ANALIZĂ Cu ce se laudă Trump după 100 zile de mandat

Securizarea graniței cu Mexicul, unde numărul persoanelor care încearcă să traverseze fraudulos în Statele Unite a scăzut dramatic în ultimele luni, deportarea a mii de imigranți ilegali, semnarea unui număr record de ordine executive, presiunile făcute pentru încheierea unui armistițiu temporar în războiul dintre Israel și teroriștii Hamas sau eforturile de recuperare a peste 25 de americani ținuți ostatici peste hotare sunt câteva dintre reușitele administrației președintelui Donald Trump la mai bine de trei luni de la revenirea la Casa Albă. 30 aprilie va marca a 100-a zi de mandat a lui Trump, un reper obișnuit pentru evaluarea realizărilor președinților recent instalați în funcție.

Victorie detașată

Republicanul Donald Trump a fost învestit ca cel 47-lea președinte al Statelor Unite pe 20 ianuarie 2025, la două luni după ce a câștigat detașat alegerile pentru Casa Albă în fața democratei Kamala Harris.

Trump a câștigat votul popular, având 77.303.568 voturi (49,81%) față de 75.019.230 voturi (48,34%) pentru Harris și a spulberat-o pe democrată în Colegiul Electoral: 312 de voturi electorale față de doar 226 de voturi electorale pentru candidata stângii.

Trump și-a trecut în cont toate cele șapte state swing la aceste alegeri – Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania, Michigan. El este primul candidat la președinție din partea oricărui partid care a făcut acest lucru după victoria istorică a lui Ronald Reagan din 1984 împotriva lui Walter Mondale, în care republicanul a fost reales la Casa Albă după ce și-a trecut în palmares 49 de state.  De asemenea, Trump este primul republican care câștigă votul popular în ultimii 40 de ani.

În plus, republicanii domină ambele camere ale Congresului de la Washington care le permite să pună umărul la implementarea agendei America First a celui de-al 47-lea președinte. Republicanii au acum 53 de mandate în Senat (unde majoritatea este de 51 de locuri), în timp ce democrații au 45 de scaune, iar independenții care votează de obicei cu democrații ocupă două locuri, respectiv Angus King și Bernie Sanders.

De asemenea, Partidul Republican are un control, e adevărat, extrem de fragil, și în Camera Reprezentanților, cu 220 de mandate față de 213 pentru democrați. Două locuri sunt vacante. Majoritatea în camera inferioară a legislativului american, unde sunt 435 de locuri, este de 218 mandate. (https://www.cbsnews.com/live-updates/house-election-results-2024/)

La acestea se adaugă majoritatea conservatoare a Curții Supreme, cu trei magistrați numiți de Trump în primul său mandat (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett), precum și sute de judecători nominalizați de republican pentru curți federale și de apel.

Așa cum am scris în noaptea alegerilor din noiembrie 2024, la aproape patru ani după ce a părăsit Casa Albă cu coada între picioare, în contextul asaltului asupra Capitoliului ce părea să pună capăt carierei sale politice, și în condițiile în care era vizat de 91 de acuzații în patru cazuri penale, Donald Trump a realizat una dintre cele mai spectaculoase reveniri din istorica politică modernă a Americii, câștigând alegerile pentru Casa Albă în fața democratei Harris. (https://www.g4media.ro/reactie-rapida-de-ce-a-castigat-trump.html)

Victoria lui Trump, la care se adaugă succesul republicanilor în Congres, l-au transformat pe fostul om de afaceri și miliardar în cel mai puternic președinte republican din era modernă, a scris Axios imediat după scrutin.

“Trump este mai puternic ca niciodată, susținut de un partid complet refăcut după imaginea lui și cu democrații demoralizați și învinși… Trump va veni la putere mai bine organizat, mai bine dotat cu personal și exponențial mai bine poziționat pentru a-și domina partidul și națiunea decât era ultima dată. Trump promite să întindă puterile imense ale președinției, cu o latitudine istorică largă din partea unei Curți Supreme flexibile și conservatoare. Un nou ecosistem media conservator – centrat pe X-ul lui Elon Musk – va amplifica puterea lui Trump și va remodela războaiele informaționale ale Americii. Iar eforturile de a-l urmări în justiție se vor termina probabil.”

100 de zile

Primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump se vor încheia pe 30 aprilie. Primele 100 de zile ale unui mandat prezidențial au căpătat o semnificație simbolică în timpul primului mandat al lui Franklin D. Roosevelt, a cărui conducere, în 1933, a determinat adoptarea rapidă a unei avalanșe de legi importante de către Congres.

Primele 100 de zile sunt considerate așadar un reper important pentru a măsura succesele (sau eșecurile) unui președinte american nou instalat în funcție.

Cu ce se poate lăuda Trump în aceste trei luni de la revenirea la Casa Albă? Care este bilanțul republicanului?

Analiștii de peste ocean cred că rezultatele sunt mixte, cu reușite importante, dar și cu pași greșiți și decizii controversate. Trump și-a început în forță cel de-al doilea mandat în fruntea Statelor Unite, semnând zeci de ordine executive, concediind oficiali din diferite departamante, visitând zonele devastate de incendii și amenințând lideri străini, într-un avânt politic care a entuziasmat susținătorii săi din MAGA, i-a îngrozit pe democrați și a trimis fiori pe șira spinării în diferite capitale de pe glob. Strategia sa “șoc și groază,” menită să impresioneze și să intimideze, i-a făcut pe mulți comentatori să afirme că Trump acționează ca un buldozer în acest mandat, care a început complet diferit de primul petrecut de el la Casa Albă.

Ultimele săptămâni au mai temperat însă din avântul Team Trump, care s-a văzut confruntată cu mai multe obstacole legale în tribunal, a fost prinsă în scandalul Signalgate (cu posibile încălcări ale Legii Spionajului, un risc major de securitate națională) și este angrenată într-un război de uzură cu universitățile de elită din Ivy League.

De asemenea, tarifele anunțate de Trump împotriva a zeci de țări au dat peste cap bursele globale și amenință nu doar cu creșterea inflației în Statele Unite, dar și cu o recesiune a economiei americane.

În acest context amestecat, care sunt câteva dintre realizările cu care se laudă Donald Trump la trei luni de mandat în fruntea Americii?

Cabinetul aprobat. Trump a bifat o victorie politică majoră după ce aproape toate persoanele nominalizate de el pentru funcții în Cabinet au fost aprobate, inclusiv propunerile controversate precum secretarul Apărării, Pete Hegseth, șeful CIA, John Ratcliffe, Directorul National de Informații, Tulsi Gabbard, sau șeful FBI, Kash Pattel.

Singurele excepții au fost Matt Gaetz, nominalizat pentru funcția de Procuror General, care și-a retras candidatura în urma controverselor generate de o investigație federală privind traficul sexual, lucru ce a pus sub semnul întrebării șansele sale de a fi confirmat de Senat, și Elise Stefanik, propusă ambasadoare la Națiunile Unite. Stefanik, care reprezintă statul New York în camera inferioară a legislativului american și este unul dintre cei mai loiali aliați ai lui Trump în Camera Reprezentanților (numele ei a fost discutat ca potențiale partener de candidatură ale lui Trump la alegerile din 2024), și-a văzut nominalizarea retrasă din cauza faptului că Trump și-a exprimat îngrijorarea legată de fragilizarea și mai mare a majorității republicane din Cameră.

Ordine executive. După preluarea funcției, Trump a semnat un număr record de ordine executive. Până în acest moment, republicanul a semnat 129 de ordine executive după începerea celui de-al doilea mandat, cu 26 semnate chiar în prima zi la Casa Albă – mai mult decât orice alt președinte. (https://www.federalregister.gov/presidential-documents/executive-orders/donald-trump/2025)

La doar câteva minute de la terminarea ceremoniei de învestitură din Rotonda de pe Capitol Hill la 20 ianuarie, Trump a început să semneze ordinele executive pe care le-a promis de-a lungul campaniei electorale. (https://www.presidency.ucsb.edu/statistics/data/executive-orders)

Aceste documente – decrete emis de președintele Statelor Unite care au putere de lege, fără a fi necesar să fie aprobate, ele fiind un instrument prin care liderul american poate da directive pentru a gestiona funcționarea guvernului federal sau pentru a implementa politici publice – acoperă o gamă largă de domenii politice, inclusiv imigrația, energia, eficiența guvernamentală și inițiativele legate de diversitate.

Printre cele mai notabile ordine semnate de Trump se numără anularea unor acțiuni executive din era Biden, retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, acordul internațional de referință pentru limitarea creșterii temperaturilor globale, și înființarea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE).

De asemenea, Donald Trump a anunțat că grațiază aproape 1.600 dintre susținătorii săi care au fost arestați în urma revoltei de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.

Trump a comutat, de asemenea, pedepsele unor membri ai grupurilor Oath Keepers și Proud Boys, care au fost condamnați pentru conspirație sedicioasă în legătură cu asaltul de la Congres din urmă cu patru ani.

Republicanul a mai semnat un ordin executiv pentru a începe procesul de retragere a SUA din organismul de sănătate al ONU, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), deși acest lucru ar putea să se schimbe în curând.

De asemenea, Trump a ordonat ca oficialii americani să refuze dreptul la cetățenie copiilor imigranților care se află fie ilegal în SUA, fie cu vize temporare, dacă mamele lor erau “prezente ilegal” în momentul nașterii, iar tatăl nu era cetățean american sau rezident permanent legal. Aceeași regulă se aplică și copiilor născuți din mame care erau rezidente legale temporare și din tați care nu erau cetățeni sau rezidenți permanenți legali în SUA.

Trump a mai semnat un ordin executiv prin care declară “urgenţă energetică naţională” ce îi conferă autoritatea de a stimula producţia de petrol şi gaze din ţară, inclusiv prin deschiderea de noi foraje în Alaska.

De asemenea, republicanul a semnat două ordine executive de abrogare a programelor privind “diversitatea, egalitatea şi incluziunea” şi a stabilit că guvernul federal american va recunoaşte de acum înainte doar două sexe, masculin şi feminin.

În plus, el a luat în vizor vehiculele electrice (EV), revocând un ordin executiv din 2021 semnat de predecesorul său, Joe Biden, care urmărea să se asigure că jumătate din toate vehiculele noi vândute în Statele Unite până în 2030 erau electrice.

Tot în prima zi după ce a revenit la Casa Albă, președintele Trump a mai semnat un ordin executiv care îndreaptă guvernul SUA spre desemnarea cartelurilor de droguri ca organizații teroriste. Această decizie face parte din eforturile mai ample ale Administrației Trump de a combate fluxul de droguri și persoane la granițele Statelor Unite. Implicațiile complete ale desemnării cartelurilor ca organizații teroriste vor depinde, în mare măsură, de modul în care administrația va pune în aplicare această măsură.

Securizarea frontierei cu Mexicul. Democrații au ignorat ani de zile criza de la frontiera cu Mexicul, unde peste 11 milioane de imigranți ilegali au intrat fraudulos în timpul Administrației Biden. Inundarea marilor metropole cu imigranți ilegali, care au copleșit sistemele de educație, de asistență medicală și au dat peste cap viața localnicilor au fost avertismente pre-electorale majore pe care democrații nu le-au văzut sau nu au vrut să le vadă așa cum ar fi trebuit. Trump a făcut din acest subiect unul dintre cele mai importante ale campaniei sale, insistând pe necesitatea securizării frontierei și a deportării celor aflați ilegali în America.

De la preluarea mandatului, Trump și-a respectat promisiunea, iar numărul interceptărilor de imigranți ilegali la granița cu Mexicul a ajuns la cel mai redus nivel din anii 1960 încoace.

Referindu-se la acest subiect, Wall Street Journal a scris recent că, “pentru moment, controalele mai stricte impuse de SUA și Mexic, alături de măsurile lui Trump de a închide căile legale de imigrare, au redus trecerile de imigranți aproape până la zero. Expulzarea țintită și dramatică a imigranților către închisoarea din El Salvador realizată de administrație a creat, de asemenea, un puternic efect de descurajare.”

Grupurile mari de imigranți care mărșăluiau spre SUA aproape că au dispărut, taberele de imigranți se desființează, iar puțini mai încearcă să traverseze pe ascuns zonele izolate de deșert pentru a-și începe o nouă viață în Statele Unite, a scris publicația.

Deși Trump se confruntă cu dificultăți în a-și îndeplini o altă promisiune de campanie – deportările în masă -, frontiera reprezintă o victorie politică timpurie. Potrivit unui sondaj Wall Street Journal din luna martie, 53% dintre alegătorii americani aprobă modul în care Trump gestionează securitatea frontierei, în timp ce 43% dezaprobă.

Deportările ilegalilor. Administrația Trump 2.0 și-a intensificat eforturile de aplicare a legilor privind imigrația, lucru promis în timpul campaniei electorale. De altfel, la ordinele sale și ale noului “țar al frontierelor,” Tom Homan, agenții din U.S. Immigration and Customs Enforcement au efecutat raiduri în New Jersey, Boston, Denver, Philadelphia, Atlanta, Seattle, Miami, Washington DC și New York în primele zile de mandat ale lui Trump, în timpul cărora au arestat sute de imigranți ilegali. De asemenea, agenții federali au lansat operațiuni similare în Los Angeles, un oraș sanctuar.

Mulți dintre cei arestați au fost transportați cu avioane militare în țările lor de origine.

Numai în prima lună au fost deportate 37.660 de persoane. Deși datele complete pentru lunile următoare nu sunt încă disponibile, Administrația Trump a lansat inițiative precum “Operațiunea Aurora,” care vizează deportări în masă, și a recurs la Alien Enemies Act din 1798 pentru a accelera procedurile de îndepărtare, vizând în special cetățeni venezueleni.

În timpul primului mandat al lui Trump, aproximativ un milion de persoane au fost deportate din Statele Unite, dintre care186.000 în ultimul an de mandat.

Eforturile actuale ale Administrației Trump în acest domeniu s-au lovit însă de rezistența tribunalelor. Judecătorii, pe care Trump și aliații săi îi acuză că sunt unelte ale Partidului Democrat, au blocat mai multe acțiuni de deportare. În acest sens, Kilmar Abrego Garcia a devenit o cause célèbre după ce democrații și presa americană au susținut că imigrantul salvadorian a fost deportat ilegal de oficialii ICE într-o închisoare din El Salvador. Un judecător ordonase ca Garcia să nu fie deportat.

Ostatici eliberați. Cel puțin 26 de cetățeni americani ținuți ostatici în străinătate au fost eliberați de când președintele Donald Trump a preluat funcția în luna ianuarie. Printre cei care și-au recăpătat libertatea se numără o balerină, un profesor și un mecanic. (https://www.foxnews.com/politics/american-hostages-released-since-trump-took-office)

De exemplu, Anastasia Nuhfer, care a fost reținută în Belarus în timpul Administrației Biden, și-a recăpătat libertatea pe 26 ianuarie; emisarul special Ric Grenell a obținut eliberarea a șase cetățeni americani după o întâlnire cu președintele venezuelean Nicolás Maduro; profesorul american Marc Fogel a fost eliberat din captivitatea rusă pe 11 februarie, la mai bine de trei ani după ce fusese reținut după ce a prins cu marijuana medicinală; balerina ruso-americană Ksenia Karelina a fost eliberată din detenție pe 10 aprilie, după ce a fost reținută pe nedrept timp de peste un an de către oficialii ruși. Karelina a fost arestată și condamnată la 12 ani într-o colonie penală după ce a donat aproximativ 50 de dolari unei organizații caritabile ucrainene; Keith Siegel și Sagui Dekel-Chen au fost eliberați de terorișii Hamas din Gaza după peste 500 de zile de captivitate.

Reducerea birocrației. La câteva ore după instalarea la Casa Albă, Trump a anunțat înființarea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), în fruntea căruia a fost numit multimilardarul Elon Musk, patronul X și Tesla, cel care a finanțat campania electorală a lui Trump cu circa 300 de milioane de dolari.

Scopul declarat al DOGE este de a revizui, eficientiza și elimina departamentele, birourile și agențiile guvernamentale federale, în timp ce zeci de mii de angajați federali au fost sau urmează să fie concediați.

Într-un articol de opinie publicat de Wall Street Journal, Musk și Vivek Ramaswamy (cei doi ar fi trebuit să conducă împreună DOGE, dar între timp Ramaswamy s-a retras pentru a candida la postul de guvernator în Ohio) și-au prezentat planul de reformare a guvernului american și de reducere masivă a cheltuielilor publice.

Atunci când DOGE a început să opereze, guvernul federal era cel mai mare angajator din SUA, cu o forță de muncă de peste 2 milioane de americani.

US Office of Personnel Management (Biroul pentru Managementul Personalului) a indicat că opt agenții la nivel de cabinet, care se află în centrul puterii executive și au șefi care raportează direct președintelui, aveau peste 100.000 de angajați civili în luna martie a anului trecut.

Aproape jumătate de milion de oameni erau angajați în Departamentul Afacerilor Veteranilor, în timp ce Departamentul de Trezorerie avea peste 100.000 de angajați. Majoritatea covârșitoare a acestora – aproximativ 94.000 – erau angajați în Internal Revenue Service (IRS).

Majoritatea departamentelor aveau salarii medii de șase cifre, Departamentul Educației și Departamentul Energiei având cele mai mari salarii medii.

Atunci când a anunțat numirea lor în fruntea DOGE, Trump a spus că munca lui Musk și Ramaswamy se va încheia “cel târziu pe 4 iulie 2026.”

Musk a declarat în timpul unui miting electoral al lui Trump că va identifica reduceri de cheltuieli de cel puțin 2 trilioane de dolari, ceea ce ar reprezenta aproape o treime din totalul cheltuielilor guvernamentale.

Până pe 22 aprilie, DOGE a anunțat că a economist 160 de miliarde de dolari (vânzări de active, anulări și renegocieri de contracte/contracte de închiriere, frauda și eliminarea plăților necorespunzătoare, anularea de granturi, economii la dobânzi, modificări programatice, economii reglementare și reduceri de personal), cu 993.79 de dolari economisiți per contribuabil.

Între timp, Musk a anunțat că va reduce semnificativ timpul alocat colaborării cu DOGE și va reveni în forță la conducerea companiilor sale, în special Tesla, în contextul criticilor privind implicarea sa politică, dar și al unei scăderi vizibile a vânzărilor de mașini electrice produse de compania sa.

Revenirea astronauților blocați pe SSI. Astronauții NASA Butch Wilmore și Suni Williams s-au întors pe Pământ în martie, punând capăt unei aventuri care a început cu un zbor de test eșuat, în urmă cu mai bine de nouă luni. Ei au amerizat în largul coastei orașului Tallahassee, în regiunea Panhandle a Floridei, marcând sfârșitul călătoriei lor neplanificate.

Wilmore și Williams au revenit de pe Stația Spațială Internațională la bordul unei capsule SpaceX, după ce Trump i-a cerut șefului companiei, Elon Musk, să organizeze revenirea astronauților, acuzând totodată Administrația Biden că i-a abandonat pe cei doi în spațiu din motive politice.

Armistițiul din Gaza. În februarie 2025, conflictul din Gaza dintre Israel și gruparea teroristă Hamas a cunoscut o perioadă de armistițiu fragil, marcată de negocieri intense între cele două părți, mediate de Egipt, Qatar și Statele Unite.​ Trump a fost indicat ca un factor decisv în obținerea acelui acord.

Armistițiul a început în ianuarie 2025, având ca obiectiv principal schimbul de prizonieri. În cadrul acestuia, Israel a eliberat sute de prizonieri palestinieni, în timp ce Hamas a eliberat 33 de ostatici israelieni. De asemenea, au fost efectuate schimburi de cadavre ale unor ostatici decedați.

Reamintim că conflictul din enclava palestiniană a început după ce, la 7 octombrie 2023, gruparea Hamas – care controlează fâșia – a lansat un asalt surpriză împotriva teritoriului israelian.

În fazele inițiale ale atacului, desfășurat chiar în ziua în care se marca sărbătoarea evreiască Simchat Tora, gruparea teroristă a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian. Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea grupului terorist a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas.

Gruparea militantă palestiniană a trimis apoi câteva mii de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Mai mult de 1.400 de israelieni au fost uciși și alte peste 3.000 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alți 251 de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni.

Imediat după atacul terorist, forțele armate israeliene au lansat o ofensivă de amploare în enclava palestiniană.

Armistițiul dintre Israel și Hamas a fost în vigoare între 19 ianuarie și 18 martie și a inclus opt runde de schimburi de ostatici și prizonieri între statul evreu și gruparea teroristă.

​La sfârșitul lunii februarie 2025, negocierile pentru a doua fază a armistițiului erau în desfășurare la Cairo. Această fază prevedea retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza și eliberarea a 620 de prizonieri palestinieni. Cu toate acestea, discuțiile au fost tensionate, Israelul întârzind eliberarea prizonierilor palestinieni, iar Hamas a suspendat negocierile până la îndeplinirea acordului.

În prezent, negocierile pentru un armistițiu pe termen lung sunt în impas, iar situația în Gaza rămâne extrem de instabilă. Mediatori internaționali continuă să caute soluții pentru a pune capăt conflictului și a aborda criza umanitară în curs.

În acest context, analiștii cred că Trump are o oportunitate mare de a aduce pacea în Gaza. Așa cum republicanul a spus în discursul său inaugural, “vom măsura succesul nostru nu doar prin bătăliile pe care le câștigăm, dar și prin războaiele pe care le încheiem – și poate cel mai important, războaiele în care nu intrăm niciodată. Moștenirea mea de care voi fi cel mai mândru va fi aceea de pacificator și unificator.”

Creșterea transparenței. În al doilea său mandat, președintele Trump a implementat o serie de măsuri menite să sporească transparența în guvern, între care:

• Memorandum pentru transparența cheltuielilor publice. În februarie, el a semnat un memorandum care obligă toate agențiile federale să publice detalii despre programele anulate, contractele reziliate și granturile întrerupte, pentru a evidenția risipa de fonduri publice și a restabili încrederea contribuabililor.
• Crearea DOGE, care are ca scop reducerea cheltuielilor federale și eliminarea birocrației inutile.
• Ordin executiv privind transparența în finanțarea universităților. Trump a emis un ordin care amenință cu retragerea finanțării federale instituțiile de învățământ superior care nu dezvăluie complet contribuțiile financiare străine, vizând în special donațiile din țări precum China și Qatar.
• Declasificarea documentelor secrete. Trump a semnat Ordinul executiv 14176 în ianuarie, prin care a a dispus declasificarea documentelor legate de asasinatele lui John F. Kennedy, Robert F. Kennedy și Martin Luther King Jr., în încercarea de a răspunde cererilor publice pentru transparență în aceste cazuri istorice. (https://www.presidency.ucsb.edu/documents/executive-order-14176-declassification-records-concerning-the-assassinations-president)
• Dialogul constant cu presa. Trump ține conferințe de presă ad-hoc aproape zilnice, în Biroul Oval sau la bordul Air Force One, în care răspunde întrebărilor reporterilor, fapt lăudat de către mass media de toate culorile politice. Atitudinea sa este complet diferită fată de cea a predecesorului său, președintele Joe Biden, care a stabilit un record negativ pentru cele mai puține conferințe de presă în mandatul său și pentru eforturile continue de a evita interacțiunile cu media.

Surse: AP, New York Post, CBS News, Axios, New York Times, TIME, Reuters, Wall Street Journal, ABC News, The Hill, FoxNews, The Independent, Politico, ucsb.edu, federalregister.gov, dlapiper.com, whitehouse.gov, usembassy.gov, doge.gov, gao.gov

N.A. Următorul articol din seria dedicate primelor luni de mandat ale lui Trump va analiza eșecurile Casei Albe.