ANALIZĂ De ce anularea dreptului la avort în SUA este victoria lui Trump și a moștenirii sale juridice

Hotărârea Curții Supreme din Statele Unite de a anula decizia istorică din 1973 prin care a recunoscut dreptul femeilor la întrerupererea de sarcină este considerată o victorie majoră pentru fostul președinte Donald Trump, care și-a lăsat amprenta semnificativă pe sistemul juridic american prin numirea, în timpul mandatului său, a trei judecători în forul suprem de la Washington și a peste 200 de judecători federali.

Decizia de vineri, prin care milioane de femei din America își vor pierde dreptul constituțional la avort, arată încă o dată de ce liderul republican s-a luptat atât de aprig pentru numirea magistraților conservatori la Curtea Supremă. Anularea dreptului la avort va avea consecințe uriașe pentru Statele Unite mulți ani de-acum înainte, va modifica relația dintre state și guvernul federal și va avea repercusiuni electorale majore pentru alegerile din această toamnă.

• Citește și Va fi problema avortului colacul de salvare pentru Biden și democrați la alegerile din SUA?

Judecătorii lui Trump

La sfârșitul lunii octombrie 2020, cu doar opt zile înainte de alegerile pentru Casa Albă, judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett a fost confirmată de către Senatul de la Washington pentru funcția de judecător-asociat la Curtea Supremă a Statelor Unite, devenind astfel cel de-al treilea magistrat de la forul suprem numit de Trump, după Neil Gorsuch și Brett Kavanaugh.

Așa cum am precizat la acel moment, confirmarea lui Barrett ca cel de-al 115-lea judecător-asociat de la Curtea Supremă (52 de voturi pentru, 48 împotrivă, voturile fiind date pe linie de partid, cu o singură excepție: republicana Susan Collins a votat cu democrații) a fost o victorie majoră pentru liderul republican, care și-a pus amprenta semnificativă pe sistemul juridic american pentru o lungă perioadă de acum înainte.

Trump a nominalizat-o pe Barrett la Curtea Supremă în luna septembrie 2020, la doar câteva zile după decesul judecătoarei liberale Ruth Bader Ginsburg, care a murit din cauza complicațiilor cauzate de cancerul pancreatic. Ginsburg fusese a doua femeie care a servit în cel mai înalt for juridic din Statele Unite după numirea sa de către președintele democrat Bill Clinton în 1993. Unele dintre opiniile sale legale, eforturile pentru libertățile civile, drepturile femeilor și pentru domnia legii, împreună cu refuzul ei de a demisiona în timpul erei Obama au transformat-o într-o figură populară în multe cercuri progresive din Statele Unite. După ce Trump a ajuns președinte, democrații au lăudat poziția ei liberală constantă împotriva ideologiei conservatoare impuse de administrația republicană.

Moartea lui Notorious RBG – supranumele sub care era cunoscută cea mai populară judecătoare a cvartetului liberal al Curţii Supreme – a reprezentat nu doar o lovitură formidabilă pentru progresiştii americani, ci și una care va afecta cu siguranță, pe termen lung, echilibrul instituţiei în beneficiul conservatorilor.

Numirea pe viață a judecătoarei Barrett la Curtea Supremă a consolidat o majoritate conservatoare de 6-3 în forul ce are nouă membri. Magistrata a fost al treilea judecător numit de președintele republican, după Neil Gorsuch în 2017 și Brett Kavanaugh în 2018.

Barrett este apreciată de conservatorii sociali datorită deciziilor luate în chestiuni precum avortul și căsătoria homosexuală, ea afirmând constant că este o originalistă, care interpretează Constituția așa cum a fost gândită de către autori. O catolică devotată, judecătoarea locuiește în Indiana, și are șapte copii, dintre care doi adoptați din Haiti.

Republicanii au lăudat-o pe judecătoarea Barrett pentru experiența sa juridică și au sărbătorit reușita de a avea o majoritate conservatoare robustă și, foarte probabil, pe termen lung la cel mai înalt tribunal din America.

Numiri istorice

Donald Trump a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021 după ce a numit peste 200 de judecători în curțile federale, numind în patru ani aproape la fel de mulți judecători la curți federale de apel (foarte puternici) cât a numit Barack Obama în opt.

Trump, cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite, a lucrat îndeaproape cu liderul majorității din Senat, Mitch McConnell, și cu alți republicani din camera superioară a Congresului de la Washington pentru a remodela sistemul judiciar federal – în special curțile de apel – pentru decenii.

Judecătorii federali au mandat pe viață și, de obicei, rămân pe bancă mult timp după ce președinții care i-au nominalizat au părăsit mandatul.

Astfel, potrivit datelor Federal Judicial Center, Trump a numit un total de 226 de judecători, inclusiv 54 la cele 13 curți federale de apel din America – care au ultimul cuvânt cu privire la majoritatea recursurilor legale din țară. În acest proces, Trump a modificat balanța mai multor curți de apel de la o majoritate de magistrați democrați la o majoritate de judecători republicani. Mai mult de un sfert dintre judecătorii federali activi, inclusiv la Curțile de apel și la Tribunalele districtuale, respectiv 28%, sunt acum numiți de Trump.

Influența pentru Curtea Supremă

Curtea Supremă a decis vineri într-un caz, Dobbs v Jackson Women’s Health Organization, care contesta interdicția din Mississippi privind avortul după 15 săptămâni. Instanța s-a pronunțat în favoarea statului cu o majoritate de șase voturi la trei, punând astfel capăt efectiv dreptului constituțional la avort.

Hotărârea va transforma dreptul la avort în Statele Unite, care nu va mai fi considerat un drept constituțional, fiecare stat putând acum să decidă dacă interzice, limitează sau permite această procedură. Consecințele pentru America vor fi așadar uriașe.

Decizia Roe vs. Wade a stabilit, în urmă cu aproape jumătate de secol, în 1973, că Constituţia americană protejează dreptul femeilor la avort.

Prin decizia de astăzi, SUA revine la situația dinainte de 1973, când fiecare stat era liber să interzică sau să autorizeze avorturile. Se așteaptă ca jumătate dintre statele americane să introducă noi restricții sau interdicții.

Treisprezece state au adoptat deja legi care vor interzice automat avortul în urma hotărârii Curții Supreme. O serie de alte state sunt susceptibile de a adopta rapid noi restricții. În total, se așteaptă ca accesul la avort să fie oprit pentru aproximativ 36 de milioane de femei de vârstă reproductivă, potrivit cercetărilor efectuate de Planned Parenthood, o organizație de asistență medicală care oferă avorturi.

Prin consecințele deciziei de vineri a Curții Supreme, SUA devine una dintre cele doar patru țări din lume care au restricționat dreptul la avort în ultimii 30 de ani, potrivit Newsweek.

În contextul deciziei Roe vs. Wade de vineri, analiștii nu contenesc să vorbească despre semnificația celor trei judecători numiți de Trump la Curtea Supremă în mandatul său, lucru care i-a cimentat moștenirea juridică. Conservatorii americani reușesc astfel să influențeze semnificativ peisajul juridic din cea mai importantă putere politică, militară și economică a lumii, după decenii la rând în care au dus o campanie susținută pentru acest lucru.

Poate cel mai considerabil efect al confirmării magistraților Gorsuck, Kavanaugh și Barr pentru Curtea Supremă este cel al influenței pe care votul acestora îl are în cazul unor decizii cruciale, așa cum s-a întâmplat cu decizia de vineri.

Opinia conservatorilor cântărește enorm acum. Avortul, dreptul de a avea armă (o decizie de joi a Curții Supreme a indicat că interzicerea portului legal de armă în statul New York este contrară Constituției – o altă decizie favorabilă conservatorilor), asistența medicală, dreptul de adopție de către cuplurile de același sex sau drepturile minorităților au ajuns sau ar putea să ajungă în fața celor nouă membri ai Curții în următorii ani.

În afară de restricționarea accesului la avort și eliminarea Affordable Care Act (schema de asigurări de sănătate cunoscută și sub numele de Obamacare), democrații se tem că judecătorii conservatori vor avea un cuvânt greu de spus în limitarea utilizării deciziilor ce iau în considerare rasa atunci când e vorba, de exemplu, de admiterea la universități, în menținerea restricțiilor de vot, în extinderea drepturilor celor care susțin armele de foc, în înlăturarea reglementărilor privind finanțarea campaniilor electorale și în acordarea unui rol mai important religiei în viața publică.

Câteva date despre Curtea Supremă

* Curtea Supremă este cea mai înaltă instanță din SUA. Articolul III din Constituția americană a creat Curtea Supremă în 1789 și a autorizat Congresul să adopte legi care instituie un sistem de tribunale inferioare. În forma actuală a sistemului juridic federal, sub jurisdicția Curții Supreme se află 94 de instanțe de judecată la nivel districtual și 13 curți de apel.

* Curtea include un judecător-șef (actualul este John Roberts) și alți opt judecători-asociați. Constituția Statelor Unite îi oferă președintelui SUA autoritatea unică de numire a judecătorilor Curții Supreme, însă orice numire pe care el o face trebuie aprobată cu majoritate de voturi în Senatul de la Washington. Înainte de a fi supuși votului senatorilor, candidații sunt chemați în fața Comitetului Judiciar al Senatului, unde li se cere să depună mărturie despre filosofia lor juridică și să își prezinte opiniile.

* Judecătorii Curții Supreme servesc pe viață, astfel încât influența lor asupra societății americane ar putea fi uriașă. Ei se pot retrage din funcție, pot demisiona sau pot fi înlăturați prin procedura de impeachement. În mod normal, judecătorii de la Curtea Supremă stau în funcție zeci de ani.

* Senatul a recurs rar la dreptul de a bloca candidați la Curtea Supremă. În 1987, democrații (care aveau majoritatea în Senat) au respins nominalizarea judecătorului Robert Bork la instanța supremă. Magistratul conservator fusese numit de către președintele Ronald Reagan, iar democrații au avut obiecții legate de opiniile sale în ceea ce privește avortul și puterea executivă.

* De ce este importantă Curtea Supremă? Instanța are autoritatea de a anula orice lege statală sau federală pe care o consideră neconstituțională. Curtea este chemată în mod regulat să se pronunțe asupra unor cazuri vizând libertatea individuală – cum ar fi drepturile civile și libertatea de exprimare – și chestiuni precum avortul, pedeapsa capitală și dreptul poliției de a reține și cerceta persoane suspecte de comiterea unor infracțiuni.

Hotărârile sale în cazuri de referință au avut efecte majore în crearea Americii moderne, așa cum a fost cazul Brown v Board of Education în 1954 (a semnalat sfârșitul segregării rasiale), Roe v Wade în 1973 (a garantat dreptul la avort) sau decizia din 1976 care a permis statelor și legislatorilor federali să impună pedeapsa cu moartea. Cazurile sunt adoptate cu o majoritate a celor nouă judecători.

* Deși mandatul pe toată durata vieții le conferă independență politică, judecătorii sunt numiți (și aprobați) de către politicieni, ceea ce face din Curtea Supremă o instituție în care factorul politic este important. Și pentru că deciziile lor au o pondere atât de mare în societatea americană, opiniile politice ale Curții Supreme sunt deseori subiect de mare interes și dezbatere.

În general, Curtea este alcătuită din patru judecători conservatori și patru liberali, iar cel de-al nouălea este un așa-anumit swing voter, care uneori votează cu liberalii, alteori cu conservatorii. De asemenea, au mai existat cazuri în care judecătorii s-au întors împotriva președinților care i-au numit. De exemplu, David Souter a fost numit de republicanul George H. W. Bush, dar a votat ulterior alături de magistrații liberali.

Surse: AP, BBC, NPR, Reuters, Newsweek, Politico, SupremeCourt.gov, fjc.com

Sursa Foto: Curtea Supremă a SUA