ANALIZĂ Cum a ajuns fenomen traficul de influență camuflat în servicii juridice / Dumbravă riscă și acuzația de practicarea ilegală a profesiei de avocat / De ce trebuie aplicate interdicții foștilor militari sau polițiști la ieșirea din profesie așa cum au magistrații

Traficul de influență camuflat în servicii juridice practicat de foști polițiști sau militari a ajuns un fenomen destul de larg răspândit în sistemul de justiție, au declarat pentru G4Media.ro o serie de avocați și magistrați cu experiență în sistem. Astfel, dosarul Coldea – Dumbravă, unde procurorii au formulat acuzații de trafic de influență, pare a fi doar vârful icebergului.

Unii avocați susțin că fostul șef al Direcției Juridice din cadrul SRI, Dumitru Dumbravă din vremea lui Coldea, ar putea fi acuzat oricând de procurori de practicarea ilegală a profesiei de avocat, deoarece ar fi încheiat ilegal un contract de consultanță pentru ”optimizarea juridică” a cazului Cătălin Hideg  încheiat cu firma de avocatură a avocatului Doru Trăilă.

Chiar dacă are studii de drept, Dmbravă nu putea acorda consultanță juridică potrivit legii decât în calitate de consilier juridic, însă contractul cu firma de avocatură a lui Doru Trăilă este încheiat cu un SRL la care Dumbravă este acționar, respectiv Wise Line Consulting SRL. Fostul prim-adjunct SRI, Florian Coldea, a încheiat la rândul său un contract de consultanță cu firma fostului său coleg din SRI, Dumitru Dumbravă, însă nu e clar ce tip de servicii a oferit în contraprestație, dacă au legătură cu cazul Hideg sau cu alt caz.

Nu este clar totuși care este obiectul contractului dintre firma lui Dumbravă și avocatul Trăilă. Pe site-ul firmei, Wise Line Consulting SRL nu oferă servicii juridice în mod expres, ci se referă vag la ”customizarea în detaliu a solutiilor de sprijin furnizare și de rata succesului în atingerea obiectivelor vizate”. De ce ar avea nevoie avocatul Trăilă de ”consultanță în afaceri”, de pildă?

Avocații consultați de G4Media.ro susțin că, așa cum rezultă din interceptările redate în ordonanța procurorului,  Dumbravă a acordat consultanță juridică în mod ilegal omului de afaceri Cătălin Hideg, condamnat în luna februarie de Tribunalul București la 4 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar instrumentat de Parchetul European, în care este acuzat de fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro.

Potrivit statului avocatului, ”Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la art. 3 din Lege să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfășoară fără drept activități specifice profesiei de avocat. Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la art. 3 din Lege să încheie contracte de asistență juridică cu persoane juridice care au calitatea de mandatari ai altor persoane fizice sau juridice care sunt beneficiarii activităților profesionale ale avocatului.”

Mai mult, articolul 174 prevede în mod expres următoarele:

• (1) Avocatul nu poate nici să pretindă și nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terț un onorariu, un comision ori vreo altă compensație pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.
• (2) Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision și nici vreo altă compensație în contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.
• (3) Nu intră sub incidența alin. (1) și (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii retrocedate pentru încredințarea parțială sau totală a unei cauze.

Până în anul 2019 era expres prevăzut în statutul profesiei de avocat că avocații nu pot angaja personal auxiliar cu studii de drept sub nici o formă, tocmai pentru a nu fi ocolită interdicția ca o persoană cu studii juridice care nu a dat examenul de intrare în Barou să practice totuși profesia prin artificiul contractului de consultanță, de exemplu. După modificarea legii, avocații pot angaja personal auxiliar, numai că este interzis ca acesta, chiar dacă are studii de specialitate, să redacteze acte juridice.

În lumea justiției, serviciile oferite de Coldea-Dumbravă erau deja de notorietate și concurau cu marile firme de avocatură, mai susțin avocați consultați de G4Media.ro

Pe de altă parte, numeroși polițiști pensionați conform legii speciale au intrat în avocatură după ieșirea din sistem. Unii dintre ei au ajuns anchetați de către Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzați de trafic de influență. Și în aceste cazuri, polițiștii nu-și vând clienților săi cunoștințele de drept, ci pretinsele relații din sistem.

Nici în cazul lor, nici în cazul ofițerilor de informații, nu există vreo interdicție legală să practice avocatura sau să acorde consultanță de afaceri în mediul privat a doua zi după pensionare, chiar dacă aceste activități contravin uneori intereselor statului român care le plătește pensii speciale semnificativ mai mari decât media pensiilor obișnuite.

În cazul magistraților care ies la pensie, de exemplu, există astfel de restricții. Un procuror pensionat de la DNA sau DIICOT nu poate reprezenta timp de cinci ani clienți la instanțele anchetați de aceste parchete. La fel, nici un judecător pensionat de la Înalta Curte nu are voie să pledeze ca avocat timp de cinci ani la instanța supremă. Rațiunea legii a fost tocmai evitarea situațiilor în care magistrații ar putea fi suspectați că apelează la relațiile lor din sistem pentru a-și ajuta clienții.

Prin urmare, în oglindă cu reglementări existente deja în cazul magistraților, este nevoie de impunerea unor interdicții în cazul foștilor ofițeri de informații sau în cazul foștilor polițiști care pot desfășura activități în sfera privată sau pot oferi servicii de consultanță (nu neaparat juridică).  Aceste servicii neclare, care camuflează de regulă traficul de influență, contravin în unele cazuri intereselor statului român care le plătește foștilor militari sau magistrați pensii speciale.

Statul român nu poate totuși plăti pe cineva pentru a-i submina instituțiile.

Juriștii proveniți din serviciile de informații n-au decât să intre în Barou, după examenul pe care îl dau atât foștii judecători, cât și foștii procurori, care vor să practice avocatura. Însă și în cazul lor, ca și în cazul foștilor magistrați, ar trebui să existe o perioadă- tampon de cinci ani în care să nu poată activa la anumite instanțe.

O soluție suplimentară ar fi diminuarea cuantumului pensiei speciale până la nivelul pensiei minime în cazul foștilor ofițeri sau polițiști care doresc să-și continue activitatea după pensionare în mediul privat.

Nimeni nu le contestă dreptul la pensie, pentru că tăierea integrală a pensiei este o măsură care riscă să pice la Curtea Constituțională. Totuși, nimic nu poate împiedica statul român să le pună în discuție cuantumul pensiei speciale celor care doresc să continue în mediul privat. Este absurd ca statul să plătesacă cu bani grei un pensionar din servicii sau din poliție în timp ce consiliază un suspect de corupție și îl ajută să scape de pedeapsă după ce a prejudiciat statul român cu milioane de euro.

Această modificare legislativă este relativ simplă. Este nevoie doar de voință politică pentru a trece modificările rapid prin Parlament, înainte ca fenomenul traficului de influență camuflat în servicii juridice să prăbușească și mai mult încrederea în justiție și în instituțiile de forță, percepute deja ca un broker ilegitim de putere în statul român.

Unii vor pleda pentru legalizarea lobby-ului, însă această reglmenentare se referă cu preponderență la mediul de afaceri în relația cu legiuitorul sau cu guvernul, nu are nici o legătură cu ce discutăm aici, iar România, la gradul de corupție sistemică din instituțiile publice, nu este pregătită pentru acest pas.

Citește și

Efectul de napalm al dosarului Coldea / Faptele și semnele de întrebare / Ce trebuie schimbat urgent în lege