G4Media.ro

ANALIZĂ De ce a pus Team Trump tunurile pe România

Sursa Foto: Twitter

ANALIZĂ De ce a pus Team Trump tunurile pe România

Reevaluarea relațiilor cu aliații tradiționali, inclusiv cu cei cu care Statele Unite au parteneriate majore, și o realiniere evidentă a priorităților geopolitice ale Administrației de la Washington sunt câteva dintre motivele principale care explică de ce Team Trump a criticat intens autoritățile de la București în ultimele câteva săptămâni. JD Vance și Elon Musk, personaje-cheie în prezent la Washington, sunt câțiva dintre aliații lui Donald Trump care au intensificat presiunile la adresa României.

Val de critici

În ultimele câteva săptămâni, nume importante ale administrației președintelui Donald Trump au provocat unde de șoc la București după ce au făcut afirmații critice la adresa României.

De exemplu, într-un discurs ținut la München la mijlocul lunii februarie, vicepreședintele JD Vance a afirmat că decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din România a fost luată “pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.”

“Puteți considera că este greșit ca Rusia să cumpere reclame pe rețelele sociale pentru a influența alegerile voastre. Și noi suntem de aceeași părere. Puteți chiar să condamnați acest lucru pe scena internațională. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari investiți în publicitate digitală de către o țară străină, atunci nu era foarte solidă de la bun început,” le-a spus Vance liderilor europeni adunați la Bayerischer Hof Hotel din capitala bavareză, într-un discurs în care, ignorând în mare parte temerile bătrânului continent legate de războiul dintre Ucraina și Rusia, a preferat să critice “cenzura” instituită de liderii europeni, refuzul organizatorilor conferinței de la München de a permite accesul partidelor populiste la eveniment și eșecul UE de a aborda amenințarea imigrației ilegale la securitatea și identitatea europene.

Reamintim că, la 6 decembrie 2024, cu doar două zile înainte de turul al 2-lea al scrutinului prezidențial, Curtea Constituțională (CCR) a decis în unanimitate anularea alegerilor prezidențiale din România. Decizia a venit după desecretizarea informațiilor de la serviciile secrete care au documentat imixtiunea unui ”actor statal” în campania candidatului Călin Georgescu.

Președintele Klaus Iohannis a declasificat rapoartele serviciilor de informații care susțineau existența unei campanii de influență rusești pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu, candidatul care a obținut cele mai multe voturi.

Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de independentul Călin Georgescu cu 22,94% (peste 2.1 milioane de voturi), urmat de Elena Lasconi de la USR cu 19,18% (1.772.500 de voturi) și premierul Marcel Ciolacu de la PSD, care a obținut 19,15% din sufragii, respectiv 1.769.760 voturi, potrivit datelor G4Media.

Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al 2-lea.

În decizia sa din 6 decembrie, CCR a mai hotărât că procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, guvernul anunțând ulterior că scrutinul va fi în mai. Acest lucru înseamnă că alegerile vor fi luate de la zero, candidații trebuind să se înscrie din nou și trebuind să treacă prin procesul de validare de la Biroul Electoral Central.

După decizia CCR, președintele Iohannis a anunțat că va rămâne în mandat până când va fi ales noul președinte, citând Articolul 83, alineatul 2 din Constituție: “Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales.”

Ulterior, la 10 februarie 2025, Klaus Iohannis a anunțat într-o declarație de presă la Palatul Cotroceni că demisionează din funcția de președinte al României începând cu 12 februarie. Iohannis a afirmat că a luat această decizie având în vedere procedura de suspendare a sa demarată în Parlament. Potrivit acestuia, un referendum pentru suspendarea sa ar fi avut efecte negative atât în plan intern cât și extern.

Decizia CCR de anulare a alegerilor din România a fost abordată și de fiul cel mare al președintelui american. La 7 decembrie 2024, la doar o zi după anunțarea hotărârii instanței de la București, Donald Trump jr. a criticat decizia Curții Constituționale din România.

“Wow, uitați-vă ce se întâmplă în România! Curtea Constituțională tocmai a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. O altă încercare Soroș-Marxistă de a falsifica rezultatul și de a nega voința poporului. Ea va pierde, iar ei știu asta”, a scris Donald Trump jr. pe X.

De partea sa, Elon Musk, cel mai influent colaborator al președintelui Trump, a avut joia trecută cea de-a cincea postare pe X legată de anularea alegerilor prezidențiale din România. El a lansat un atac la președintele Curții Constituționale, Marian Enache, cu textul: “Tipul ăsta e un tiran, nu un judecător.”

Musk a redistribuit o postare a lui Mario Nawfal (susținător al mișcării MAGA) despre Enache.

Aceasta după ce președintele Curții Constituționale declarase cu o zi înainte, într-un interviu pentru publicația specializată Juridice.ro, că CCR nu poate revizui hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale, așa cum o cere Călin Georgescu.

De asemenea, tot săptămâna trecută, Elon Musk a preluat pe X anunțul lui Georgescu potrivit căruia va interzice întreaga rețea Soros în România dacă va ajunge președinte.

“România își merită propria suveranitate! BREAKING: Călin Georgescu anunță că, în prima zi ca președinte, va interzice întreaga rețea Soros în România,” a scris Musk. El a citat în continuare din afirmația lui Georgescu: “Avem modalități de a face acest lucru. Știm cine sunt, e foarte clar.”

Postarea lui Musk a adunat aproape 40 de milioane de vizualizări, indicând un interes major față de aceste subiecte.

Iar vineri seara, șeful Tesla și Space X a postat pe X un mesaj potrivit căruia “Soros şi USAID subminează democraţia în România.”

Miliardarul a preluat o postare a aceluiași Nawfal care face legătura între o judecătoare a Curţii Constituţionale din România, Iulia Scântei, şi “un agent al lui Soros” şi fost consilier al lui Iohannis, Sandra Pralong.

În postarea preluată de Musk se menţionează că Sandra Pralong s-ar fi folosit de ONG-ul RePatriot, finanţat de USAID şi din care ar face parte şi Iulia Scântei, pentru a influenţa procesul de anulare a alegerilor prezidenţiale din România.

De asemenea, Richard Grenell, care este emisar prezidențial special pentru misiuni speciale al lui Trump, responsabil de gestionarea unor probleme internaționale complexe, inclusiv relațiile cu Venezuela și Coreea de Nord, a declarat că România este “cel mai recent exemplu” al modului în care fondurile distribuite de USAID au fost “folosite ca armă împotriva persoanelor și politicienilor care nu erau woke,” sugerând că fondurile agenției au fost utilizate pentru a sprijini programe și candidați de stânga în întreaga lume, inclusiv în România.

“Echipa Biden a cheltuit bani ai contribuabililor americani pentru a sprijini programe și candidați de stânga din întreaga lume. Conservatorii din întreaga lume au fost vizați. România este cel mai recent exemplu. @CiolacuMarcel,” a scris Grenell, care a ocupat diferite funcții în primul mandat al lui Trump, precum ambasador al SUA în Germania, director interimar al Serviciului Național de Informații și emisar prezidențial pentru negocierile dintre Serbia și Kosovo.

Comentariile lui Grenell au fost făcute în contextul în care Administrația Trump ar fi exercitat presiuni asupra autorităților române pentru a ridica restricțiile de călătorie impuse fraților Andrew și Tristan Tate, care se confruntă cu acuzații de trafic de persoane, comportament sexual inadecvat și spălare de bani în România.

Un purtător de cuvânt al ministrului român de externe, Emil Hurezeanu, a declarat pentru Financial Times că “instanțele române sunt independente, funcționează conform legii și există un proces,” dar a refuzat să precizeze vreo discuție anume cu privire la Tate. Grenell a declarat pentru Financial Times că nu a avut “o discuție personală” cu Hurezeanu, dar el a precizat că îl sprijină pe Tate.

Tunuri pe România

Valul de critici la adresa României lansate de cei din orbita președintelui Trump a surprins. Mai ales în contextul în care relațiile dintre cele două țări reprezintă un parteneriat strategic bazat pe cooperare politică, militară, economică și culturală, iar politica SUA din ultimele decenii, în special după ce România a devenit membră NATO în 2004 cu sprijinul puternic al americanilor, a văzut Bucureștiul drept un aliat strategic esențial în Europa de Est în condițiile intensificării tensiunilor geopolitice cu Rusia.

Nu este de aceea de mirare că intervențiile lui Vance, Trump jr., Musk sau Grenell au stârnit confuzie la București și în alte capitale europene, a căror poziție, aproape unanimă, este aceea că Moscova a încercat să influențeze rezultatul alegerilor din România sprijinind un candidat considerat pro-rus și anti-occidental, iar USAID este o agenție guvernamentală a SUA responsabilă de asistența externă și dezvoltare internațională, care a desfășurat programe majore pe întreg continentul european.

De asemenea, frații Tate sunt acuzați de infracțiuni grave. Andrew Tate a fost arestat în România în decembrie 2022, iar șase luni mai târziu, el a fost acuzat de viol, trafic de persoane și implicare în activități legate de crima organizată – acuzații pe care Tate le-a respins. Procurorii i-au pus sub acuzare atât pe Tate, cât și pe fratele acestuia, Tristan Tate, precum și alte două femei românce, toți fiind acuzați că au recrutat femei pe care ulterior le-au silit să apară în materiale pornografice. În august, oficialii români au anunțat că îi anchetează pe frații Tate pentru implicarea lor în trafic de minori și pentru presupuse relații sexuale cu o minoră.

În plus, Tate a fost acuzat de violență cu caracter sexual și în Regatul Unit, unde, potrivit hotărârii unei instanțe române, el ar putea fi extrădat după finalizarea procesului său din România.

De ce atacă așadar apropiații lui Trump autoritățile de la București și, mai ales, de ce acum? Ce se află în spatele acestei avalanșe de critici și acuzații care au adus România, aproape peste noapte, în centrul preocupărilor Administrației de la Washington, amenință relația dintre cele două tabere, considerată pâna nu demult una specială, și periclitează stabilitatea geopolitică într-o regiune aflată oricum sub amenințările constante ale Rusiei?

Dincolo de declarațiile oficiale, criticile celor din Team Trump la adresa României pot avea mai multe semnificații:

Reevaluarea relațiilor SUA cu aliați tradiționali.

În acest moment, America traversează sub Trump 2.0 o reevaluare a relațiilor sale internaționale, inclusiv cele cu aliații săi tradiționali, întrec care România. Cele două țări au stabilit relații diplomatice în 1880, dar alianța lor s-a consolidat semnificativ după căderea comunismului în România în 1989.

În 1997, România și SUA au semnat un Parteneriat Strategic, consolidat în 2011 printr-o Declarație Comună care stabilește cooperarea în domeniile securității, energiei, statului de drept și economiei. În multe dintre aceste domenii, cele două țări au semnat acorduri bilaterale importante.

După ce România a devenit membră NATO în 2004 cu sprijinul puternic al SUA, americanii au jucat un rol crucial în modernizarea armatei române și integrarea sa în structurile de apărare occidentale.

SUA au baze militare în România, țara noastră găzduiește, un sistem american de apărare antirachetă la Deveselu, parte a scutului NATO, iar cele două țări desfășoară în mod regulat exerciții militare comune pentru a consolida securitatea regională.

De asemenea, România a achiziționat echipamente militare americane avansate, inclusiv avioane de luptă F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare de rachete HIMARS, devenind un partener-cheie în apărarea Europei de Est, iar România sprijină politicile SUA privind securitatea în regiunea Mării Negre, securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Ca membră a NATO, România a participat și la misiuni conduse de SUA în Irak și Afganistan.

Încă înainte de revenirea la Casa Albă pentru al doilea mandat de președinte, Trump a anunțat implementarea agendei America First, o doctrină axată pe protejarea intereselor naționale ale SUA printr-o abordare mai unilaterală și tranzacțională în politica externă, o schimbare față de abordarea multilateralistă tradițională a Washingtonului.

Focalizarea pe interesele interne ar putea determina o reevaluare a angajamentelor militare externe ale SUA, inclusiv o posibilă reducere a prezenței militare în anumite regiuni, așa cum Bild a relatat deja.

În cadrul acestei reevaluări majore a relațiilor SUA cu aliații săi, România ar putea să fie una dintre țintele vizate.

În primul mandat, Trump a fost sceptic față de UE și NATO. Criticile la adresa României – unul dintre aliații fideli ai SUA în regiune – pot indica așadar o schimbare de direcție în ceea ce privește angajamentele americane mai cuprinzătoare față de Europa.

De altfel, România nu este singurul aliat european despre care cei din Trump 2.0 au exprimat opinii, multe critice. Musk a promovat constant Alternativa pentru Germania (AfD), un partid considerat de extremă dreapta, și a sancționat frecvent guvernul laburist al premierului britanic Keir Starmer.

La fel a făcut și JD Vance, care în discursul său de la München a spus că cea mai îngrijorătoare situație din Europa în ceea ce privește dreptul la exporimare liberă este în Regatul Unit: “Îndepărtarea de la drepturile de conștiință a pus în pericol libertățile fundamentale, în special ale britanicilor religioși.”

Vance a amintit cazul lui Adam Smith Connor, găsit vinovat în octombrie trecut de încălcarea Ordinului de Protecție a Spațiilor Publice (Public Spaces Protection Order) emis de administrația locală, după ce, în urmă cu aproape doi ani, a stat în fața unei clinici de avort cu capul plecat, în rugăciune tăcută. Cooner, un veteran al armatei britanice, a recurs la acest gest pentru fiul său nenăscut, pe care prietena sa l-a avortat cu câțiva ani în urmă.

Pe aceeași temă, vicepreședintele american a criticat guvernul scoțian pentru legea sa privind “zonele de acces sigur” în jurul clinicilor de avort, care interzice “predica religioasă” și “veghiile tăcute” destinate să descurajeze avortul la o distanță de 200 de metri de o clinică.

Trump dovedește constant că nu-i pasă de normele tradiționale în materie de politică, relații cu partenerii interni și externi etc. Acestea sunt făcute zilnic praf și pulbere, cu o agresivitate care i-a luat pe mulți prin surprindere. De ce ar ține cont de anumite limite atunci când vine vorba de o țară din Europa de Est pe care americanul obișnuit are dificultăți majore să o plaseze pe o hartă? Ținând cont de acest lucru, nu este așadar exclus să ne așteptăm chiar la o reevaluare de către Administrația Trump a relațiilor bilaterale cu România.

Realinierea priorităților geopolitice ale Casei Albe.

Statele Unite sub Trump creează o nouă ordine mondială, în care americanii și rușii ar putea să coopereze împotriva Chinei, văzută drept principala amenințare la adresa Americii.

Atacurile verbale la adresa României ar putea fi parte dintr-o strategie mai amplă de repoziționare a influenței SUA în regiunea Europei de Est și Centrale. Schimbarea a fost anticipate de unii analiști, care au atenționat în ultimul an că politica externă promovată de Trump 2.0 ar putea să fie mai puțin favorabilă susținerii unor state est-europene care nu se aliniază cu noua viziune republicană asupra geopoliticii.

România a fost un membru important al coaliției internaționale împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina. America lui Trump a scos însă Moscova din izolare, inițiind discuții directe cu Rusia și trecând peste voința Ucrainei și a celorlalți parteneri europeni.

În acest scenariu în care marile puteri fac și desfac lucrurile, România și celelalte țări din regiune ar putea să fie la mana jocurilor geopolitice mai importante. Nu ar fi prima dată când se întâmplă asta.

Mesaje pentru tabăra MAGA.

După preluarea puterii în Statele Unite, Team Trump a demarat o transformare radicală a guvernului federal american. Zeci de mii de funcționari au fost demiși, alți au acceptat să plece de bunăvoie, agenții guvernamentale au fost luate la purecat, iar cei din echipa Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE) a lui Musk au trecut la eliminarea pe scară largă a miliarde de dolari din cheltuielile publice.â

Pe plan extern, transformările sunt, așa cum am menționat, la fel de semnificative. Regândirea relației cu Kremlinul, punerea Chinei în prim-planul amenințărilor la adresa intereselor de securitate națională ale Americii sau consolidarea sprijinului pentru Israel sunt printre cele mai importante mișcări ale Team Trump 2.0.

Criticarea unor aliați ai Americii, în special din cauza unor probleme electorale (România) sau cu dreptul la exprimare (Uniunea Europeană și Marea Britanie) sunt văzute și ca semnale puternice pentru tabăra MAGA.

În perspectiva scrutinului pentru Casa Albă din 2024, Trump și-a mobilizat alegătorii și prin teme precum corupția globală, interferențele electorale și suveranitatea națională. Acum, echipa sa ar putea folosi România, Germania sau Marea Britanie nu doar pentru a distrage atenția de la epurările birocratice masive care au loc în SUA și care au pus pe jar inclusiv unii dintre susținătorii săi. Trump 2.0 vrea și să construiască o narațiune mai mare despre cum SUA ar trebui să-și redefinească relațiile externe.

De asemenea, unii comentatori cred că intervenția cercului lui Trump în cazuri juridice de mare profil, precum cel al lui Andrew Tate în România, indică o disponibilitate de a sprijini persoane aliniate cu perspectivele ideologice ale administrației republicane, posibil ca un semn de loialitate față de susținători.

Instabilitatea politică din România irită Washingtonul.

Unele voci cred că Team Trump analizează în prezent retragerea sprijinului acordat unor state percepute ca nesigure din punct de vedere politic. România a intrat în această categorie, după anularea alegerilor prezidențiale și după ce, la presiunea unor forțe interne, președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia. În acest moment, țara are un președinte interimar, Ilie Bolojan, care va rămâne în funcție cel puțin până în mai, atunci când se vor organiza alegerile pentru Cotroceni.

Mai mult, susținătorii lui Călin Georgescu și ai unor partide considerate extremiste demonstrează constant la București, intensificând presiunile politice.

Deși autoritățile române au trimis semnale că lucrurile sunt deocamdată sub control, agitația de pe scena politică de la București nu este de bun augur pentru ivestitori. Agenția de rating Fitch a menținut vineri ratingul și perspectiva de rating pentru România, pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce în decembrie a revizuit perspectiva la negativă de la stabilă, potrivit Economedia.

Fitch a lansat astfel avertismente serioase privind echilibrul fiscal-bugetar al României. România este acum pe ultima treaptă recomandată investițiilor, “la un pas de junk,” iar o potențială scădere viitoare de rating va face ca numeroși investitori și banii lor să se evapore din țară.

Fitch a afirmat că perspectiva negativă acordată României reflectă combinația dintre deteriorarea semnificativă a finanțelor publice și o încetinire accentuată a creșterii în 2024 și efectul negativ probabil al incertitudinii politice sporite asupra perspectivelor de consolidare fiscală.

În ianuarie, și agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de “junk,” adică o țară nerecomandată investițiilor.

Cine nu crede că cei din Administrația Trump, care se laudă cu pragmatismul, eficiența și accentul pus pe relații de la egal la egal cu parteneri stabili, nu vede aceste pete negre pe dosarul României este naiv și nu înțelege exact semnalele trimise de la Washington.

Team Trump are un candidat preferat în alegerile din România.

Deși aceasta este o declarație care îi va irita pe mulți, trebuie spus că Administrația Trump are, în mod neoficial, un preferat în alegerile pentru Cotroceni, iar acesta este Călin Georgescu.

Potrivit Bloomberg, “autoritățile române se confruntă cu o presiune intensă din partea administrației președintelui Donald Trump pentru a asigura faptul că campania unui candidat de extremă dreapta pentru președinția țării poate continua neîngrădită până la alegerile din mai.

Oficialii americani, în întâlniri private cu omologii lor români din ultimele zile, s-au concentrat aproape exclusiv pe vot, avertizându-i să nu blocheze campania lui Călin Georgescu, un susținător al lui Trump care a denunțat NATO și l-a lăudat pe Vladimir Putin, potrivit unor surse familiare cu discuțiile care au preferat să rămână anonime.”

Bloomberg a precizat că, de exemplu, oficialii de la București au fost luați prin surprindere de atacul lui Vance la München și au fost confuzi de insistența SUA în privința lui Georgescu, a spus unul dintre oficiali.

De asemenea, guvernul de la București a avut dificultăți în a deschide un canal sustenabil de comunicare cu Administrația Trump, prin care să poată liniști îngrijorările legate de scrutin. Oficialii guvernamentali de la București se tem că manevrele agresive din partea Washingtonului și interferența directă în procesul electoral ar putea duce la o rupere a relațiilor cu un aliat crucial, a spus unul dintre oficiali, citați de Bloomberg.

Promovarea unor interese economice majore.

În condițiile în care România este un punct strategic pentru NATO și gazda unor baze militare americane importante, criticile celor din Team Trump 2.0 ar mai putea semnifica un lucru, cred unii analiști. Ele ar putea fi un mijloc de presiune pentru a obține concesii, fie în privința contractelor militare, fie a investițiilor economice.

România nu ar fi singura care pățește asta. Trump a mai folosit astfel de tactici în relația cu Germania și Coreea de Sud, cerând acestor țări să contribuie mai mult la propria apărare.

De asemenea, Canada, Panama și Groelanda au fost luate recent în vizor de republican, care dorește să le achiziționeze/anexeze nu doar pentru a contracara infleunța Chinei, ci și pentru avantajele lor economice evidente.

Nu trebuie uitat, de asemenea, că Elon Musk este văzut ca mâna dreapta a lui Trump, iar interesele economice-financiare ale miliardarului în acest context nu trebuie neglijate, după cum arată o analiză Geopolitical Monitor.

Concluzia. Euronews a scris că “interesul brusc al celor din politica americană față de România i-a uimit pe români, însă încă nu este clar de ce principalii aliați ai lui Trump au devenit atât de vocali despre această țară din Europa de Est într-o perioadă atât de scurtă.”

Așa cum am văzut, s-ar putea să fie din interese politice, din schimbarea doctrinei externe a Americii, din motive economice și financiare pragmatice sau, pur și simplu, fiindcă harta geopolitică a acestei părți de lume cunoaște în prezent transformări majore, decise în secret de marile puteri.

Aceste atacuri par să nu fie deloc întâmplătoare și pot fi privite ca parte dintr-o strategie politică și geopolitică mai amplă, cu implicații atât pentru România, cât și pentru întreaga regiune.

Criticile în cascadă făcute de la cei din Washington la adresa oficialilor români nu au precedent în istoria recentă. Poate doar avertismentele administrației americane făcute în contextul războiului cu justiția dus de mai-marii de la București în urmă cu câțiva ani să fi fost similare. Dar acelea au venit într-un context politc dâmbovițean specific și nu par să fi influențat acuzațiile actuale trmise în rafale de aliații ocupantului Biroului Oval.

De data aceasta însă, lucrurile stau diferit. Ce vor Musk și Trump jr. de la oficialii români? Sunt ei doar îngrijorați de soarta alegerilor prezidențiale din țara noastră? Fac cei din Team Trump campanie (ne)oficială pentru un candidat anume? Ne vor abandona americanii în sfera de influență a rușilor ca troc pentru suținerea Moscovei în contracararea amenințării reprezentate de Beijing?

Sunt întrebări la care oficialii români, interimari sau nu, vor trebui să răspundă cât mai curând posibil și să explice transparent motivele pentru care cel mai influent și puternic aliat a pus, în ultimele săptămâni, tunurile pe România.

Surse: FoxNews, Forbes, Financial Times, Bild, Catholic News Agency, AP, Buzzfeed, Bloomberg, NBC News, Geopolitical Monitor, Euronews, YouTube, X

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. E foarte binevenita aceasta trecere in revista. Am sa o recitesc e cateva ori azi. Detaliile sunt importante.
    Cum avem o mare necunoscuta in fata, de ce?, cum? ce se doreste?, nu putem face decat un lucru – mergem inainte cu ceea ce e scris, asumat, semnat, desfasurat. Adica ramanem ancorati in realitate, cu picioarele in ligheanul cu apa rece. Mentinem directia, chiar daca drumul e inundat pentru moment de apa de canalizare.

  2. Trump și Elon sunt scum of the earth.
    Scopul lor final este instaurarea unui regim cvasi autoritar fundamentat pe AI, exploatarea neingradita a resurselor naturale, inovatie accelerata pt a creea „omul nou”.
    Aceasta echipa nazi are acelasi scop ideologic ca si comunismul si nazismul.
    Omul nou.
    Musk e fascinat de SF, calatorii pe luna, oameni ccu implanturi neuro, masini autonome.
    Trump e un batran pervers a carui singura credinta sunt miliardele.
    Amandoi isi dau seama ca nu pot sa isi atinga scopul intr o lume democratica.
    De aceea sunt fascinati de Putler si Xi. Chiar si de Kim Jong atomicul.
    Asa ca scopul lor in Europa e sa distruga UE si toata legislatia.
    Trump si Musk vor o Europa din state mici nu o mare Europa.

  3. Cine credeți ca a contribuit la căderea regimului de apartheid din Africa de Sud? R. USAID, de acolo și supărarea lui Elon Musk. Cât despre alegeri rămâne sa stabilească românii în ce fel de tara vor trai din 19 mai 2025.

  4. Când ai o clasa politică usl cu alde ciolaci, simonis, grindeanu etc este clar ca te mănâncă huliganii. Sincer nu cred ca este un „plan bine pus la punct” al oligarhor sua, pur și simplu cred ca ei atac pe toate fronturile si unde vad slăbiciuni acolo se focuseaza.
    Oare au pus ochii pe aurul din apuseni??

  5. Sunt și eu de acord cu afirmația ca americanii ne vor abandona în sfera de influență a rușilor ca troc pentru suținerea Moscovei în contracararea amenințării reprezentate de Beijing, dar mai ales pentru resursele de gaze naturale din Marea Neagra si a altor resurse naturale pe care Romania le deține.

    • Rusiei nu-i trebuie gazul nostru pentru că are atât încât nu are ce face cu el!
      Moscova, eventual, va încerca să ne oprească să-l exploatam pe cel din mare! Eu to nu cred că vom vedea vreo moleculă de gaz din Neptun Deep!

  6. Sunt și eu de acord cu afirmația ca americanii ne vor abandona în sfera de influență a rușilor ca troc pentru suținerea Moscovei în contracararea amenințării reprezentate de Beijing, dar mai ales pentru resursele de gaze naturale din Marea Neagra si a altor resurse naturale pe care Romania le deține.

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.