ANALIZĂ Cum a ieșit Trump victorios în lupta cu justiția americană

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a ieșit victorios din confruntarea cu justiția americană, după ce procurorii au renunțat la dosarul privind interferența republicanului în alegerile din 2020 și la cel privind păstrarea ilegală a unor documente clasificate la reședința sa de la Mar-a-Lago, după ce a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021. Cei care au sperat că Trump va fi condamnat și eventual închis înainte de alegerile din noiembrie și-au exprimat frustrarea pentru ritmul lent în care Departamentul de Justiție (DOJ) a urmărit cazurile împotriva republicanului, în timp ce susținătorii acestuia au acuzat procurorii de “vânătoarea politică” a liderului opoziției și de cheltuirea inutilă a zeci de miliarde de dolari.

Eșecul DOJ
Curtea de Apel al celui de-al 11-lea Circuit a aprobat marți o cerere din partea procurorului special Jack Smith de a renunța la dosarul privind documentele secrete ținute de Trump la casa sa din Florida, punând astfel capăt eforturilor de a-l trage la răspundere pe republican pentru păstrarea actelor clasificate după ce a părăsit Casa Albă, la finalul primului său mandat.

Ordinul emis de magistrați satisface astfel o cerere a lui Smith de a pune capăt unui recurs în cazul referitor la Trump, deși procedurile legale vor continua pentru cei doi co-inculpați ai săi – valetul Walt Nauta și administratorul proprietății de la Mar-a-Lago, Carlos de Oliveira.

Mișcarea vine după ce Smith a decis, în mod similar, să respingă “fără prejudicii” cazul de interferență electorală în care fostul președinte a fost acuzat că a conspirat pentru a anula rezultatele înfrângerii sale electorale în fața președintelui Joe Biden, în perioada premergătoare revoltei din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul din Washington.

În documentele depuse la tribunal, procurorul special a menționat ca motive pentru renunțarea la acuzațiile în cele două cazuri viitoarea învestire a lui Trump la Casa Albă și o politică a Departamentului de Justiție care interzice urmărirea în justiție a președinților în exercițiu.

Decizia lui Smith în cele două cazuri reprezintă o victorie uriașă pentru Trump, a cărui strategie juridică de a pune bețe în roate și de a întârzia procedurile legale împotriva sa a dat roade, în contextul în care victoria sa electorală a schimbat fundamental traiectoria celor patru dosare penale deschise împotriva sa.

BBC a scris că cele două cazuri abandonate de procurorul special în această săptămână au fost două dintre cele mai mari și mai importante proceduri judiciare împotriva lui Trump, care au fost lansate în urmă cu mai bine de un an și au aruncat o umbră de îndoială peste campania sa de realegere în funcția de președinte.

Victoria sa detașată în scrutinul din noiembrie și perspectiva că el va pune capăt rapid la ceea ce el a numit “deturnarea politică” a sistemului juridic la preluarea mandatului de președinte, la 20 ianuarie 2025, au făcut ca anunțul procurorului Smith să nu reprezinte deloc o surpriză.

“Nu a fost un cutremur legal sau politic, ci o reflectare a noului echilibru de putere din capitala” Americii, a scris BBC.

Echipa republicanului a salutat imediat mișcările recente ale lui Smith. “Decizia de astăzi a DOJ pune capăt cazurilor federale neconstituționale împotriva președintelui Trump și este o victorie majoră pentru statul de drept,” a scris purtătorul de cuvânt al lui Trump, Steven Cheung.

“Poporul american și președintele Trump doresc încetarea imediată a folosirii ca armă politică a sistemului nostru de justiție și așteptăm cu nerăbdare să ne unim țara.”

De partea sa, Smith plănuiește să demisioneze din Departamentul de Justiție înainte de inaugurarea lui Trump, în condițiile în care președintele ales a spus că intenționează să-l concedieze “în două secunde.”

Asta în condițiile în care Trump plănuiește o schimbare masivă la Departamentul de Justiție și se pare că intenționează să concedieze toți procurorii care au lucrat la cazurile sale, potrivit Washington Post.

El a numit, de asemenea, câțiva membri ai echipei sale de apărare penală în funcții de vârf la DOJ.

Cazurile împotriva lui Trump

Donald Trump a fost acuzat penal de patru ori, cu un total 91 de acuzații de infracțiune în două tribunale statale și în două districte federale diferite. De asemenea, el este încă vizat de un un proces civil la New York, care ar putea forța schimbări drastice în imperiul său de afaceri, inclusiv închiderea operațiunilor sale în statul său de naștere.

# Banii pentru Stormy Daniels
Trump a fost pus sub acuzare în New York City pe 30 martie 2023, sub acuzații care implică o schemă de mușamalizare a acuzațiilor de relații extraconjugale care au apărut în timpul primei sale campanii la Casa Albă, cea din 2016.

Trump a fost investigat șapte ani de biroul procurorului districtual din Manhattan, condus acum de democratul Alvin Bragg, pentru că compania sa a înregistrat drept cheltuieli legale o rambursare către fostul său avocat personal, Michael Cohen, pentru 130.000 de dolari, pe care acesta i-ar fi dat lui Stormy Daniels înainte de alegerile din 2016. Trump ar fi plătit-o pe starleta porno ca să nu vorbească public despre aventura sexuală pe care ar fi avut-o cu magnatul imobiliar cu zece ani înainte, în 2006. Ea trebuia să păstreze tăcerea în legătură cu presupusa lor întâlnire sexuală care a avut loc în timp ce el era căsătorit cu Melania.

Trump, care a negat constant aventura cu vedeta porno, i-a rambursat banii lui Cohen, iar compania sa le-a înregistrat drept cheltuieli legale.

Liderul republican a pledat nevinovat la toate acuzațiile aduse, criticând procesul său ca fiind “o vânătoare de vrăjitoare” orchestrată de democrați.

În iunie, fostul președinte a fost declarat vinovat pentru toate cele 34 de acuzații de falsificare a dosarelor de afaceri, o infracțiune pedepsită cu până la patru ani de închisoare.

Deznodământul acestui caz, singurul care a ajuns la un proces și la condamnarea penală a lui Trump, este acum incert.

Fostul președinte a amânat cu succes anunțarea verdictului de mai multe ori, iar judecătorul a suspendat anunțarea sentinței până după Election Day. Sentința urma să fie anunțată marți, dar audierea a fost anulată după ce Trump a devenit președinte ales.

Experții afirmă că, în acest moment, judecătorul Juan Merchan trebuie să decidă dacă ține seama de cele soclitate de avocații lui Trump care spun că întoarcerea sa la Casa Albă forțează respingerea imediată a verdictului de vinovăție și a întregului caz în interesul justiției.

Procurorul Alvin Bragg vrea însă ca verdictul să rămână în picioare, dar și-a exprimat disponibilitatea de a suspenda cazul cel puțin până când Trump va părăsi Biroul Oval în 2029.

În continuare, ambele părți își vor prezenta argumentele în scris înainte ca judecătorul să decidă. Moțiunea avocaților lui Trump urmează să fie transmisă luni, iar răspunsul lui Bragg este programat până pe 9 decembrie.

Separat, judecătorul Merchan trebuie să mai decidă dacă verdictul rămâne în picioare în urma deciziei Curții Supreme privind imunitatea prezidențială. Merchan trebuia să-și pronunțe hotărârea înainte de sentință, dar, în mod similar, a renunțat la a face acest lucru până după alegeri.

# Interferența electorală în Georgia

Trump și alte 18 persoane au fost acuzate în august 2023 de procurorul districtual al districtului Fulton, Fani Willis, că au participat la o schemă de încercare ilegală de a anula înfrângerea în fața lui Biden la alegerile prezidențiale din Georgia din 2020. Printre ceilalți acuzați împreună cu Trump se numără fostul șef de cabinet al Casei Albe, Mark Meadows, și fostul primar al New York-ului și avocatul lui Trump, Rudy Giuliani.

Presupusa schemă include o listă largă de presupuse acte, inclusiv apelul telefonic al lui Trump din ianuarie 2021 către secretarul de stat din Georgia în care i-a cerut “să găsească 11.780 de voturi,” un efort de a înlocui alegătorii prezidențiali democrați din Georgia cu cei care ar vota pentru Trump, hărțuirea unui angajat electoral din Fulton și copierea neautorizată a datelor și software-ului din echipamentele electorale.

Toți cei 19 inculpați sunt acuzați în conformitate cu legea numită Racketeer Influenced and Corrupt Organizations Act (RICO) din Georgia. Trump este, de asemenea, vizat de alte 12 capete de acuzare, inclusiv solicitarea de încălcare a jurământului de către un funcționar public, depunerea de documente false, declarații și scrieri false și diverse acuzații de conspirație. Dacă va fi găsit vinovat doar de acuzația RICO, Trum ar putea primi o pedeapsă de la cinci la 20 de ani de închisoare.

Judecătorul de la Curtea Superioară a Districtului Fulton, Scott McAfee, nu a stabilit încă o dată pentru începerea procesului.

Cazul a fost marcat și de dezvăluirile că procuroarea Willis a fost implicată într-o relație amoroasă cu unul dintre procurorii din acest caz, Nathan Wade, iar acesta a folosit fonduri pentru excursii publice de lux cu Willis.

Acesta este singurul dintre cele patru dosare penale ale lui Trump în care nici apărarea, nici procurorii nu au depus documente în instanță, în încercarea de a pune capăt procesului în urma alegerilor de la începtul lunii noiembrie.

Procedura de judecată a fost deja înghețată cu mult înainte de ziua alegerilor, deoarece Trump a lansat un recurs pentru a o descalifica pe procuroarea Willis din cauza relației ei romantice cu Wade.

Judecătorul a criticat-o pe Willis pentru relația cu procurorul, dar i-a permis să avanseze cu cazul odată ce Wade s-a retras.

Curtea de Apel din Georgia a programat inițial argumentele orale legate de recursul lui Trump pentru 5 decembrie. Dar la începutul acestei luni, instanța a anulat audierile, fără explicații.

Experții afirmă că este neclar dacă anularea a fost făcută ca urmare a victoriei electorale a lui Trump sau din alt motiv. Înainte de alegeri, biroul lui Willis a cerut instanței să respingă recursul. Procedurile legale nu vor fi reluate până la soluționarea contestației.

Deși experții juridici sunt convinși că cazul va fi, cel puțin, întrerupt cât timp Trump se află la Casa Albă, acuzarea ar putea în continuare să îi judece pe ceilalți inculpați în dosar.

# Documentele clasificate

Trump a fost acuzat în iunie 2023 de procurorul special Jack Smith de păstrarea ilegală a unor documente clasificate luate cu el de la Casa Albă la Mar-a-Lago, după ce și-a părăsit mandatul în ianuarie 2021, iar apoi cu obstrucționarea cererilor guvernamentale de a le restitui. Fostul președinte a fost supus unor noi acuzații suplimentare în iulie același an, care îl acuzau că a conspirat pentru a cere unui angajat să șterge înregistrările video de supraveghere de la proprietatea și că ar fi arătat unor terțe părți hărți detaliate pregătite de Pentagon, inclusiv planuri privind un atac împotriva Iranului

Trump a fost acuzat, de asemenea, că a păstrat documente legate de “armamentul nuclear din Statele Unite” și de “capacitățile nucleare ale unei țări străine,” alături de documente din ședințele de informare ale Casei Albe, inclusiv unele care detaliază capacitățile militare ale SUA și ale altor țări.

Documentele clasificate au fost găsite în timpul unui raid desfășurat de agenții FBI și ai Departamentului de Justiție la proprietatea lui Trump din Florida, la 8 august 2022.

În total, Trump s-a confruntat cu 40 de acuzații legate atât de deținerea documentelor secrete, inclusiv de infracțiuni în temeiul Legii privind spionajul, cât și de presupusa obstrucție a justiției. Acuzațiile au inclus păstrarea intenționată a informațiilor privind apărarea națională; conspirație pentru a împiedica justiția; declarații și reprezentări false etc. Fiecare dintre cele peste 30 de puncte de reținere intenționată a documentelor implica o pedeapsă de maximum 10 ani.

Deși toate acuzațiile cu care se confruntă Trump au fost infracțiuni, și includeau închisoarea ca posibilă pedeapsă, experții au afirmat constant că era imposibil, din cauza calculelor complicate ale liniilor directoare de condamnare, să se spună cu fel de pedeapsă s-ar fi putut confrunta republicanul în cazul unei condamnări.

Așa cum am menționat anterior, procurorul Smith a depus o moțiune în acest caz, cerând să renunțe la un recurs pe care l-a introdus după ce un judecător de la instanța inferioară a respins cazul.

Solicitarea propcurorului nu s-a concentrat pe fondul cazului, ci mai degrabă a urmărit să anuleze o hotărâre a judecătorului de district Aileen Cannon care a constatat că Smith a fost numit ilegal – o decizie care, afirmă experții, a contrazis 50 de ani de precedent în ceea ce privește numirile procurorilor speciali.

Curtea de Apel a aprobat moțiunea lui Smith marți, printr-un ordin cu o singură propoziție, punând capăt în mod oficial urmăririi penale a lui Trump pentru acuzațiile de spionaj și obstrucționare a justiției în contextul deținerii a peste 300 de documente clasificate, cu fotografii care au arătat cutii cu acte depozitate într-o baie și chiar pe scena unei camere de bal. În unele cazuri, cutiile erau deschise, conținutul lor căzând pe podea.

Ca și în cazul său privind interferența electorală, Smith a decis să renunțe la recurs “fără prejudicii.”

# Interferența electorală

Trump a fost acuzat în august 2023 de Jack Smith că a conspirat pentru a anula rezultatele înfrângerii sale electorale în fața președintelui Biden, în perioada premergătoare revoltei din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul din Washington. Procurorii au susținut că Trump și aliații săi au promovat cu bună știință frauda electorală pentru a face presiuni pe oficialii locali pentru a anula victoria lui Biden, au lucrat pentru a înrola liste de alegători falși în statele importante și l-au presat pe vicepreședintele Mike Pence pentru a perturba numărarea ceremonială a voturilor electorale.

Procurorii i-am mai acuzat pe Trump și pe aliații săi că au încercat, de asemenea, să exploateze atacul mulțimii pro-Trump asupra Capitoliului încercând să-i convingă pe membrii Congresului să amâne și mai mult certificarea victoriei lui Biden.

Trump a fost pus sub patru capete de acuzare în acest caz: obstrucționarea unei proceduri oficiale, conspirație pentru a obstrucționa o procedură oficială, conspirație pentru a frauda SUA și conspirație pentru a împiedica pe alții să-și exercite drepturile constituționale. “Procedura oficială” din acuzația de obstrucție s-a referit la sesiunea comună a Congresului din 6 ianuarie 2021 la care au fost numărate voturile electorale pentru a-l certifica pe Biden drept câștigător oficial.

Dacă era găsit vinovat pentru cea mai serioasă dintre acuzații, Trump risca până la 20 de ani în spatele gratiilor.

Judecătoarea Tanya Chutkan a programat inițial ca procesul să înceapă în curtea federală din Washington pe 4 martie, însă cazul a fost amânat după ce Trump a susținut la curtea de apel că, în calitate de fost președinte, este imun la urmărirea penală.

Așa cum am precizat mai sus, procurorul Smith a depus o moțiune de respingere a acestui caz, în condițiile în care Trump urmează să se întoarcă la Casa Albă – o cerere care a fost aprobată rapid de judecătoarea Chutkan.

Decizia magistratei din Washington pune capăt cazului de interferență electorală care a vizat acțiunile lui Trump de a zădărnici transferul de putere în ianuarie 2021, care au culminat cu atacul asupra Capitoliului.

Echipa lui Smith a scris că decizia nu s-a bazat pe “gravitatea crimelor de care a fost acuzat (Trump), puterea dovezilor guvernului sau meritele urmăririi penale, pe care guvernul o sprijină pe deplin,” ci mai degrabă pe un memoriu intern al Departamentului de Justiție care interzice aducerea de acuzații împotriva unui președinte în exercițiu.

Ca și în cazul documentelor secrete, acuzațiile au fost respinse “fără prejudicii,” lăsând posibilitatea ca un procuror să depună acuzații în viitor, după ce Trump va părăsi Biroul Oval.

Semnificații majore

Comentând pe marginea ultimelor evoluții din saga juridică a lui Trump, Axios a scris că eforturile de a-l judeca pe republican pentru comportamentul său în primul mandat sunt oficial puse la naftalină, iar el reajunge în Biroul Oval știind că va fi extraordinar de dificil pentru oricine să-l judece pentru ceea ce va face în al doilea mandat.

Unii democrați și experți în drept liberali au afirmat că Departamentul de Justiție ar fi trebuit să se miște mai repede pentru a începe să-l judece pe Trump, imediat după ce președintele Biden a preluat mandatul, în ianuarie 2021.

Jack Smith a fost numit însă în funcție abia la sfârșitul anului 2022 (procurorul general Merrick Garland a făcut acest lucru pentru a evita acuzația că Departamentul de Justiție sau Administrația Biden îl persecută pe Donald Trump) și a prezentat primul rechizitoriu aproximativ șase luni mai târziu, iar pe următorul două luni după aceea.

Dacă acest proces s-ar fi desfășurat mai repede, susțin ei, Smith ar fi avut timp să-și prezinte mai rapid cazurile și, probabil, să forțeze declanșarea proceselor împotriva lui Trump cu mult timp înainte de alegerile din 5 noiembrie.

În plus, decizia Curții Supreme conform căreia foștii președinți sunt imuni de urmărire penală pentru “actele lor oficiale” a complicat eforturile Departamentului de Justiție de a-l trage la răspundere pe republican.

De partea sa, Trump a susținut constant că este victima unei “vânătoare de vrăjitoare” orchestrată de democrați.

Trump și aliații săi au afirmat că toate cele patru dosare au fost fabricate de stânga americană, aliată cu instituțiile media și giganții tehnologici, pentru a-l împiedica să revină la Casa Albă. Unul dintre argumentele lor a fost acela că toate cele patru dosare au fost instrumentate de procurori democrați sau numiți de democrați, iar magistrații din cazuri erau și ei de stânga.

În plus, aliații săi au criticat costurile uriașe ale urmării penale ale lui Trump. Conform unor cifre neconfirmate oficial, doar echipa procurorului special Jack Smith a cheltuit peste 50 de milioane de dolari în cele două cazuri pe care le-a investigat.

În sfârșit, victoriile legale din această săptămână l-au încurajat pe Trump să ceară și abandonarea procesului civil care amenință viitorul imperiului său imobiliar.

Biroul procurorului general din New York, Letitia James, susține că Trump și directorii de top ai companiei sale, Organizația Trump, au conspirat pentru a-și exagera averea netă cu miliarde de dolari în situațiile financiare date băncilor, asigurătorilor și altora pentru a face tranzacții și a asigura împrumuturi.

Biroul lui James, o procuroare democrată, a estimat că Trump și-a exagerat averea cu până la 3,6 miliarde de dolari. Avocații statului susțin că Trump a folosit cifrele umflate pentru a obține prime de asigurare mai mici și condiții de împrumut favorabile, economisind cel puțin 168 de milioane de dolari doar din dobândă.

Ei caută returnarea a circa 500 de milioane de dolari din ceea ce spun că sunt câștiguri obținute ilegal și interzicerea lui Trump și altor inculpați de a face afaceri în New York. Pentru că este un caz civil, nu există nicio posibilitate ca Trump să facă închisoare.

Procesul a început la New York în octombrie 2023, iar alături de Trump au mai fost acuzați și fiii săi Eric și Don jr, precum și Allen Weisselberg, directorul financiar de lungă durată al fostului președinte.

Biroul lui James nu a răspuns încă cererii lui Trump, făcută, au susținut avocații săi, din necesitatea de “a vindeca” diviziunile partizane după victoria electorală a republicanului.

Concluzia este că eforturile de a-l condamna și, eventual, de a-l încarcera pe Trump au dat greș. A fost vina Departamentului de Justiție sau a procurorului general? Cât de mult a contat decizia Curții Supreme în abandonarea cazurilor? A fost vorba de abilitatea echipelor de avocați ale republicanului, care au reușit să amâne cazurile pând când Trump a fost reales președinte?

Este adevărat că Trump este primul fost președinte american condamnat pentru o crimă și primul care se întoarce la Casa Albă după ce a fost condamnat. Dar după patru procese și zeci de acuzații, revenirea în funcție a republicanului se face pe o bază legală mai solidă ca niciodată. Trump a ieșit victorios din confruntările actuale cu justiția, iar triumful său legal nu face altceva decât să-i întărească revenirea triumfătoare în fruntea Americii.

Surse: The Hill, BBC, Washington Post, Axios, Newsweek