G4Media.ro

ANALIZĂ Cum a ajuns extrema dreaptă din Franța perdantul-câștigător al anticipatelor /…

Foto: Facebook Marine Le Pen

ANALIZĂ Cum a ajuns extrema dreaptă din Franța perdantul-câștigător al anticipatelor / Reunirea Națională a ieșit pe locul trei la numărul de deputați, dar stabilitatea noului Guvern Barnier depinde acum de ea

Cine râde la urmă, râde mai bine – un dicton ce s-ar putea aplica situației politice din Franța odată cu numirea lui Michel Barnier în funcția de prim ministru de către președintele Emmanuel Macron la două luni după scrutinul legislativ anticipat care a avut ca deznodământ o Adunare Națională fără majoritate.

După ce a respins-o pe Lucie Castets, candidata Noului Front Popular (NFP, alianța stângii) – clasat pe primul loc cu 193 de deputați din 577, departe de majoritatea absolută de 289, președintele Macron a avut un singur criteriu în desemnarea șefului guvernului: un personaj care să nu atragă împotriva sa o majoritate care să ducă la cenzurarea guvernului.

După reacția de furie spumegândă a NFP, care l-a acuzat pe președintele Macron de “încălcarea voinței poporului la urne”, șeful statului s-a uitat înspre dreapta spectrului politic – partizanii săi centriști cu 166 de deputați, RN și aliații cu 143 de deputați și Republicanii (LR, centru dreapta) cu 47 de deputați. Având în vedere apropierea ideologică dintre centriști și LR, în practică desemnarea unui premier se reducea la un criteriu fundamental: dacă acesta sau aceasta este aceptabil(ă) pentru RN, pentru a împiedica cenzura.

După îndelungi căutări, președintele l-a desemnat pe Michel Barnier, un veteran de 73 de ani al politicii franceze, membru al LR, dar retras din prima linie a politicii  cel puțin în ultimii doi ani.

Fost comisar european, cunoscut pentru instinctele sale federaliste, Barnier a devenit dintr-o dată mult mai eurosceptic la întoarcerea sa în Franța în 2021. Raporturile de autonomie față de Uniunea Europeană, controlul imigrației, interzicerea vălului islamic sunt poziții luate în ultimii trei ani de Barnier, toate pe placul RN, un partid eurosceptic, dacă nu chiar eurofob.

Președintele RN, Jordan Bardella, a declarat că partidul său va evalua politica noului premier de la caz la caz, dar în niciun caz nu-l va cenzura de plano, așa cum a anunțat NFP.

În tot cazul, Barnier va depinde în orice situație de RN, care-l poate doborî în orice moment, aliindu-se la o moțiune de cenzură cu NFP.

Și acum ajungem la dictonul românesc cu cine râde la urmă. RN era dat de sondajele de opinie câștigător al alegerilor parlamentare după primul tur de scrutin. Dar la apelul președintelui Macron de a face baraj împotriva extremei drepte, candidații NFP și pro-prezidențiali s-au desistat reciproc în circumscripțiile uninominale unde candidații RN erau calificați în turul doi. Frontul republican anti-RN a funcționat și partidul condus de cuplul Marine Le Pen – Jordan Bardella a fost împins pe locul al treilea în termeni de deputați.

Mai mult, la alegerea funcțiilor de conducere din Adunarea Națională, beneficiind de abținerea deputaților centriști, NFP a barat calea către orice funcție din biroul adunării (vice-președinți, secretari, chestori) candidaților RN.

Iată însă că după aproape două luni, în plină criză politică și instituțională fără precedent în cei 65 de ani ai celei de-a Cincea Republici, stânga este privată de fructele a ceea ce considera a fi o victorie și dreapta populistă/extremă ajunge să dețină balanța puterii.

Cum președintele Macron nu are dreptul să mai dizolve din nou Adunarea Națională decât în iunie 2025 este foarte probabil că RN nu se va alătura moțiunilor de cenzură care vor curge după toate probabilitățile din partea stângii. După acea dată însă este de așteptat ca atitudinea RN să se schimbe. Un nou scrutin anticipat are toate șansele să sporească rândurile RN în Adunarea Națională. Premiul cel mare rămân însă alegerile prezidențiale din 2027, când Macron nu mai are dreptul să candideze și când foarte probabil Le Pen va candida din nou și când potrivit sondajelor, după trei înfrângeri consecutive, are toate șansele să câștige. Iar criza politică din vara lui 2024 poate cântări greu în decizia electoratului care de la scrutin la scrutin optează în număr tot mai mare pentru RN.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...