vor reacționa ceilalți membri ai NATO la noua strategie a SUA? Va putea alianța să treacă peste pumnul în plex primit de la Team Trump? Va rezista ea și la celelalte surprize cu care, fără îndoială, Trump și echipa sa o vor testa în perioada următoare?

Unitatea și puterea alianței sunt pusă la încercare în aceste momente incerte. Felul în care NATO va reuși să răspundă la aceste provocări va conta enorm la ceea ce se va întâmpla cu organizația politico-militară în anii care vin.

Surse: BBC, Weapons & Strategy, Axios, AP, Politico, NPR, defense.gov, nato.int, Truth Social, X