ANALIZĂ Cum ar putea arăta America sub președinta Kamala Harris?

Harris, al 47-lea președinte?

Kamala Harris are șanse mari de a ajunge cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite în urma scrutinului din toamna acestui an, potrivit mai multor sondaje de opinie recente.

Astfel, conform agregatorului de sondaje The Hill / Decision Desk HQ, Harris îl conducea duminică pe rivalul său principal, fostul președinte Donald Trump, cu aproximativ 3,8 puncte la nivel național, având 49,5% față de 45,7% pentru republican. 

Potrivit mediei celor 164 de sondaje analizate, democrata este, de asemenea, în pole-position, cu marje mai înguste, în trei state swing, cele care vor decide scrutinul: Michigan, Pennsylvania și Wisconsin. ()

De partea sa, RealClearPolitics – un alt agregator de sondaje important – arăta duminică că Kamala Harris se bucura de un avans de 1,4 puncte procentuale în fața lui Trump, cu 48,1% din preferințele alegătorilor americani față de 46,7% pentru republican. 

RealClearPolitics o plasa pe Harris în frunte și în ceea ce privește statele cheie, cele mai importante din scrutin, cu 47,8% la 47,7%, un avans minim de 0,1%. 

RCP arăta că republicanul conduce acum în Arizona și Carolina de Nord, în timp ce democrata este în frunte în Wisconsin, Nevada, Georgia și Michigan. Diferențele dintre cei doi sunt minime și se află în marja de eroare. Cei doi sunt la egalitate în Pennsylvania, întrunind fiecare 47,6% din preferințele alegătorilor americani.

De asemenea, istoricul Allan Lichtman, profesorul de la American University, considerat un “Nostradamus al alegerilor”, a declarat joi că Kamala Harris a îndeplinit obiectivele critice pentru victorie și că va câștiga Casa Albă. Lichtman și-a creat propriul model electoral care a prognozat corect fiecare câștigător prezidențial din 1984 încoace. 

Nu toate veștile sunt însă bune pentru Harris. Mai mulți realizatori și analiști americani cred că impulsul electoral pe care democrata l-a înregistrat în săptămânile care au precedat Convenția Națională a partidului de la Chicago din august s-a diminuat vizibil, iar “luna de miere” de care s-a bucurat vicepreședinta s-a terminat. Pentru a-și justifica argumentele, comentatorii s-au referit la scăderea vizibilă a entuziasmului alegătorilor democrați și la creșterea, la fel de importantă, a entuziamsului suporterilor lui Trump.

La rândul său, analistul de date și fondatorul paginii FiveThirtyEight, Nate Silver, a dezvăluit miercuri că modelul său de cursă prezidențială indică acum că Trump are șanse de 58,2% să câștige Colegiul Electoral în noiembrie, comparativ cu 41,6% șanse pentru Harris.

Potrivit RCP, Trump este în fața lui Harris în ceea ce privește șansele de a câștiga președinția potrivit caselor de pariuri, cu 51,3% la 47,5%. 

Iar duminică, un sondaj New York Times/Siena College a arătat că Trump a luat un avans de un punct în fața democratei, pentru prima dată de la începutul lunii august, punând capăt seriei de victorii majore în sondaje a lui Harris în cursa prezidențială.

Astfel, Trump o conduce în prezent pe Harris cu 48%-47% în rândul alegătorilor probabili în sondajul desfășurat între 3 și 6 septembrie, egal cu avantajul de un punct al fostului președinte în urmă cu șase săptămâni – marcând una dintre primele rezultate în care Trump o conduce pe democrata după ce o anchetă Fox News a indicat că republicanul avea 50% față de 49% pentru Harris la începutul lunii august. 

Scenarii post-alegeri

Șansele democratei de a ajunge în Biroul Oval sunt, așadar, semnificative. Deși campania ei și-a mai pierdut din avântul inițial, Harris este încă puternic în cărți ca să-și adjudece alegerile din luna noiembrie.

În cazul în care ea va deveni președinta Statelor Unite, Harris va putea să-și implementeze agenda politică progresistă și pragmatică, care să transfome America. Cu două condiții însă:

1.Foarte multe depind de rezultatul alegerilor pentru cel de-al 119-lea Congres de la Washington și de care dintre partide va controla legislativul american.

Reamintim că, la 5 noiembrie, alegătorii americani vor vota nu doar în scrutinul prezidențial, dar și în cadrul alegerilor generale. Astfel, americanii se vor prezenta la urne pentru a alege toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților și 34 din cele 100 de locuri din Senatul Statelor Unite. (De asemenea, treisprezece guvernări de stat și teritoriale și numeroase poziții în administrațiii statale și locale vor fi scoase la bătaie în acest an).

În acest moment, republicanii au o majoritate de 220 de mandate din cele 435 în Camera Reprezentanților, în timp ce democrații beneficiază de 211 locuri. Patru poziții sunt în prezent vacante.

În Senatul actual, republicanii dețin 49 de poziții, în timp ce democrații au 46 de mandate, la care se adaugă patru independenți care votează constant cu ei: Angus King, Joe Manchin, Bernie Sanders și Kyrsten Sinema. Un mandat din totalul de 100 din Senat este vacant.

Succesul implementării agendei Kamalei Harris va depinde foarte mult de spijinul din Congres. Dacă democrații vor controla ambele camere în urma alegerilor din 5 noiembrie, sarcina președintei Harris de a-și impune politicile va fi ușurată.

Dacă în schimb republicanii vor controla Congresul, fie complet, fie doar una dintre camere, agenda președintei democrate va fi, fără doar și poate, scurtcircuitată, iar proiectele ei de legi greu de aprobat, anticipează analiștii. Aceștia cred că, în acest scenariu, Harris va avea nevoie de tot tactul și diplomația necesare pentru a colabora cu republicanii de pe Capitol Hill.

Ținând însă cont de disensiunile care există între cele două partide de ani buni și de declarațiile negative pe care le fac constant cele două tabere despre adevrsarii lor, este greu de crezut că va exista o cooperare facilă între democrați și republicani.

2. În timp ce Harris se adresează atât progresiștilor, cât și moderaților din Partidul Democrat, ea ar trebui să echilibreze solicitările ambelor aripi ale Partidului Democrat. Acest lucru ar putea duce la tensiuni în interiorul formațiunii de stânga americane, în special cu privire la probleme precum sănătatea și politica de mediu.

Harris va avea nevoie de o formațiune unită pentru a-și promova politicile. Orice opoziție internă îi va da bătăi de cap și ar putea să-i întârzie sau chiar să-i amâne agenda.

De aceea, singura concluzie care se poate trage este aceea că o potențială președinție a Kamalei Harris va avea nevoie ca de oxigen de un Congres democrat ca să-și poată avansa agenda, precum și de o unificare a diferitelor tabere din Partidul Democrat. Orice alt scenariu post-alegeri va fi un obstacol în eforturile sale de a-și promova politicile, într-o țară unde diviziunile dintre democrați și republicani se vor accentua și unde tensiunile care macină stânga și dreapta americane se vor prelungi.

America sub Kamala

Și, totuși, cum ar putea arăta America cu președinta Kamala Harris și cu un Congres care o susține?

Democrata nu a fost foarte generoasă cu prezentarea politicilor sale, fiind acuzată chiar că își ascunde agenda și și-a schimbat recent poziția pe diferite teme, lucru care o face vulnerabilă la atacurile adversarilor săi. 

De exemplu, Harris a susținut interzicerea fracturării hidraulice atunci când a candidat pentru nominalizarea democrată în 2020, însă ea nu mai este în prezent în favoarea unei astfel de mișcări.

De asemenea, în timpul campaniei pentru alegerile primare din 2020, ea a mai indicat că nu crede că oamenii care au trecut granița fără autorizație au comis o infracțiune. Acum ea adoptă o poziție mai dură în ceea ce privește securitatea frontierei și chiar și-a declarat susținerea pentru construirea unui zid la granița cu Mexicul, după ce ani de zile a criticat proiectul lui Trump ca fiind “neamerican”.

În sfarșit, în calitate de senator, Harris a fost printre cei care au susținut o așa-numită propunere “Medicare-for-All” privind îngrijirea sănătății. Ea nu mai susține această idee.

Să ne imaginăm însă o America condusă de președinta Kamala Harris, punând în practică punctele majore ale agendei sale, așa cum au fost ele prezentate până în prezent. Comentatorii cred că pozițiile sale se vor îndepărta de cele moderate ale lui Joe Biden și vor face pe placul progresiștilor din Partidul Democrat, care o susțin ferm. La acestea se vor adăuga stilul ei de conducere, pragmatic și oarecum disciplinat, cunoscut din perioada în care ea a fost procuroare și senatoare, punctat însă deseori de gafe și controverse.

Care sunt însă prioritățile ei politice?

# Social Security. Harris, la fel ca și Trump, a promis că nu va reduce beneficiile pe care se bazează zeci de milioane de pensionari americani. Dar democrata, la fel ca republicanul, nu a oferit detalii despre cum să salveze programul vital pentru cei ieșiți la pensie, despre care se crede că va fi în pragul falimentului în mai puțin de un deceniu.

Orice modificare semnificativă ar trebui oricum aprobată de Congres.

Harris a susținut anterior extinderea impozitului pe salarii pentru Social Security la venituri de peste 250.000 de dolari pe an. Plafonul actual este de 168.600 de dolari.

# Reforma justiției penale. În timp ce Trump a adoptat o abordare mai dură împotriva criminalității în calitate de președinte și a promovat reforma bipartizană a justiției penale în timpul mandatului său, cunoscută sub numele de First Step Act, care a încercat să reducă pedepsele nonviolente, Harris și-a promovat fostul trecut de procuroare pentru a se prezenta drept dură cu criminalitatea.

Democrata a subliniat necesitatea reformei sistemului de justiție penală, introducând ca senator o legislație pentru a pune capăt cauțiunii în numerar și a legaliza marijuana la nivel federal. Ea a promis că va pune accent pe justiția rasială, introducând reforme pentru a aborda disparitățile rasiale din sistemul de justiție.

Kamala Harris s-a descris anterior ca un “procuror progresist” și a promovat platforma Administrației Biden de prevenire a violenței cu armele de foc, care include o interdicție a armelor de asalt.

# Sănătatea. În 2019, în timpul candidaturii sale ratate în alegerile primare democrate, Kamala Harris a susținut Legea “Medicare-for-All” a senatorului Bernie Sanders. Între timp, poziția ei s-a modificat, devenind mai moderată, pentru a sprijini extinderea Affordable Care Act (ACA), reforma din domeniul sănătății aprobată în timpul democratului Barack Obama. Biden a cerut prelungirea subvențiilor pentru ACA care urmează să expire anul viitor, pe care a semnat-o în lege.

Comentarii cred că Harris s-ar putea concentra pe consolidarea ACA la prețuri accesibile în timp ce va  explora modalități de extindere a acoperirii medicale pentru americani.

# Şomajul. Deși rata șomajului a crescut ușor, până la 4,2% în ultimele luni, ea rămâne la un nivel scăzut istoric. Înainte ca COVID-19 să lovească forța de muncă a Americii, rata șomajului în februarie 2020, când Trump era președinte, era de 3,5%.

Nu se cunoaște poziția exactă a lui Harris în ceea ce privește șomajul, dar este foarte probabil ca ea să continue politicile lui Biden în această situație.

# Economia. Inflația a coborât în august în SUA la 2,9%, cel mai scăzut nivel din martie 2021. Dar accesibilitatea rămâne un punct major de dispută în cursa prezidențială, în ciuda creșterii salariilor medii care a depășit ușor sau a egalat inflația în ultimii ani.

Harris și-a concentrat agenda pe reducerea costurilor pentru anumite articole sau sectoare, mai degrabă decât prețurile generale. Aceste zone includ locuințe, îngrijire medicală, îngrijire a copiilor și alimente. O propunere de-a ei solicită 25.000 de dolari în avans pentru cumpărătorii de locuințe pentru prima dată, ceea ce ar putea însă avea efectul neintenționat de a crește costurile locuințelor.

Harris a propus, de asemenea, reduceri de taxe sau subvenții, despre care campania ei a spus că vor fi compensate prin creșterea impozitelor pentru corporațiile din SUA.

Criticii au indicat însă că planul economic a lui Harris, anunțat recent, pare “copiat direct dintr-un plan de cinci ani al lui Mao sau al lui Iosif Stalin,” dând ca exemplu sugestiile că guvernul american ar trebui să controleze prețurile la alimente, iar statul să ofere un credit de 25.000 de dolari cumpărătorilor de locuințe. 

Analiștii cred că, ajutată de un Congres favorabil, Harris va acorda prioritate politicilor economice care abordează inegalitatea, inclusiv creșterea salariului minim, extinderea drepturilor lucrătorilor și promovarea echității rasiale în ceea ce privesc oportunitățile economice.

# Imigrația. Traversările ilegale a frontierei cu Mexicul au crescut sub Biden, cu o medie de 2 milioane pe an din 2021 până în 2023. Trump a înregistrat o medie de aproximativ 750.000 pe an în perioada 2017-2020.

În timp ce Trump a promis o represiune dură, care include deportarea în masă a imigranților ilegali, încetarea politicii de prindere și eliberare a imigranților ilegali, restabilirea politicii “Remain in Mexico” și eliminarea fraudei în materie de azil, agenda lui Harris este controversată, mai ales după eșecul ei în acest domeniu.

În 2021, ea a fost numită de Biden “să conducă efortul Casei Albe de a rezolva provocarea imigrației de la granița de sud a SUA și de a lucra cu națiunile din America Centrală pentru a aborda cauzele fundamentale ale problemei.”

Biden a făcut anunțul după ce milioane de imigranți ilegali au copleșit granița de sud a Americii. El a mai spus atunci despre Harris în acel rol: “Când ea vorbește, ea vorbește pentru mine.” 

Vicepreședinta americană a vizitat însă granița cu Mexicul o singură dată – și numai după ce a fost criticată într-un interviu la CNN pentru că nu făcuse acest lucru. 

De asemenea, ea s-a opus inițial zidului de la graniță promovat de Trump, dar pare să-și fi modificat poziția pentru a sprijini construcția unui zid. Harris a susținut un acord bipartizan în Congres, care ar fi crescut cerințele pentru solicitanții de azil și ar fi făcut mai ușor pentru Biden să închidă granița dacă trecerile ilegale ajungeau la un anumit nivel. Proiectul nu a fost însă adoptat.

Comentatorii cred că, în calitate de președintă a Americii, Harris ar putea susține o reformă cuprinzătoare a imigrației, inclusiv protecții pentru Dreamers (destinatarii DACA), o cale către cetățenie pentru imigranții fără acte și un tratament mai uman la graniță.

# Avort. Harris susține restabilirea deciziei Roe v. Wade, care a confirmat dreptul federal la avort, și l-a criticat pe Trump pentru dispariția sa prin instalarea de judecători conservatori la Curtea Supremă care au anulat hotărârea în vara anului 2022.

Reamintim că, în iunie 2022, Curtea Supremă a decis în cazul Dobbs vs. Jackson Women’s Health Organization, care contesta interdicția din Mississippi privind avortul după 15 săptămâni. Instanța supremă s-a pronunțat atunci în favoarea statului cu o majoritate de șase voturi la trei, punând astfel capăt efectiv dreptului constituțional la avort.

În acel moment, experții au afirmat că hotărârea va transforma dreptul la avort în Statele Unite, care nu va mai fi considerat un drept constituțional, fiecare stat putând acum să decidă dacă interzice, limitează sau permite această procedură. (Decizia Roe vs. Wade a stabilit, în urmă cu aproape jumătate de secol, în 1973, că Constituţia americană protejează dreptul femeilor la avort. Prin decizia din iunie 2022, SUA au revenit la situația dinainte de 1973, când fiecare stat era liber să interzică sau să autorizeze avorturile).

# Mediu. Experții cred că o președinție Harris va pune un accent puternic pe acțiunile climatice. Harris a fost o susținătoare a așa-numitului Green New Deal și va promova probabil energia curată, justiția de mediu și politicile care vizează reducerea emisiilor de carbon. În acest context, ea va beneficia de susținerea taberei progresiste din partid, extrem de vocală și de activă.

# Politica externă. Harris va continua probabil politica Administrației Biden privind restabilirea alianțelor și multilateralismului. Ea a susținut o abordare mai prudentă a angajamentului militar american și pune accent pe diplomație și drepturile omului în politica externă.

Având în vedere accentul pe care Harris îl pune pe problemele climatice și economice, ea ar putea, de asemenea, să depună eforturi pentru cooperarea internațională în ceea ce privește schimbările climatice și politicile comerciale globale care promovează drepturile lucrătorilor.

Dacă va ajunge președintă, Harris se va confrunta cu o multitudiune de crize internaționale de care s-a izbit deja în mandatul de vicepreședintă a SUA, între care războiul dintre Ucraina și Rusia, conflictul Israel-Hamas, amenințările Chinei la adresa Taiwanului, ambițiile Beijingului de a lua fața Americii în competiția superputerilor, dosarul nuclear al Iranului și atitudinea belicoasă a lui Kim Jung Un etc.

Numeroasele probleme stringente de politică extrenă și de securitate națională vor domina o mare parte din agenda Casei Albe a lui Harris, care nu este cunoscută pentru experiența ei internațională. “Problemele cu care se va confrunta (Harris) sunt cunoscute. Întrebarea este dacă ea și cei din jurul ei vor avea curajul să le vadă clar, să accepte că diferă de provocările trecutului recent și să acționeze în consecință,” a scris The Atlantic.  

Concluzia. Ca prima femeie, prima femeie de culoare și prima membră a comunității asiatice ajunsă în Biroul Oval, președinția lui Harris ar fi semnificativă din punct de vedere istoric. Conducerea ei ar putea inspira o nouă generație de lideri politici din grupuri subreprezentate și ar putea remodela narațiunea despre rasă și gen în politica americană, mai ales în contextul în care actuala cursă electorală este considerată cea mai importantă confruntare “băieți contra fete” din istoria SUA. 

Cum va arăta America sub președinta Kamala Harris? Multe depind de susținerea sau nu a Congresului și dacă va reuși să unifice în jurul ei diferitele facțiuni din Partidul Democrat.

Agenda ei nu este cunoscută acum pe deplin. Harris nu și-a prezentat politicile decât parțial. De asemenea, ea și-a modificat recent unele dintre poziții. Cert este că America sub președinta Harris are șansele, într-un scenariu ideal, să se transforme semnificativ. Rămâne de văzut dacă de această schimbare a Americii sub Kamala Harris va fi benefică pentru cât mai mulți americani, dar și pentru restul planetei.

Surse: The Hill, RealClearPolitics, New York Times, New York Post, Axios, Washington Examiner, AP, CNN, The Atlantic, YouTube