ANALIZĂ Cum arată procesul prin care este desemnat noul cancelar al Germaniei / Variantele „Kenya”, „Germania”, „Semafor” și „Jamaica” pentru o nouă majoritate în Bundestag

Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din Germania reflectă un spectru politic complet fragmentat. Noua structură complexă a Bundestagului înseamnă că negocierile pentru formarea unui guvern vor fi mult mai complicate decât în mod normal.

Cea mai simplă soluție din punct de vedere matematic ar fi continuarea coaliției dintre conservatorii susținuți de cancelarul Angela Merkel, alianța dintre Uniunea Creștin Democrată (CDU) și Uniunea Creștin Socială (CSU), care îl au drept candidat pe Armin Laschet, și  social-democrați (SPD), care îl susțin pe Olaf Scholz, coaliție ce a guvernat Germania în ultimii 12 ani.

În urma numărării tuturor voturilor, Partidul Social Democrat (SDP) a câștigat 25,7% din voturi (206 mandate), în timp ce CDU/CSU au obținut 24,1 % din voturi (196 de mandate), complicând astfel posibilitățile pentru desemnarea noului șef al guvernului german. Pe lângă cele două mari partide, celelalte formațiuni politice care au intrat în Bundestag sunt Verzii cu 14,8% (118 mandate), Partidul Liber Democrat (FDP) cu 11,5% (92 de mandate) și partidul de extremă dreaptă, Alianța pentru Germania cu 10,3% (83 de mandate).

Principalele scenarii, denumite după culorile din steagul unor țări

„Kenya” și „Germania”

Dacă CDU și SPD doresc un al treilea partener, două coaliții posibile au fost denumite „Kenya” (după culorile din steagul acestei țări): negru (CDU), roșu (SPD) și verde (Verzii), și „Germania”: negru (CDU), roșu (SPD) și galben (FDP).

Coaliția „semafor”

SPD, care a câștigat cele mai multe mandate în Bundestag, ar putea negocia cu Verzii, însă cele două partide ar mai avea nevoie de o formațiune politică pentru a forma o majoritate, iar soluția ar putea fi un pact cu Democrații Liberali. Acest lucru nu are precedent și poate fi dificil, având în vedere că poziția pro-business a FDP îi pune în conflict cu mulți verzi, dar alternativa a fost propusă în trecut.

„Jamaica”

Un alt scenariu destul de discutat este „Jamaica”, ce presupune o coaliție între CDU (negru), Verzi (verde) și FDP (galben).

Mecanismul prin care este desemnat un nou cancelar

După consultarea cu fiecare dintre grupurile parlamentare din Bundestag, președintele federal al Germaniei propune un candidat pentru funcția de cancelar federal.

Procesul de alegere a cancelarului federal este stabilit în articolul 63 din Constituția germană (Grundgesetz). Aceasta prevede ca viitorul cancelar să fie ales de Bundestag fără dezbateri la propunerea președintelui federal.

Pentru a fi ales, candidatul trebuie să obțină voturile majorității absolute a membrilor Bundestagului, adică jumătate din membri, plus cel puțin un vot suplimentar. Aceasta este uneori numită „majoritatea cancelarului”.

În cazul în care candidatul nu reușește să obțină majoritatea absolută în primul tur de scrutin, are loc un al doilea tur. Bundestagul are apoi 14 zile pentru a alege un alt candidat pentru a fi cancelar. Nu există o limită a numărului de urne posibile, deși este întotdeauna necesară majoritatea absolută (articolul 63.3 din Legea fundamentală).

Dacă și al doilea tur de vot nu reușește să producă un rezultat, procesul electoral intră într-o a treia fază în care trebuie să aibă loc o nouă alegere imediat. Persoana care primește cel mai mare număr de voturi (majoritate relativă) este apoi aleasă cancelar.

În cazul în care cancelarul ales asigură majoritatea absolută, adică voturile majorității membrilor Bundestagului, președintele federal trebuie să îl numească pe cancelar în termen de șapte zile de la alegeri.

Dacă cancelarul ales primește doar o majoritate relativă, adică cele mai multe voturi, președintele federal trebuie fie să îl numească pe cancelar în termen de șapte zile, fie să dizolve Bundestagul (articolul 63.4 din Constituția germană).

Cum poate fi demis cancelarul german

Mai mult, cancelarul poate fi dat jos din funcție prin ceea ce este cunoscut drept vot de încredere constructiv.

Opoziția nu poate iniția o moțiune de cenzură împotriva cancelarului aflat în funcție, ci trebuie să inițieze un vot de încredere pentru un candidat propus de opoziție. Dacă candidatul respectiv trece de votul Bundestagului, președintele german trebuie să îl demită din funcție pe actualul cancelar și să îl numească pe noul candidat ales de Parlament.

Până în prezent în istoria Republicii Federale Germania a existat un singur cancelar care a preluat funcția după un vot de încredere constructiv, și anume Helmut Kohl, care l-a succedat pe Helmut Schmidt în 1982.

Sursa foto: Arhivele Bundestag – bilddatenbank.bundestag.de