ANALIZĂ De ce Democrații vor avea cel mai mult de suferit din cauza inculpării lui Trump

Achitarea aproape certă a președintelui Donald Trump în Senat, eșecul de a convinge măcar un singur republican de justețea eforturilor lor și, mai ales, pierderea constantă a susținerii publice sunt câteva dintre motivele care-i fac pe unii analiști americani să afirme că democrații vor avea cel mai mult de suferit din cauza declanșării procedurii de impeachment împotriva liderului de la Casa Albă.

Deocamdată este prematur să se determine cu exactitate efectele pe termen lung ale anchetării președintelui de către majoritatea democrată din Camera Reprezentanților de la Washington, dar acest scenariu nu este de neglijat. Comentatorii cred că pariul făcut de Partidul Democrat pare să fie unul necâștigător, iar riscurile pe care liderii formațiunii și le-au asumat prin punerera sub acuzare a lui Trump vor fi resimțite cu adevărat la scrutinul care va avea loc în luna noiembrie a anului viitor.

Camera Reprezentanților a aprobat miercuri, după o ședință-maraton care s-a întins până seara târziu, cele două articole de punere sub acuzare a președintelui Trump, abuz de putere, respectiv obstrucționarea Congresului.

Articolul I, cel legat de abuzul de putere, a fost adoptat cu 230 de voturi „pentru,” 197 „împotrivă” și o abținere, cu un membru al Camerei (democrata Tulsi Gabbard) votând „prezent.” Cel de-al doilea articol a primit 229 de voturi „pentru,” 198 „împotriva,” în timp ce un congresman s-a abținut. Ambele articole au fost votate pe linii strict partizane.

Donald Trump a devenit cel de-al treilea președinte din istoria de 231 de ani a Statelor Unite și primul lider republican care a fost inculpat, el alăturându-se democraților Andrew Johnson și Bill Clinton care au fost achitați în procesele ulterioare ale Senatului. Trump pare că va aceeași soartă, căci republicanii din camera superioară au afirmat constant că sunt pregătiți să-l achite pe președinte atunci când Congresul de la Washington își va relua activitatea în luna ianuarie.

Voturile date miercuri în Camera Reprezentanților au reprezentat punctul culminant al câtorva luni de investigații lansate de democrați în legătură cu presupusele încercări ale președintelui Trump de a forța guvernul Ucrainei să ancheteze posibilele acte de corupție ale lui Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, unul dintre principalii săi rivali în cursa pentru Casa Albă din 2020.

Trump a negat constant acuzațiile aduse de democrați că ar fi făcut ceva ilegal și a susținut că fostul vicepreședinte democrat a intervenit pentru eliminarea unui procuror ucrainean ce îl investiga pe fiul său. Avocat şi investitor, Hunter Biden a făcut parte din 2014 până în 2019 din Consiliul de supraveghere al companiei energetice Burisma, între ai cărui fondatori se află oligarhul pro-rus, Mikola Zloşevski. În momentul în care Hunter a început să lucreze pentru firma ucraineană (unde ar fi avut un salariu de 50.000 de dolari, deși nu avea niciun fel de experiență în domeniul energetic), tatăl său era vicepreşedinte al SUA în mandatul preşedintelui democrat, Barack Obama.

Ce se va întâmpla în continuare? În mod normal, următorul pas va fi organizarea unui proces în camera superioară a Congresului. Senatul este însărcinat cu organizarea procesului legat de procedura de impeachment în care există un prag mai mare de voturi necesare care trebuie atins pentru ca procedura să aibă succes. Asta înseamnă că, în Senat, un număr mai mare de aleși trebuie să voteze în favoarea condamnării decât în Camera Reprezentanților, fiind nevoie de o majoritate de două treimi (67%).

În cadrul procesului din Senat, congresmenii din Camera Reprezentanților acționează ca niște procurori, în timp ce președintele este apărat de avocații săi. El nu trebuie să apară în persoană în fața senatorilor. Procesul din Senat este prezidat de judecătorul șef al Curții Supreme.

Organizarea procesului din Senat este însă pusă în acest moment sub semnul întrebării, după ce președinta Camerei, democrata Nancy Pelosi, a anunțat că nu va trimite articolele votate miercuri în fața Senatorilor, deoarece, se teme ea, republicanii nu vor să cheme martori cruciali și nu vor să stabilească proceduri pentru a avea un proces echitabil. Conducerea republicană a Senatului a respins acuzațiile și a anunțat că așteaptă documentele de la Cameră pentru a declanșa următoarea fază a procedurii de impeachment.

Sperând în organizarea unui proces rapid, în urma căruia va fi cel mai probabil achitat de senatori, președintele Trump a insistat și el pentru organizarea imediată a procesului. În același timp, surse de la Casa Albă citate de CBS News au afirmat că avocații Casei Albe iau în considerare argumentul că președintele nu a fost pus sub acuzare, deoarece Pelosi a refuzat, până în acest moment, să trimită Senatului articolele de punere sub acuzare ale liderului republican. Drama politico-legală care ține America cu sufletul la gură de câteva luni continuă, asadar, si în perioada următoare.

Efectele pentru democrați

Dincolo de toate discuțiile, controversele și dedesubturile legale ale acestei crize politice și constituționale, analiștii încercă se deslușească efectele Ukrainegate asupra scenei politice americane. Mai ales că, peste mai puțin de 11 luni, alegătorii americani se vor prezenta la urne pentru a vota în cadrul alegerilor prezidențiale, federale și locale, iar miza este uriașă.

Iar una dintre teorii este aceea că procedura de impeachment împotriva președintelui Trump va avea efecte negative mai ales asupra democraților, care au riscat declanșând anchetarea președintelui fără să aibă un caz solid, greu de contestat si, mai ales, usor de înteles si acceptat de catre public. În ciuda eforturilor continue și a inundării constante a spațiului public cu informații despre presupusele ilegalități comise de Trump în afacerea Ukrainegate, democrații nu au reușit să convingă majoritatea americanilor că demersul lor este unul necesar, justificat și care se bucură de o susținere partizană. Să vedem însă care sunt câteva dintre argumentele celor care susțin că efectele inculpării lui Trump îi vor afecta pe democrați la scrutinul din 2020.

* Voturile de miercuri din Camera Reprezentanților au arătat că există dizidenți în rândul democraților, în special cei care vin din statele care l-au ales pe Trump în 2016. Democrații nu au avut unanimitate de voturi și, chiar dacă numărul celor care s-au opus a fost neglijabil, acest lucru arată că nu există o unitate de opinii a democraților în ceea ce privește înlăturarea lui Trump, așa cum pretindeau liderii formațiunii. Lipsa unui consens pro-impeachment este vitală în această fază a procedurii, iar recrutarea unor senatori republicani în lupta pentru demiterea lui Trump va fi, în aceste condiții, o misiune aproape imposibilă.

* Complicând și mai mult poziția democraților, congresmanul Jeff Van Drew, care reprezintă statul New Jersey, a anunțat la doar o zi după votul din Camera Reprezentanților că părăsește Partidul Democrat și se va alătura republicanilor. Așa cum am scris în urmă cu câteva zile, trecerea congresmanului de New Jersey de la democrați la republicani le oferă acestora din urmă șansa de a declara o mică victorie în contextul politic actual atât de tensionat în Statele Unite. Pierderea unui mandat în această perioadă, chiar dacă nu reprezintă mare lucru în calculul politic general, reprezintă, pâna la urmă, un eșec pentru democrați.

* Republicanii din Cameră au făcut front comun în timpul votului și niciunul dintre ei nu a susținut articolele de acuzare elaborate de democrați. În ciuda declarațiilor anterioare ale stângii americane, care spera că Trump va fi abandonat de cel puțin o mână dintre republicani, inclusiv cei care au anunțat că nu vor căuta să mai candideze din nou și se vor retrage, precum și de cei moderați, acest lucru nu s-a întâmplat. Am mai vorbit aici despre unitatea republicanilor în acest caz, semn al atitudinii generale pe care Partidul Republican (GOP) a adoptat-o în fața eforturilor democraților de a-l înlătura pe Trump din fotoliul de președinte.

Toate datele și declarațiile arată că această poziție se va menține și în Senat, ceea ce va face ca speranțele democraților de a obține destituirea presedintelui sunt complet nule.

Acesta este fără îndoială un eșec al conducerii Partidului Democrat de a-și prezenta cazul în așa fel, încât să atragă de partea lor câțiva republicani. O nereușită care îi poate fi reproșată în primul rând lui Nancy Pelosi, președinta democrată a Camerei Reprezentanților care la începutul acestui an a declarat în repetate rânduri că nu va declanșa procedura de impeachment decât dacă va avea o susținere politică bipartizană. Lucru care, așa cum s-a văzut miercuri, nu s-a întâmplat, iar tonul sombru al lui Pelosi în timpul votului de miercuri a fost interpretat și ca o conștientizare a faptului că democrații nu au putut conta pe niciunul dintre republicani în cruciada anti-Trump. (Prin comparație, în 1998, Camera Reprezentanților a votat punerea sub acuzare a președintelui Bill Clinton cu 258 de voturi pentru și 176 împotrivă, iar 31 de democrați s-au alăturat republicanilor care au votat în mod unit în favoarea procedurii. De asemenea, votul din 1974 privind autorizarea declanșării procedurii de impeachment împotriva lui Richard Nixon a fost cu adevărat bipartizan, fiind adoptat cu 410 voturi la 4).

* Susținerea opiniei publice pentru procedura de impeachment a scăzut constant în ultimele săptămâni, pe măsură ce cazul avansa în Camera Reprezentanților. Posturile de televiziune din Statele Unite au difuzat numeroase materiale în ultima perioadă în care alegătorii susțineau că s-au săturat de spectacolul din Dealul Capitoliului și că preferă ca politicienii să se ocupe de probleme care îi intereseaza cu adevarat, precum asigurările medicale sau economia.

Iar sondajele de opinie confirmă că cei mai mulți dintre americani nu sunt de acord cu inculparea și înlăturarea din funcție a președintelui Trump. În această săptămână, pentru prima dată în ultimele luni, numărul alegătorilor care se opun procedurii l-a depășit pe cel al acelora care vor ca Trump să fie demis de la Casa Albă. Astfel, potrivit RealClearPolitics, care face o medie a celor mai importante sondaje de opinie din Statele Unite, procentul celor care au răspuns „Yes/Remove” la întrebarea privind soarta lui Trump este acum cu 0.8% mai mic decât al celor care se opun (47.2% față de 48%). Chiar și sondajul celor de la CNN, un post de televiziune în general favorabil democraților, arată un număr mai mare al celor care se opun inculpării și înlăturării lui Trump din funcție (48% față de 45%, o diferență de 3 procente), în timp ce, în ancheta Gallup, acest număr este și mai mare (de 5 procente, 51% față de 46%).

Analiștii interpretează această schimbare de atitudine ca un eșec al democraților de a-și vinde cazul publicului american și de a-l convinge să susțină demersul lor legal. Aceasta și în condițiile în care cele mai multe instituții media din Statele Unite sunt pro-democrați și au prezentat Ukrainegate ca un „început al sfârșitului” pentru „o administrație coruptă care apelează la un guvern străin pentru a-și ataca rivalii politici.”

* Nu puține sunt vocile care afirmă că liderii Partidului Democrat au gresit flagrant atunci când au cedat presiunii radicalilor din formațiune și s-au grăbit să declanșeze o procedură pentru care nu erau pregătiți. Ei nu și-au construit un caz solid, cu dovezi irefutabile, iar insistența lor de a-l demite pe președintele Trump cu orice preț și în orice condiții le-a subminat eforturile. O reprezentantă a acestei aripi radicale, Rashida Tlaib, a provocat de altfel controverse în luna ianuarie, chiar în ziua în care cel de-al 116-lea Congres de la Washington și-a început activitatea, când a lansat un atac frontal virulent la adresa locatarului de la Casa Albă. „Îl vom destitui pe acest motherf**ker!” le-a spus Tlaib susţinătorilor săi, la numai câteva ore după ce depusese jurământul în Camera Reprezentanţilor. Ulterior, pe parcursul întregului an, Tlaib și alți membri radicali ai formațiunii au cerut insistent liderilor Partidului Democrat ca președintele Trump să fie inculpat și demis. După luni de zile în care au rezistat presiunii stângii extreme, Pelosi și ceilalți lideri democrați au cedat și au lansat procedura de impeachment.

Am mai scris aici despre radicalizarea Partidului Democrat și alunecarea multora dintre membrii săi spre stânga extremă. Comentatorii cred că eșecul probabil al demiterii lui Trump ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii Partidului Democrat. Așa cum a explicit și fostul președinte Obama, Partidul Democrat se îndreaptă prea mult spre stânga eșichierului politic, iar majoritatea alegătorilor americani „nu doresc să demoleze sistemul și apoi să îl refacă.” Un avertisement care ar trebui luat în considerare de liderii formațiunii, căci America este „mai puțin revoluționară decât este interesată de îmbunătățiri,” iar demiterea unui președinte ales fără a avea un caz puternic și fără cusur nu este un scenariu îmbrățișat prea ușor de către americanii obișnuiți.

* Dacă istoria ne învață ceva, cazul lui Bill Clinton este unul din care putem trage câteva concluzii interesante. După ce democratul a fost pus sub acuzare pe 19 decembrie 1998 în urma afacerii Lewinsky, el a rămas președinte pentru încă un an, timp în care a fost achitat în procesul desfășurat în Senat. Ulterior, rata lui de popularitate a atins cote uriașe și el s-a bucurat, în momentul părăsirii Casei Albe, de susținerea unei majorități a americanilor. Procedura de impeachment este așadar o sabie cu două tăișuri și ar putea să joace același rol și în cazul lui Trump. Republicanul ar putea ieși întărit din toată această experiență și să-și folosească statutul de victimă a „unei vânătoare de vrăjitoare” politice pentru a câștiga un al doilea mandat.

• Demiterea lui Trump este, în acest moment, puțin probabilă. Deși a fost inculpat de democrații din Camera Reprezentanților, președintele republican va fi cel mai probabil achitat de Senat. Consecințele acestei crize majore pe scena politică americană sunt greu de anticipat, dar efectele electorale pentru democrați ar putea să fie usturătoare. Doar alegerile din 3 noiembrie 2020 vor putea însă arăta cu adevărat ce cred americanii despre Ukrainegate și despre eforturile democraților de a-l înlătura din funcție pe cel care a câștigat alegerile din 2016. Deocamdată, democrații au câștigat bătălia din Camera Reprezentanților. Sunt însă multe motive care ne fac să credem că ei sunt departe de a fi câștigat și războiul.

Surse: CNN, CBS News, BBC, FoxNews, Yahoo News

Foto: Facebook / Donald Trump