ANALIZĂ Cum se explică popularitatea neașteptată a lui Trump
Președintele ales al Statelor Unite, republicanul Donald Trump, se bucură în prezent de o popularitate în creștere, la trei săptămâni după ce a câștigat în mod decisiv scrutinul pentru Casa Albă în fața democratei Kamala Harris. Analiștii cred că decizia lui de a se ține relativ departe de lumina reflectoarelor, în timp ce echipa sa lucrează la procesul de tranziție spre noua administrație de la Washington, este unul dintre motivele pentru cotele ridicate de favorabilitate de care beneficiază Trump în această perioadă.
Popularitate în creștere
Un sondaj realizat de Emerson College și publicat marți a constatat că ratingul de favorabilitate al lui Trump a crescut cu 6 puncte procentuale de la alegeri, ajungând în prezent la 54%. Ancheta a indicat că 46% dintre americani au o opinie nefavorabilă despre el.
Aceasta este o creștere de șase puncte față de favorabilitatea sa pre-electorală, care era de 48%, potrivit Emerson College.
Prin comparație, președintele democrat Joe Biden are un rating de 36% de aprobare în ceea ce privește modul în care se achită de sarcina de lider al Statelor Unite, ceea ce reprezintă un record negativ în sondajele Emerson realizate în cei aproape patru ani de mandat la Casa Albă. În același timp, ratingul său de dezaprobare a rămas constant ridicat printre americani, fiind acum de 52%.
De asemenea, un sondaj Economist/Yougov realizat între 23 și 26 noiembrie a constatat că 49% dintre americani au o opinie favorabilă despre președintele ales, în timp ce 48% dintre ei au o părere defevorabilă.
La rândul său, un sondaj Pew Research Center publicat vinerea trecută a indicat că mai mult de jumătate din americani aprobă planurile și agenda politică ale lui Trump pentru viitorul său mandat în fruntea Statelor Unite.
Sondajul a constatat că 53% dintre americani aprobă “oarecum” sau “puternic” planurile de viitor ale președintelui ales. Aproximativ 46 la sută dintre respondenți au respins agenda republicanului.
Pew Research a constatat că respondenții și-au exprimat încrederea în modul în care Trump va gestiona economia, politica externă, imigrația și justiția penală, dar nu atât de mult când vine vorba despre avort.
Aproape 6 din 10 americani, respectiv 59%, au spus că sunt “oarecum” sau “foarte” încrezători că Trump va lua decizii bune în ceea ce privește politica economică. Aproximativ 54 la sută au spus același lucru în ceea ce privește justiția penală, în timp ce 53 la sută și-au exprimat încrederea în gestionarea de către acesta a politicii externe și a imigrației, potrivit sondajului.
Când li s-a cerut să-și indice sentimentele față de președintele ales pe un “termometru de senzație” de la 0 la 100, 43% dintre respondenți i-au acordat lui Trump un rating de “foarte cald” sau “cald” (între 51 și 100 pe scara 0-100). Ceva mai mult dintre ei (48%) i-au acordat lui Trump un rating “rece” (sub 50), inclusiv 40% care îl consideră “foarte rece” (între 0 și 24).
În acest context, analiștii au notat că ponderea americanilor care îl evaluează “cu căldură” pe Trump în prezent (43%) este mai mare decât a fost după alegerile din 2020 (34%) sau din 2016 (36%).
De asemenea, la scurt timp după alegerile din 2020, doar aproximativ un sfert dintre americani (28%) au considerat conduita post-electorală a lui Trump ca fiind excelentă sau bună. Astăzi, aproape de două ori mai mulți (53%) îi descriu comportamentul ca fiind unul pozitiv.
De asemenea, o anchetă CBS News/YouGov a constatat că majoritatea americanilor aprobă gestionarea de către președintele ales a tranziției administrației sale înapoi la Casa Albă – și sunt optimiști cu privire la următorii patru ani.
Astfel, o majoritate de 59% dintre americani aprobă acțiunile sale de până acum, în timp ce 41% le dezaprobă. Sondajul CBS News a mai constatat că, în contextul în care Trump urmează să se întoarcă la Casa Albă în mai puțin de două luni, opinia americanilor privind viitorul țării este optimistă.
Aproximativ 23% dintre cei chestionați s-au descris drept entuziasmați de ceea ce va face Trump ca președinte, comparativ cu 30% care s-au declarat optimiști, 23% care au spus că sunt îngrijorați și 23% care au mărturisit că sunt speriați.
În sfârșit, un sondaj Harvard CAPS/Harris a indicat și el că 54% dintre respondenți au spus că aprobă performanța lui Trump, în comparație cu 40% care au spus că o dezaprobă. Numărul de respondenți care au aprobat-o este amplificat de cei 91% dintre republicani care au spus acest lucru, dar include și 49% dintre independenți și 22% dintre democrați.
Luna de miere post-electorală
Comentând pe marginea creșterii de popularitate a republicanului din ultimele săptămâni, The Hill a scris că președintele ales se bucură de o perioadă de lună de miere în urma victoriei sale electorale.
În general, el a rămas în mare parte departe de lumina reflectoarelor, pe măsură ce a beneficiat de câteva evoluții pozitive, care i-au solidificat profilul și puterea.
De exemplu, Trump a nominalizat rapid un cabinet pentru viitoarea sa administrație, problemele sale juridice, care până nu demult păreau că îl vor copleși, au dispărut aproape complet, iar rezistența stângii este departe de mișcarea viguroasă anti-Trump care a urmat alegerilor din 2016.
În plus, Trump a ieșit întărit din scrutinul de la 5 noiembrie, după ce a câștigat votul popular, a spulberat-o pe Harris în Colegiul Electoral (312 de voturi electorale față de doar 226 de voturi electorale pentru democ rată), republicanii vor domina ambele camere ale Congresului de la Washington și vor putea pune umărul la implementarea agendei America First a celui de-al 47-lea președinte.
La acestea se adaugă majoritatea conservatoare a Curții Supreme, cu trei magistrați numiți de Trump în primul său mandat (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett), precum și sute de judecători nominalizați de republican pentru curți federale și de apel.
În aceste condiții, nu este de mirare că Trump a beneficiat de o creștere a ratei favorabile în sondaje de când a câștigat un al doilea mandat la începutul acestei luni. Un lucru care nu poate decât să-i măgulească orgoliul: gradul ridicat de favorabilitate rămâne un aspect esențial al viabilității politice a lui Donald Trump.
Deși tranziția spre Biroul Oval nu este lipsită de drame – așa cum a fost, de exemplu, retragerea lui Matt Gaetz din cursa pentru funcția de procuror general -, ea este în mod clar mai lină decât cea din urmă cu opt ani, iar echipa sa știe cum să gestioneze mai bine lucrurile. Lecțiile primului mandat par, cel puțin până acum, să fi fost învățate.
Analiștii de peste ocean au oferit câteva motive pentru care favorabilitatea republicanului este în creștere printre americani.
Numirea rapidă a Cabinetului
Aproape imediat după Election Day, Trump a anunțat aproape zilnic nominalizați pentru viitoarea sa administrație, în special pentru Cabinetul său.
Republicanul a pierdut puțin timp instalând aliați în posturi de top de la Casa Albă și nominalizând loialiști pentru a conduce agențiile guvernamentale importante.
După victoria sa surprinzătoare în fața lui Hillary Clinton în 2016, Trump nu a anunțat primele numele pentru Cabinetul său decât la 10 zile de la alegeri. De data aceasta, el a anunțat nominalizații pentru aproape întregul său guvern, plus câteva poziții de top la Casa Albă, în decurs de trei săptămâni de la scrutinul din 5 noiembrie.
Aliații lui Trump au spus că ritmul rapid dezvăluie o tranziție mai coerentă decât în urmă cu opt ani, reflectă pregătirea echipei sale pentru victoria în alegeri și subliniază modul în care Trump a fost gata să se bazeze pe cei pe care îi cunoște personal, mai degrabă decât pe figuri din establishment-ul de la Washington.
“Oamenii de care se înconjoară acum sunt cu toții angajați să-i promoveze agenda,” a spus fostul secretar de presă de la Casa Albă, Sean Spicer.
Analiștii cred însă că, în ciuda ritmului rapid în care au fost făcute nominalizările, unii dintre cei propuși de Trump ar putea să fie supuse unei verificări intense pe măsură ce procesul de confirmare avansează.
În special, Pete Hegseth, alegerea sa pentru funcția de secretar al Apărării, se confruntă cu acuzații de agresiune sexuală, pe care însă el le-a respins categoric.
De asemenea, Robert F. Kennedy Jr., numit să conducă Departamentul de Sănătate și Servicii Umane, a avut mai multe opinii pe care establishment-ul american și media de peste ocean le-au considerat controversate, legate de vaccinuri sau pandemia de COVID-19.
Aici însă, situația actuală este favorabilă lui Trump: republicanii au reușit să obțină controlul Senatului de la Washington în urma alegerilor, având 53 de mandate, în timp ce democrații au 47 de mandate. 51 de scaune sunt necesare pentru a controla camera superioară a legislativului american, ceea ce înseamnă că persoanele nominalizate de Trump au teoretic susținerea majorității senatorilor.
Sfârșitul dramelor legale
Trump și echipa sa de avocați au petrecut mai mult de un an luptându-se pentru a anula sau amâna procedurile legale împotriva lui, în speranța că o victorie în alegerile prezidențiale va pune capăt bătăliilor în justiție.
Săptămâna aceasta a dovedit că efortul lor nu a fost în van, după ce procurorul special Jack Smith a decis să respingă atât cazul privind interferența electorală după alegerile din 2020, cât și cel al documentelor clasificate luate de Trump după plecarea sa de la Casa Albă. În documentele depuse la tribunal, procurorul special a menționat ca motive pentru renunțarea la acuzațiile în cele două cazuri viitoarea învestire a lui Trump la Casa Albă și o politică a Departamentului de Justiție care interzice urmărirea în justiție a președinților în exercițiu.
De asemenea, cazul său din New York privind banii dați unei vedete porno, singurul care a ajuns la un proces și la condamnarea penală a lui Trump, este acum incert. La începutul acestui an, fostul președinte a fost declarat vinovat pentru toate cele 34 de acuzații de falsificare a dosarelor de afaceri, o infracțiune pedepsită cu până la patru ani de închisoare.
Anunțarea sentinței în acest caz a fost amânată acum la nesfârșit. Experții afirmă că, în acest moment, judecătorul Juan Merchan trebuie să decidă dacă ține seama de cele solicitate de avocații lui Trump care spun că întoarcerea sa la Casa Albă forțează respingerea imediată a verdictului de vinovăție și a întregului caz în interesul justiției.
Separat, judecătorul Merchan trebuie să mai decidă dacă verdictul rămâne în picioare în urma deciziei Curții Supreme privind imunitatea prezidențială.
În sfârșit, în ceea ce privește cazul de interferență electorală în Georgia – în care Trump și alte 18 persoane au fost acuzate că au participat la o schemă de încercare ilegală de a anula înfrângerea în fața lui Biden la alegerile prezidențiale din acest stat din 2020 – acesta este singurul dintre cele patru dosare penale ale lui Trump în care nici apărarea, nici procurorii nu au depus documente în instanță, în încercarea de a pune capăt procesului în urma alegerilor de la începtul lunii noiembrie.
Procedura de judecată a fost deja înghețată cu mult înainte de ziua alegerilor, deoarece Trump a lansat un recurs pentru a o descalifica pe procuroarea districtuală Fani Willis din cauza relației ei romantice cu procurorul care se ocupa de caz.
Experții juridici sunt convinși că cazul va fi, cel puțin, întrerupt cât timp Trump se află la Casa Albă, iar acuzarea ar putea în continuare să îi judece doar pe ceilalți inculpați în dosar.
Comentând pe marginea ultimelor evoluții din saga juridică a lui Trump, Axios a scris că eforturile de a-l judeca pe republican pentru comportamentul său în primul mandat sunt oficial puse la naftalină, iar el reajunge în Biroul Oval știind că va fi extraordinar de dificil pentru oricine să-l judece pentru ceea ce va face în al doilea mandat. Trump a ieșit victorios din confruntările actuale cu justiția.
Rezistența anemică a stângii
După prima victorie a lui Trump în 2016, democrații s-au mobilizat rapid, promițând să se opună și să reziste agendei sale.
The Women’s March a avut loc la o zi după ce Trump a fost inaugurat, congresmenii democrați au pus bețe în roate nominalizaților lui Trump, iar republicanul a fost ținta unor dezvăluiri incomode în presă sau al unor investigații oficiale, așa cum a fost ancheta procurorului special Robert Mueller privind cooperarea dintre el și Moscova înainte de alegerile prezidențiale din 2016.
De data aceasta însă, cred analiștii, democrații par mai concentrați să lămurească unde a greșit propriul lor partid în campania din 2024 decât pe formarea unei rezistențe organizate la planurile lui Trump. Cu președintele Joe Biden plecând de la Casa Albă cu rate minime de favorabilitate și cu vicepreședinta Harris învinsă categoric în alegerile recente, democrații nu au un lider clar al partidului.
În loc să promită să se opună celor nominalizați de Trump pentru Cabinetul său, senatori democrați precum John Fetterman au vorbit deschis despre sprijinirea unor nominalizați precum senatorul Marco Rubio pentru șefia diplomației americane.
În același timp, guvernatorul de Colorado, democratul Jared Polis, a fost criticat de colegii de formațiune după ce și-a exprimat entuziasmul față de alegerea lui Kennedy jr. pentru a conduce Departamentul de Sănătate și Servicii Umane.
În condițiile în care conducerea centrală a Partidului Democrat este încă debusolată după înfrângerile usturătoare la urne, comentatorii cred că sarcina de a i se opune lui Trump va reveni, cel puțin deocamdată, liderilor democrați din diferite state – guvernatori, primari, procurori generali.
Vorbind despre Resistance 2.0, ziarul New York Times a scris și el că aceasta va include lupte majore în sălile de tribunal și acțiuni de consolidare a puterilor statelor conduse de democrați mai degrabă decât proteste și marșuri în stradă.
Acordul de pace din Orientul Mijlociu
O victorie majoră pentru Trump după alegeri a venit în urma eforturilor Administrației Biden, care a anunțat marți un acord de încetare a focului între Israel și Hezbollah.
Liderul de la Casa Albă a anunțat că Israelul și Hezbollah au convenit să întrerupă luptele în Liban și în jurul graniței cu Libanul începând de miercuri dimineața devreme, după luni de lupte și bombardamente în regiune.
Termenii acordului includ un armistițiu de 60 de zile în timpul căruia Israelul își va retrage treptat forțele din sudul Libanului, iar Hezbollah își va retrage trupele la nord de râul Litani din Liban.
Trump nu a comentat public anunțul, dar echipa Biden a informat oficialii din Team Trump de două ori în ultimele săptămâni cu privire la eforturile continue pentru o încetare a focului.
Washington Post a relatat la începutul acestei luni că guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu și-a propus să ajungă la o încetare a focului cu Hezbollah, ca un cadou pentru viitoarea Administrație Trump.
Armistițiul dintre forțele israeliene și Hezbollah elimină o preocupare de politică externă de pe masă, iar Trump și echipa se vor putea concentra pe obținerea unui acord între Israel și Hamas. Războiul dintre cele două tabere a fost declanșat după ce gruparea teroristă palestiniană a atacat sudul Israelului la 7 octombrie 2023, ucigând circa 1.400 de israelieni și rănind alte peste 3.000, în timp ce alte zeci de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de militanții islamiști. Circa 100 dintre ei se află încă în mâinile teroriștilor, potrivit oficialilor de la Ierusalim, care cred că aproximativ jumătate dintre prizonieri au murit în captivitate.
Potrivit unor relatări, Trump i-ar fi cerut lui Netanyahu să pună capăt conflictului până în ianuarie 2025. Republicanul și-a declarat constant sprijinul pentru Israel în conflictul cu grupările islamiste sprijinite de Iran.
Conflictul dintre Ucraina și Rusia
Republicanul a spus în repetate rânduri că ar putea rezolva rapid conflictul din estul Europei, aducând ambele părți la masa de negocieri, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru, mai ales în condițiile în care Moscova și Kievul au condiții aparent ireconciliabile pentru negocierile de pace.
“Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dezvălui, nu voi putea să le mai folosesc,” a spus el în timpul campaniei pentru Casa Albă.
În mai 2023, Trump a afirmat: “Ei mor, ruși și ucraineni. Vreau ca ei să nu mai moară. Și voi face asta – o voi face în 24 de ore.” Republicanul a afirmat că asta se va întâmpla după ce se va întâlni cu președinții Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.
Iar după ce Trump a fost declarat câștigătorul alegerilor prezidențiale recente din SUA, purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, a declarat pentru FoxNews, că republicanul va putea acum “să negocieze un acord de pace între Rusia și Ucraina.” Ea a adăugat că aceasta “include, în prima zi, aducerea Ucrainei și Rusiei la masa de negocieri pentru a pune capăt acestui război.”
Wall Street Journal a scris nu demult, citind aliații președintelui ales, că Trump nu a aprobat un plan de pace specific, nici modul în care îi va convinge pe președinții rus și ucrainean să stea la aceeași masă și să negocieze. În timp ce consilierii au oferit idei, doar viitorul ocupant al Biroului Oval, în consultare cu consilierii cheie, va decide cum să gestioneze această situație delicată, au spus aceștia.
Citând trei surse “apropiate de președintele ales,” publicația a scris că biroul de tranziție al lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO timp de cel puțin 20 de ani în schimbul unor tranzacții profitabile cu arme care să ajute Ucraina să descurajeze orice atac al Rusiei viitor.
Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei zone demilitarizate mari (DMZ) care ar îngheța efectiv frontul în stadiul în care se află acum și ar forța Kievul să renunțe la până la 20% (o cincime) din teritoriul său ca parte a unui “DMZ de 1.300 de kilometri.”
Zilele trecute, ca semn al strategiei sale de a pune capăt conflictului, Trump l-a desemnat pe generalul în rezervă Keith Kellogg ca emisar al său pentru Ucraina şi Rusia. “El a fost alături de mine de la început! Împreună, vom obţine pacea prin forţă şi vom face America şi lumea mai sigure din nou!” a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social.
Fostul general în vârstă de 80 de ani, care a prezidat pentru scurt timp Consiliul de Securitate Națională, cabinetul de politică externă de la Casa Albă, în timpul primului mandat al lui Trump, a abordat problema Ucrainei într-o notă publicată în aprilie de think tankul conservator America First Policy Institute, a scris Washington Post.
În acest document, Kellogg a scris că este în favoarea “unei politici americane care urmăreşte să obţină o încetare a focului și o soluție negociată a conflictului ucrainean… Statele Unite vor continua să înarmeze Ucraina și să-i consolideze apărarea pentru a se asigura că Rusia … nu va ataca din nou după un acord de încetare a focului sau de pace,” se arată în raport. Dar “orice ajutor militar viitor al SUA va cere Ucrainei să participe la discuțiile de pace cu Rusia.”
Departe de lumina reflectoarelor
The Hill a scris că, în cele aproximativ trei săptămâni de când și-a asigurat un al doilea mandat de președinte al Americii, Trump a lipsit în mare parte din ochii publicului.
El a mers la Washington, D.C. pentru a se întâlni cu republicanii din Camera Reprezentanților și cu președintele Biden la Casa Albă și a făcut o călătorie în Texas pentru a asista la lansarea unei rachete SpaceX alături de Elon Musk, fondatorul companiei și unul dintre cei mai apropiați colaboratori. De asemenea, el a asistat la New York la o gală Ultimate Fighting Championship (UFC), o organizație globală de arte marțiale mixte, al cărui președinte, Dana White, l-a susținut în campania electorală.
Dar, contrar celor petrecute în perioada post-electorală din 2016, republicanul nu a susținut o conferință de presă și nici nu a făcut declarații în fața presei, limitându-și comunicarea la mesaje postate pe Truth Social. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, miercuri seara, când a urat o zi a Recunoștinței fericită americanilor, inclusiv “Lunaticilor din Stânga Radicală care au muncit atât de mult pentru a ne distruge țara, dar care au eșuat lamentabil și vor eșua mereu, pentru că ideile și politicile lor sunt atât de proaste, încât oamenii mari ai Națiunii noastre au oferit o victorie zdrobitoare celor care vor să FĂ AMERICA MARE DIN NOU!”.
Analiștii de la The Hill au scris că, în trecut, Trump s-a bucurat de unele dintre cele mai favorabile momente politice atunci când a rămas în afara reflectoarelor și a evitat tipul de controverse create de el însuși prin remarci făcute în fața camerei sau la mitinguri electorale.
Întrebarea este cât timp poate să o țină așa. Unii dintre nominalizații săi vor fi cu siguranță supuși unei examinări atente în săptămânile următoare, amenințarea sa cu impunerea de tarife suplimentare împotriva aliaților din Mexic și Canada i-a supărat pe oficialii din cele două țări, iar al doilea său mandat va fi luat categoric în vizor de presă și de adversarii democrați. Deocamdată însă Trump se bucură de o lună de miere neașteptată și, cel mai probabil, se pregătește de luptele pe viață și pe moarte care vor începe odată cu investirea sa oficială la Casa Albă, la 20 ianuarie 2025.
Surse: CBS News, The Hill, The Guardian, New York Times, CNN, Washington Post, FoxNews, Wall Street Journal, Axios, emersoncollegepolling.com, pewresearch.org, harvardharrispoll.com, Truth Social
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank© 2025 G4Media.ro - Toate drepturile rezervate
Acest site foloseşte cookie-uri.
Website găzduit de Presslabs.
2 comentarii