ANALIZĂ Cum a reparat Guvernul PNL – USR PLUS – UDMR legile Justiției mutilate pe vremea lui Dragnea: După 6 luni la putere, niciunul dintre cele 10 obiective pe termen scurt din programul de guvernare nu a fost atins

Actuala coaliție de guvernare nu și-a atins niciunul dintre cele 10 obiective pe termen scurt propuse în domeniul Justiției, arată o analiză a G4media.ro a programului de guvernare 2020-2024 al Coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR.

După 6 luni de guvernare, obiectivele ”pe termen scurt” sunt în diverse stadii legislative de avizare, incipiente sau doar la nivel de dezbatere.

Spre exemplu, Secția Specială de Investigare a magistraților nu a fost încă desființată. Proiectul de lege de desființare a trecut de Camera Deputaților și acum se află în dezbatere la Comisia juridică din Senat, condusă de Iulia Scântei (PNL).

Propunerea din programul de guvernare privind modificarea procedurii de numire a procurorilor șefi prin ”diminuarea factorului politic și creșterea rolului CSM” a fost în stadiul de dezbatere. În urma opoziției șefului statului și a PNL pe motiv că nu au fost consultați, proiectele de lege au rămas in stand by, asteptând avize de la diverse ministere precum cel al Finanțelor și de Interne.

Vezi mai jos pe larg o analiză pe puncte a celor 10 obiective pe termen scurt propuse în programul de guvernare în domeniul Justiției.

1. Coaliția de guvernare a promis desființarea Secției Speciale.

Proiectul de lege de desființare a trecut de Camera Deputaților, dar s-a împotmolit la Senat în Comisia Juridică condusă de Iulia Scântei de la PNL.

UDMR condiționează desființarea Secției de acordarea unor garanții pentru magistrați, în sensul ca trimiterea lor în judecată să fie făcută cu acordul CSM. Motivul ar fi ca judecătorii să nu fie șantajați de procurorii care îi anchetează, cum s-ar fi întâmplat în trecut la DNA, susțin udemeriștii.

În aprilie, senatorul UDMR Karoly Zsolt Csaszar a depus un amendament prin care propune ca magistrații să nu fie anchetați pentru corupție de DNA, ci de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) a Parchetului general, care să absoarbă în prealabil actuala Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cu tot cu procurorii ei, printre care și celebra Adina Florea, potrivit amendamentului depus de senatorul UDMR.

Amendamentul ar fi fost retras între timp, însă lucrurile nu sunt tranșate.

Curtea de Justiție a UE, prin decizia catalogată drept ”istorică” din 18 mai 2021, a lăsat la latitudinea Parlamentului decizia de a desființa Secția Specială.

2. Renunțarea la creșterea numărului de judecători din completurile de apel și contestație

O prevedere din legile Justiției modificate pe vremea lui Dragnea crește numărul judecătorilor din completurile de apel de la 2 la 3. Amendamentul este considerat nociv pentru că ar putea duce la blocaje în instanțe din pricina lipsei acute de magistrați.

La sfârșitul anului trecut, Guvernul Cîțu, prin ordonanță de urgență, a prorogat termenul de aplicare a acestei prevederi de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2023.

În aprilie 2021, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind revenirea la completurile de doi judecători în apel. Urmează votul în plenul Camerei și apoi la Senat.

3. Eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților

Pe vremea lui Dragnea, coaliția PSD-ALDE-UDMR a redus și vechimea la care magistrații se pot pensiona anticipat, de la 25 la 20 de ani. În plus, magistrații beneficiază de o pensie mai mare ca salariul.

Nici această prevedere toxică nu a fost eliminată din legislație după 6 luni la putere a partidelor ”reformiste”, deși CSM a avizat favorabil eliminarea pensionării anticipate.

4. Întărirea luptei împotriva corupției și a infracționalității organizate

În programul de guvernare, la pagina 229, se arată că ”este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic și uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA cât și pentru DIICOT”.

Hotărârea de Guvern privins suplimentarea posturilor de polițiști la DNA nu a fost avizată de Ministerul Finanțelor condus de Alexandru Nazare.

Recent, într-un interviu acordat jurnalistului G4media.ro, Dan Tăpălagă, șeful DNA Crin Bologa a atras atenția că și aceste promisiuni ale actualei puteri au rămas vorbe în vânt. Vezi detalii aici.

5. Reforma Inspecției Judiciare ”astfel încât această instituție să ofere garanții sporite de independență și imparțialitate”

După 6 luni, reforma IJ promisă nu a fost realizată, iar inspectorul șef, judecătorul Lucian Netejoru, este în continuare șeful instituției și cere suspendarea din magistratură pentru delicte de opinie a magistraților incomozi.

În decizia din 18 mai 2021, CJUE a arătat că numirea interimară a judecătorului Lucian Netejoru la șefia IJ de către Guvernul PSD, prin ordonanță de urgență, a fost politică și contrară dreptului UE. Prin urmare, potrivit magistraților, toate actele semnate de Netejoru cât a fost intermiar, în perioada septembie 2018 – mai 2019, ar fi lovite de nulitate.

6. Modificarea procedurii de numire a șefilor marilor parchete ”prin diminuarea factorului politic și creșterea rolului CSM”

În programul de guvernare, actuala Putere a promis să întărească rolul CSM în procedura de numire ”în urma unei proceduri transparente și obiective de selecție a candidaților, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secției pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea în funcție va reveni Președintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi inițiată și de către secția de procurori a CSM”.

În proiectele de reparare a legilor Justiției, actualul ministru USR Stelian Ion a propus ca numirea procurorilor șefi să se facă cu aviz conform (obligatoriu) al CSM, însă propunerea a fost contestată chiar de șeful statului Klaus Iohannis și de PNL pe motiv că nu au fost consultați, deși promisiunea este făcută chiar în programul de guvernare.

Prin urmare, proiectele de reparare a legilor Justiției, trimise de CSM, au fost puse pe hold și se așteaptă avize de la ministerele de Finanțe și de Interne.

Citește mai multe despre dezbaterea privind procedura de numire a procurorilor șefi aici.

7. Înființarea DNA-ului pădurilor

Nici acest obiectiv pe termen scurt din programul de guvernare nu a fost realizat.

Parlamentul României a adoptat anul trecut, la inițiativa USR, o lege de înființare a unui DNA al pădurilor, dar actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de către Guvernul Orban. CCR a respins legea, motivând că la adoptarea acesteia s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real.

8. Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor

Promisiunea din programul de guvernare a fost cuprinsă în proiectele de reparare a legilor Justiției ale ministrului Stelian Ion, însă a fost criticată de liderii PNL. Ministrul de Interne Lucian Bode nu a avizat proiectul, iar ministrul de Finanțe Alexandru Nazare nu s-a pronunțat încă.

Întrebat dacă liberalii nu doresc transferul Poliţiei judiciare la Parchete pentru că le e frică de dosare penale, liderul PNL LUdovic Orban a declarat pe 6 aprilie 2021: „Eu nu am auzit aşa ceva, aveţi o imaginaţie bogată, sunt fabulaţii”.

9. Consolidarea independenţei justiţiei prin adoptarea legilor de reparație a legilor Justiției stricate pe vremea lui Dragnea

Proiectele de lege privind statutul magistraţilor din România, organizarea judiciară și CSM au fost puse în dezbatere publică, trimise spre avizare CSM și la ministere, precum cel de Finanțe și de Interne.

10. Simplificarea achitării taxelor judiciare de timbru

”Propunem înființarea de puncte de plată la sediile tuturor instanțelor judecătorești, precum și lansarea unei platforme online și a unei aplicații pentru telefoanele mobile, care să elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitanței doveditoare”, se arată în programul de guvernare la pagina 231.

Nici această promisiune nu a fost realizată.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea