ANALIZĂ Cum și-a „dezlegat mâinile” Putin pentru Republica Moldova. Planuri de destablizare, instrumente și mize ale Moscovei în Transnistria

Pericolele la adresa securității Republicii Moldova se înmulțesc, după ce în ultimele săptămânii Chișinăul a primit confirmări din partea Kievului, dar și din partea partenerilor săi occidentali, că Rusia și-a actualizat planurile de destabilizare a Republicii Moldova, odată cu începerea ofensivei de primăvăra din Ucraina.

În acest context, Moscova a mai făcut un pas în această direcție și și-a dezlegat, într-o oarecare măsură, mâinile să acționeze împotriva Republicii Moldova și să exploateze această vulnerabilitate de securitate a Chișinăului reprezentată de regiunea separatistă transnistreană.

Chiar dacă Moscova a arătat în nenumărate cazuri că valoarea documentelor juridice nu pot fi o piedică în cazul ambițiilor sale militare, Rusia și-a facilitat prin mișcarea de ieri culoarul legal de acțiune asupra Republicii Moldova.

Astfel, președintele rus Vladimir Putin a anulat, marți seară, decretul din 7 mai 2012, privind politica externă a Rusiei, document ce implică inclusiv poziția Moscova pe rezolvarea conflitului transnistrean.

Cu toate că obiectivele mari ale acestei mișcări țin în special de suspendarea Rusiei din participarea la Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice (New START), planurile legate de Republica Moldova există și ele la un anumit nivel adiacent.

Documentul în cauză are o valoarea juridică mai mică decât alte documente bilaterale mai importante semnate între Chișinău și Moscova, precum Tratatul politic de bază („de prietenie și colaborare dintre Republica Moldova și Federația Rusă”) din 2001, dar decizia de ieri a lui Vladimir Putin vorbește de la sine despre intențiile de politică externă ale Rusiei, inclusiv față de cele legate de Republica Moldova.

Chișinăul, în expectativă

Pe de altă parte, Chișinăul a replicat că va analiza „cu atenție” conținutul noii concepții de politică extern a Rusiei, atunci când noul document va fi făcut public.

În documentul din 2012 anulat marți de Putin, Rusia se angajează să „continue participarea activă la căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei.”

Pe de altă parte, Moldova a precizat că își dorește o reglementare pașnică a conflictului înghețat transnistrean încă din 1992, după Războiul de Nistru. Moldova a încheiat atunci un acord de pace cu Rusia la 21 iulie 1992, după ce forțele ruse au intervenit de partea separatiștilor transnistreni în conflictul cu forțele loiale Chișinăului.

„Vom continua să cerem retragerea fortelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova conform angajamentelor”, se mai arată în nota ministerului de Externe.

La începutul săptămânii trecute, Maia Sandu a declarat că Rusia plănuiește destabilizări în Republica Moldova și înlocuirea puterii pro-europene cu un „guvern-marionetă” loial Moscovei, după ce a primit și o serie de informații în acest sens din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

În acest context, analistul politic și fostul ambasadorul al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țaranu, a declarat pentru G4Media că, după decizia de ieri a lui Putin de anulare a decretului din mai 2012, această mișcare deschide calea unor acțiuni ale Rusiei care nu mai sunt limitate de obligațiuni internaționale.

„Desigur că schimbă situația. Deoarece, cel puțin formal și în conformitate cu legile Rusiei, Moscova era obligată să participe la reglementarea politică în Transnistria, precum și la elaborarea statutului pentru Transnistria în componența Republicii Moldova cu respectarea suvernității și integrității sale teritoriale”, a declarat Țăranu.

„Ceea ce ar însemna că, potențial, Rusia ar putea să recunoască chiar și independența Transnistriei. Fie să o anexeze sau cel puțin să folosească procedeul pe care l-a aplicat în raport cu Abhazia și Osetia de Sud [în Georgia -n.r.], atunci când aceste teritorii separatiste au devenit parte a uniunii de dezvoltare Rusia-Belarus”, a mai spus el.

Respect minim pentru angajamentele luate

La rândul său, șeful comisiei de Apărare și Securitate din Parlament, deputatul Lilian Carp, în avertizat marți seară în cadrul unei emisiuni televizate de TVR Moldova, că Rusia nu-și respectă în general angajamentele luate prin documente față de Moldova.

„Rusia nu a respectat niciodată tratatele pe care le-a încheiat referitoare la Moldova. Să nu uităm decizia din 1999 la summitul OSCE de la Istanbul prin care Rusia se angaja să-și retragă trupele de pe teritoriul Moldovei până în 2002. În 2012, ei au promis din nou, fără a respecta acest lucru”, a declarat Carp.

El a mai adăugat că Rusia nu și-a respectat niciodată nici angajamentele internaționale luate în legătură cu regiunea transnistreană.

„Ei au privit Transnistria ca parte a politicii ruse […] Rusia încearcă să iasă din izolarea internațională, iar prin destabilizarea situației din Republica Moldova, rușii vor să aducă Moldova la masa negocierilor pe o problemă pe care ei însăși au creat-o artificial. Rusia ar vrea să folosească modelul Republicii Moldova de negocieri pe care ei speră să-l folosească pentru Ucraina. Acest lucru nu trebuie exclus din obiectivele pe care le are Federația Rusă”, a mai spus deputatul Lilian Carp.

Mize și capacități militare ale Rusiei în Republica Moldova

Moscova are mai multe pârghii prin care poate acționa în Transnistria, un regim-marionetă și o platformă de contrabandă de mai bine de trei decenii.

Rusia păstrează pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea separatistă transnistreană, din 1992 circa 1.700 de soldați. Circa o treime dintre aceștia parte sunt militari ce participă la misiunea de pacificare și au mandat legal de a se află în Moldova, iar alte două treimi sunt trupele aflat fără mandat în Moldova sub pretextul că păzesc un vechi depozit de muniții din Cobasna.

Rusia păstrează acolo circa 20.000 de tone de muniții, multe dintre acestea cu termenul de valabilitate expirat. Depozitul nu a mai fost inspectat de inspectorii internaționali ai OSCE de circa 20 de ani, atunci când Tiraspolul și Moscova au permis pentru ultima dată astfel de verificări internaționale.

Depozitul de la Cobasna este situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina și este considerat un adevărat pericol pentru regiune din cauza munițiilor învechite și stării lor precare.

În ianuarie 2022, fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, Alexandr Esaulenco, declara că Rusia și-a mărit efectivele de militari ruși care păzesc depozitului de muniții de la Cobasna.

Pe lângă militarii ruși prezenți în regiunea separatistă, Transnistria are și propriile forțe armate, cifrate la circa 5.000 de militari, polițiști și agenți ai serviciului secret.

Revista ucraineană „Militarnîi” a scris anul trecut că unitățile armate sunt dotate exclusiv cu echipamente sovietice, provenite din fosta Armată a 14-a a URSS. În timpul evenimentelor din 1991-1992, trupele transnistrene au retras un număr mare de arme și echipamente de la 14 unități ale armatei.

Conform documentelor conducerii a 14 armate au fost „capturate” atunci: 13.000 de arme de calibru mic, 20 de milioane de cartușe de muniție, 19 tancuri, lansatoare de grenade RPG-7, grenade antitanc RPG-18, RPG-26 în valoare de aproximativ 12.000 de unități, echipamente de comunicații. limbaj, echipamente de inginerie, peste 50 de vehicule blindate de transport de trupe, zeci de mortiere și arme. Totuși, după cum s-a dovedit mai târziu, acestea nu sunt cifrele finale, în timpul distructurării Armatei a 14-a a defunctei URSS trupele transnistrene au rămas cu mai multe arme.

Pe de altă parte, Occidentul și-a reafirmat sprijinul pentru Republica Moldova. Președintele SUA, Joe Biden, s-a întâlnit marți seară la Varșovia cu președinta Republici Moldova, Maia Sandu. În timpul discursului său de marți seară de la Varșovia, Joe Biden a reiterat sprijinul Occidentului față de Moldova și a precizat că este mândru de președinte Moldovei, Maia Sandu.

La rândul său, lidera de la Chișinău a replicat pe Twitter că Moldova va rămâne parte a lumii libere. „Recunoștința mea sinceră față de Președintele Biden pentru sprijinul neclintit pentru Republica Moldova și pentru solidaritatea cu noi”, a răspuns Sandu.

Întâlnirea dintre Biden și Sandu în Varșovia, a avut loc după ce secretarul de stat Antony Blinken a declarat că SUA sunt „profund îngrijorate” de eforturile Rusiei de a destabiliza guvernul Republicii Moldova.

„Este un mesaj puternic de sprijin și de poziționare a SUA în raport cu amenințările Rusiei în regiune, dar în special cele ce cresc în ultima perioadă în privința Moldovei. Acest lucru contează foarte mult în contextul actual”, a precizat directorul executiv al Institului pentru Politici și Reforme Europene, IPRE, Iulian Groza.

Cum va juca Sheriff la „ruleta rusească”

Experții consultați de G4Media spun că o altă miză a noilor dezvoltări este status quo-ul regiunii separatiste transnistrene și interesele de afaceri ale holding-ului Sheriff, controlat de oligarhii locali Viktor Gușan și Ilia Kazmalîi, care a monopolizat și profită de economia din Transnistria, dar și controlează și contrabanda din regiune.

Analistul politic Ion Tăbârță a explicat pentru G4Media că un scenariu militar nu este tocmai pe placul holding-ului Sheriff.

„Separatismul transnistrean a devenit un fel de afacere pentru pentru anumite persoane de la Tiraspol, în special grupul Sheriff care deține monopolul în regiune și fac contrabandă. Orice schimbare de statut le poate aduce pierderi. Inclusiv un statut care să îi lege mai strâns de Federația Rusă”, a declarat Tăbârță.

El a mai precizat că, după eșecul acel scenariu militar încercat de Rusia pentru ca trupele sale să facă o joncțiune militară cu cele din Transnistria prin regiunea Odesa, Ucraina aștepta un pretext sau un semnal din partea Republicii Moldova pentru a inverveni și să lichideze riscurile care vin dinspre regiunea transnisreană controlată de Federația Rusă.

„Situația Transnistriei este vulnerabilă. Așa că o implicare directă, inclusiv un potențial atac asupra Chișinăului, acest lucru va duce la un scenariu automat de implicare a Ucrainei. Dacă Republica Moldova va fi atacată frontal, cel mai probabil Chișinăul va cere ajutorul Ucrainei și poate din România. Astfel, armata ucraineană va vea toate motivele să intervină și să preia situația sub control din regiunea transnistreană. Acum, armata ucraineană este net superioară față de ce transnistrană”, a mai adăugat el

La rândul său, Anatol Țaranu este de părere că decizia Ucrainei de a bloca segmentul de frontieră transnistrean a afectat serios interesele de afacere ale Transnistriei.

„Afacerile în Transnistria au fost periclitate serios datorită faptului că Ucraina a închis hotarul cu Transnistria. Asta înseamnă că fluxul contrabandei a fost serios compromis. Acum, Republica Moldova are posibilitatea să controleze toate fluxurile de export ale Transnistriei, deoarece ele merg în Moldova. Dar principalul lucru constă în faptul că ceea ce a mai rămas din business-ul din Transnistria încă funcționează”, a declarat Anatol Țăranu.

El a mai precizat că cea mai mare temere a Tiraspolului este că armata ucraineană ar putea să pună capăt dintr-o singură lovitură existenței contingentului militar rus în Transnistria. Concomitent, și a forțelor paramilitare ale Transnistriei.

„Transnistria se găsește acum într-o situație extrem de vulnerabilă și ea ar dori să păstreze status quo-ul, deoarece orice schimbare ar putea să fie în defavoarea lor”, a mai spus fostul diplomat.

Totodată, expertul Iulian Groza este de părere că situația actuală este foarte volatilă pentru Transnistria.

„Conflictul nesoluționat implică multe riscuri, iar în momentul în care s-a lansat acest război împotriva Ucraina, evident că toate aceste riscuri s-au amplificat. Noi am văzut în primăvara anului trecut o serie de tentative de provocări și încercări de destabilizare în ideea de a pune presiune pe autoritățile de la Tiraspol să aibă o atitudine mai activă legată de invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat el.

Directorul executiv al IPRE, Iulian Groza, a mai adăugat că răspunsul autorităților de la Chișinău a fost unul clar și anume că regiunea transnistreană nu își dorește escaladarea acestui război și nu dorește să fie implicată și a făcut demersuri publice de a menține stabilitatea și pacea.

„Dialogul dintre Chișinăul și Tiraspol a confirmat acest lucru. Rusia are o influență puternică în regiune prin prezența trupelor militare ilegale din regiunea transnistreană și prezența serviciilor secrete și dependeța energetică față de Rusia. În toamna anului trecut, au fost presiuni din partea Rusiei inclusiv pe regiunea transnistrană prin reducerea volumelor de gaze furnizate de Rusia. Moscova are instrumente de a pune presiune pe regiunea separatistă, dar dacă Rusia le va aplică, nu știm. Atitudinea celor de la Tiraspol este clară și anume că nu vor să fie implicați în acțiuni de destabilizare provocate de Rusia”, a completat el.

Sursa foto: G4Media.ro/Mădălin Necșuțu