ANALIZĂ Cum arată principalele prevederi din noul Cod Silvic pentru protejarea pădurilor din jurul marilor orașe / Primul test – Ilfovul, unde s-au tăiat într-un an peste jumătate de milion de copaci / Alte centuri verzi, promise în următorii doi ani

Parlamentul a adoptat de curând un nou Cod Silvic, care aduce modificări importante în modul în care sunt gestionate pădurile și resursele forestiere din România. Legea, care va avea un impact direct asupra protecției mediului, a biodiversității și a activităților economice legate de păduri, introduce o serie de măsuri menite să asigure gestionarea pe termen lung a fondului forestier național și să protejeze pădurile urbane, periurbane și mini-pădurile din orașe.

Practic, se creează premisele pentru ca pădurile din jurul orașelor să aibă un regim mai mare de protecție, iar primele zone introduse cu un nivel ridicat de conservare vor fi cele din jurul Bucureștiului, din județul Ilfov, care asigură aer curat atât pentru Capitală cât și pentru orașele din Ilfov.

• Citește aici Legea privind Codul Silvic

Principalele prevederi ale noului Cod Silvic care privesc mediul:

1. Protecția pădurilor și restricții pentru tăierea lemnului. Unul dintre cele mai importante puncte ale noului Cod Silvic este interzicerea tăierii pădurilor în scop comercial în județul Ilfov, inclusiv în partea pădurii Băneasa ce ține de acest județ. Se vor duce la bun sfârșit doar contractele deja în derulare, care vor trebui finalizate până în primăvara anului 2025. Se vor permite doar tăieri uzuale, în scopuri de îngrijire a pădurilor, regenerare ecologică sau reconstrucție ecologică. În plus, proprietarii de păduri vor beneficia de compensații financiare pentru că nu mai pot vinde lemnul. Astfel de măsuri se vor aplica, de asemenea, în termen de doi ani, la alte păduri urbane și periurbane (în jurul orașelor) din țară, inclusiv cele din zonele Trivale (Pitești), Bârnova (Iași) și Hoia (Cluj-Napoca) unde nu se vor mai tăia arbori în scop comercial.

2. Crearea Centurilor Verzi în jurul orașelor. Un alt aspect semnificativ al noii legi este introducerea conceptului de „centuri verzi”. Acestea sunt zone constituite din păduri și vegetație forestieră care vor înconjura orașele și care vor îndeplini funcții ecologice, recreative și sanogene pentru locuitorii zonelor urbane. În următorii doi ani, Ministerul Mediului va emite metodologia pentru crearea acestor centuri verzi, iar Consiliul Județean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului București, va adopta Planul de management al pădurilor din județ.

• Introducerea prevederilor din noul Cod Silvic legate de centurile verzi și protecția pădurilor din jurul orașelor i se datorează societății civile. Aceste articole au fost transpunerea în legislația națională a punctelor 1 și 7 din Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, un document propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” și asumat, prin semnătură, de mediul politic, de către președinții principalelor partide politice, președintele Camerei Deputaților, prim-ministrul și ministrul mediului.

3. Accesul publicului în păduri pentru recreere. Una dintre noutățile importante ale Codului Silvic este reglementarea accesului în păduri pentru scopuri recreative. Accesul pedestru și cu bicicleta va fi liber pe terenurile din Fondul Forestier Național (FFN), dar se va face pe propria răspundere a celor care le vizitează. În plus, amenajarea de poteci și trasee pentru plimbare, alergare sau biciclete va fi posibilă doar cu acordul administratorului pădurii, dacă se respectă reglementările și nu se încalcă integritatea ecosistemului.

4. Protecția pădurilor virgine și cvasivirgine. Codul Silvic pune accent pe protecția pădurilor virgine și a celor cvasivirgine, creând pentru prima dată un Catalog Național. În aceste păduri nu vor mai fi permise tăierile de arbori, iar autoritățile vor implementa măsuri de conservare activă. De asemenea, în cazul pădurilor urbane și periurbane și mini-urbane, precum pădurea Băneasa din București, în termen de doi ani, tăierile vor fi permise doar în scopuri ecologice, cum ar fi reconstrucția ecologică sau îngrijirea pădurilor.

5. Proprietatea privată și asociațiile de pădurari. Noul Cod Silvic reglementează clar tipurile de proprietate ale pădurilor din Fondul Forestier Național. Acestea pot fi publice sau private, iar proprietarii de păduri private sunt încurajați să se asocieze în asociații de proprietari de păduri sau cooperative. Scopul acestor asociații este de a consolida proprietatea, de a spori eficiența economică a gestionării pădurilor și de a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene sau naționale destinate protecției mediului.

6. Protejarea arborilor remarcabili și a biodiversității. Legea prevede protecția arborilor remarcabili și a speciilor cu valoare deosebită din pădurile României, cu scopul de a conserva biodiversitatea și a preveni pierderea unor habitate rare. În plus, se vor stabili zone speciale de protecție ecologică în pădurile care adăpostesc specii protejate, iar tăierile vor fi interzise în anumite perioade pentru a proteja fauna și flora din păduri.

• De asemenea, accesul în pădure cu bicicletele, precum și protecția arborilor remarcabili au fost introduce în noua lege privind Codul Silvic la cererea Platformei civice „Împreună pentru Centura Verde”.

7. Cum va gestiona statul pădurile din proprietate privată? Noua legislație reglementează modul în care statul va interveni în achiziționarea terenurilor de pădure. Statul, prin Romsilva, va cumpăra terenuri forestiere aflate în proprietate privată, mai ales în cazul pădurilor virgine sau cvasivirgine, dar și în cazul pădurilor urbane sau periurbane, inclusiv pădurea Băneasa, la cererea proprietarilor. Aceste achiziții vor avea loc în condițiile stabilite de autoritățile publice și vor asigura protecția acestor păduri pentru viitor. De altfel, în județele deficitare în păduri, respectiv cu o suprafață mai mică de 30%, așa cum este Ilfovul, vor fi interzise construcțiile de locuințe sau case de vacanță.

• Noul Cod Silvic a fost adoptat de Parlament și promulgat de președinte, în 20 decembrie 2024, după ce a urmat parcursul de dezbateri pe o perioadă de aproape un an, iar forma inițiată de Guvern a fost amendată cu articole de lege din partea societății civile și partide.

Cât de benefice sunt pădurile din celebrii Codrii Vlăsiei pentru București și Ilfov

Bucureștiul se confruntă cu o criză severă de poluare, fiind a doua cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană, cu cel mai mare cost social din întreaga regiune, estimat la 6,35 miliarde de euro anual, scrie Platforma civică „Împreună pentru Centura verde”. Potrivit unui raport al Institutului Național de Sănătate Publică din 2020, dacă autoritățile române ar respecta obiectivele asumate pentru reducerea poluării, locuitorii capitalei ar putea câștiga până la patru ani în plus la speranța de viață.

În paralel cu această problemă, pădurile din jurul Bucureștiului au fost sistematic defrișate. Deși Ilfovul are doar 16% din suprafața sa acoperită cu păduri – un procent considerat „deficit de vegetație forestieră” conform Codului Silvic – tăierile ilegale și legale au continuat să decimeze ultimele rămășițe ale pădurilor din această regiune.

Anual, în Ilfov s-au tăiat între 4000 și 5000 de camioane de lemne, și doar în 2022 au fost defrișați 581.287 de arbori, în cadrul a peste 700 de lucrări silvice autorizate. Aceste păduri, care ar trebui să îndeplinească funcții esențiale pentru protecția mediului, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, combaterea schimbărilor climatice și îmbunătățirea calității aerului, sunt distruse într-un ritm alarmant.

Pădurile periurbane au o importanță crucială în asigurarea unui mediu sănătos și în combaterea poluării. Reducerea prafului și a particulelor fine, combaterea zgomotului urban și protejarea biodiversității sunt doar câteva dintre beneficiile esențiale ale pădurilor din jurul orașului. Totodată, acestea sunt importante pentru recreere, educație și terapie, oferind un refugiu natural pentru locuitorii orașelor.

Deși în marile metropole ale lumii există politici clare de protejare a centurilor verzi (precum în Copenhaga, Londra sau Melbourne), Bucureștiul și Ilfovul nu au reușit să pună în practică măsuri similare. Lipsa unei „centuri verzi” în jurul capitalei, asemănătoare celor din marile orașe ale lumii, agravează situația poluării. Pentru a preveni o catastrofă ecologică, este esențial ca autoritățile să adopte o abordare integrată care să protejeze pădurile și să implementeze soluții de dezvoltare durabilă, inspirându-se din exemplele internaționale de succes, cum ar fi Wiener Grüngürtel din Viena.