ANALIZĂ De ce tancurile rusești au atâtea probleme în Ucraina

Lipsa adecvată de pregătire a echipajelor, incompetența unora dintre comandanții de unități, greșelile tactice făcute de ruși, drumurile desfundate și pline de noroaie, precum și eficiența cu care ucrainienii utilizează armele antitanc, inclusiv ‘Sfânta Javelin,’ sunt câteva dintre motivele principale pentru care tancurile armatei lui Vladimir Putin nu au reușit până acum să se impună decisiv pe câmpul de luptă din Ucraina, în ciuda renumelui formidabil pe care-l aveau înainte de invazie. Analiștii cred că imaginile cu vehicule rusești – între care multe tancuri – distruse, abandonate, capturate sau tractate de fermierii ucrainieni dau dureri de cap liderilor militari de la Moscova și ar putea avea efecte dramatice pentru cursul războiului.

O forță de temut

Referindu-se la numărul de vehicule militare grele ruse pre-invazie, Military Balance 2022 estima numărul de tancuri la 3.417, în timp ce alte 7.272 erau transportoare blindate de trupe.

Un număr similar a oferit și Wall Street Journal: înainte de război, Rusia avea aproximativ 3.000 de tancuri grele, apreciate pentru combinarea unui tun letal cu o protecție grea și capacitatea de a traversa un teren accidentat. Ucraina a început războiul cu aproximativ 850-930 de tancuri.

Revista Forbes a oferit o lista mai detailata. Astfel, inainte de atacul declanșat la 24 februarie, estimările făcute de surse oficiale americane puneau forțele ruse la aproximativ 120 de grupuri de batalioane tactice sau BTG. Un BTG este un grup de luptă capabil să opereze independent, o forță de armament autonomă combinată alcătuită din tancuri, infanterie, artilerie, apărare aeriană, precum și propriile sale facilități de logistică, întreținere și sprijin. Potrivit unor estimări făcute de Forbes, armata rusă în ansamblu ar putea genera probabil 160 de BTG în total, deci 120 – 75% din forța completă – este poate cea mai mare forță expediționară care ar putea fi asamblată.

Un BTG are o companie de tancuri de zece tancuri și trei companii de infanterie. Aceasta ar include de obicei o companie cu zece vehicule de infanterie pe șenile BMP și două cu zece vehicule de transport de personal BTR fiecare. Acest lucru oferă un total de 40 de vehicule blindate în prima linie.

Forbes a calculat că 40 de vehicule înmulțite cu 120 de grupuri tactice ar da un total de 4.800 de vehicule blindate de luptă. (Revista a precizat că este vorba de vehicule blindate în general. În timp ce jurnaliştii folosesc uneori termenul de tanc pentru a descrie orice vehicul militar, acesta este aplicat în mod corespunzător doar vehiculelor pe şenile a căror funcţie principală este lupta cu alte tancuri. Există o mulțime de alte vehicule de luptă blindate, de la vehicule de recunoaștere până la tunuri autopropulsate și transportoare de infanterie. Tancurile reale reprezintă doar o fracțiune din numărul și puterea de luptă a unei armate precum cea a Federației Ruse).

În plus, infanteriștii sunt asistați de un pluton de trei vehicule înarmate cu lansatoare automate de grenade și un alt pluton de sprijin cu cinci vehicule antitanc.

Pe lângă unitățile de artilerie pe care le înglobează, un BTG are, de asemenea, propriile active de apărare aeriană, sub formă a trei vehicule de transport de personal care transportă echipe cu rachete portabile, plus două baterii a trei lansatoare mobile de rachete sol-aer cu radarul și vehiculele de control însoțitoare.

La acestea se adaugă un pluton de recunoaștere, o unitate de recuperare cu cinci vehicule pe șenile pentru a remorcă blindate defecte, plus trei vehicule de comandă și de cartier general, astfel că numărul total de vehicule blindate din BTG este de aproximativ 85.

Pe lângă vehiculele blindate, BTG are și o echipă de de sprijin, alcătuită de obicei din 11 camioane cu muniție, cinci cisterne pentru combustibil și lubrifianți, patru ambulanțe și cinci vehicule de întreținere și reparațîi. În general, totalul ajunge la 57 de vehicule neblindate.

Dacă toate BTG-urile ar fi complet dotate și operaționale, atunci Rusia ar avea circa 10.200 de vehicule blindate, care ar reprezenta grosul unităților blindate ale federației. (Experții se îndoiesc însă că Rusia are capacitatea maximă de blindate complet funcțională, acest lucru fiind, un ideal teoretic care este rareori atins în realitate). În 2016, ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, a susținut că unitățile sale de tancuri aveau o rată de funcționare de 94%, indicând că această proporție ar fi gata să lupte în orice zi. Acest număr a fost considerat în general o exagerare de experți, care arătau spre Statele Unite, unde unitățile M-1 Abrams în anii 1980 vizau că 90% din capacități să fie operaționale, dar uneori acest număr era de doar 54%.

În plus, experții susțin că trebuie luat în considerare faptul că Rusia are o mulțime de echipamente militare vechi sau defecte aflate în parcuri de vehicule și depozite, care pot fi folosite pentru a compensa lipsurile sau care pot fi reactivate și trimise în luptă pentru a înlocui pierderile – cu condiția să existe echipaje pentru a le opera.

Ținând cont de toate acestea, unele estimări apreciază că totalul forțelor rusești să ajungă la 12.420 de tancuri și alte 36.000 de vehicule blindate. IISS estimează că Rusia are peste 10.000 de tancuri în depozite, plus multe alte vehicule.

Concluzia este că, deși numerele oscilează în funcție de sursă, forțele blindate ale Rusiei erau considerate remarcabile, iar experții prognozau că ele erau capabile să înfrângă relativ rapid rezistența ucrainienilor.

Pierderi mari

În ciuda numărului mare de tancuri și vehicule blindate desfășurate în Ucraina, forțele rusești nu au înregistrat însă progrese semnificative. Sute de blindate au fost distruse, abandonate sau capturate, acesta fiind unul dintre motivele pentru care invazia – văzută la început că una care se va desfășura rapid și cu succes – stagnează de ceva vreme.

„Rusia a început războiul în Ucraina cu cea mai mare forță de tancuri din lume, dar pierderile pe care le-a suferit dezvăluie slăbiciunile sale pe câmpul de luptă modern,” a scris Wall Street Journal, care s-a referit la faptul că Ucraina a devenit un „cimitir” pentru tancurile federației. Coloanele blindate au rămas deseori fără combustibil, alimente și muniții. Vehiculele s-au stricat și au fost abandonate, fiind ulterior remorcate de tractoare ucrainene, o situație delicată și rușinoasă pentru Moscova.

Oryx, un site de informații open source condus de analistul Stijn Mitzer, a documentat fiecare fotografie confirmată a unui vehicul rusesc distrus/abandonat. Lunea trecută, numărul raportat a fost de 204 tancuri și alte 406 vehicule blindate, pentru un total de 610 pierdute. Ulterior, Oryx a precizat că șase dintre cele mai avansate tancuri din Rusia, T-90, printre cele 76 distruse de armata ucraineană. În total, Rusia ar fi pierdut în total 214 tancuri și 1.292 de vehicule.

Departamentul de Apărare al SUA a estimat și el că Rusia pierde aproximativ 50 de vehicule pe zi. Pe 8 martie, americanii au stabilit pierderile rusești la „8% până la 10% din activele militare.” Până duminică trecută, Statele Unite au evaluat pierderile totale de vehicule ale rușilor la 184 de tancuri și peste 380 de alte vehicule blindate, pentru un total de 564. (Dacă Pentagonul a afirmat că acest număr este mai mult de 8% din forțele ruse, calculul sugerează că ei cred că totalul general al vehiculelor armatei ruse este mult mai mic de 10.000).

Destul de previzibil, guvernul ucrainean susține la rândul său că rușii au suferit pierderi și mai mari. Ei au estimat luni că rușii au pierdut 498 de tancuri, 1.535 de transportoare blindate de trupe vehicule, 969 de vehicule, 80 de vehicule ce au sisteme de lansare de rachete etc. (Niciuna dintre părți nu a spus în mod oficial câte blindate a pierdut până în prezent. Analiștii susțin însă că tancurile distruse în ultimele săptămâni reprezintă probabil cel mai mare număr de blindate distruse într-o perioadă atât de scurtă de la al Doilea Război Mondial).

Prin comparație, pe parcursul celor nouă ani în care a ocupat Afganistanul, sovieticii au pierdut 147 de tancuri și alte 1.314 vehicule, în total mai puțin de 1.500, înainte de a fi nevoiți să se retragă.

Cauzele dezastrului

Care sunt însă cauzele pentru care tancurile Federației Ruse nu reușesc să se impună rapid pe câmpurile de luptă, așa cum se anticipa? Experții au oferit mai multe teorii.

* Modele vechi. Chiar dacă nu a trimis în Ucraina toate blindatele de care dispune, Rusia a alocat un număr important de tancuri pentru războiul cu țară vecină. Cu toate acestea, forța invadatoare include mii de modele mai vechi T-72, dintre care unele au aproximativ 50 de ani.

* Probleme de întreținere. Tancurile rușilor par să aibă probleme cronice de întreținere, așa cum demonstrează numărul mare de vehicule abandonate, multe ruginite și într-o stare proastă. Acest lucru este surprinzător, ținând cont de bugetul mare pentru apărare al Rusiei (peste 60 de miliarde de dolari pe an) și de eforturile lui Putin de modernizare a armatei în ultimii ani. Experții spun însă că o mare parte din investițiile Rusiei au fost cheltuite pentru vastul său arsenal nuclear și pentru experimente, inclusiv dezvoltarea de noi arme, cum ar fi rachetele hipersonice, multe alte lucruri necesare – inclusiv modernizarea tancurilor – fiind neglijate.

* Slaba pregătire a tanchiștilor. Mulți dintre membrii echipajelor nu au fost antrenați adecvat, fie din lipsa de interes a comandanților, din neglijență sau pur și simplu din lipsa de combustibil pentru antrenamente. În plus, unii dintre militari par să fie proaspeți recruți care au fost trimiși pe câmpul de luptă fără niciun fel de pregătire serioasă și fără să aibă vreo idee clară la ce vor participa.

* Deciziile greșite ale comandanților. În multe cazuri, vina pentru dezastru aparține comandanților de pe front, care au luat decizii comple greșite, între care folosirea drumurilor fără să ia în calcul că sunt expuși atacurilor avioanelor inamice sau fără să se asigure că unitățile au suficient combustibil. De exemplu, experți militari au afirmat că tancurile ar trebui să iasă de pe drumuri pentru a manevra. Soselele sunt capcane mortale, în special pentru vehiculele blindate, mai ales când fac față unui adversar ce beneficiază de sisteme antitanc performante. În multe cazuri, rușii au făcut exact contrariul.

De asemenea, coloanele nesfârșite de blindate rusești de pe drumurile din Ucraina au creat blocaje de trafic și puncte de sufocare, unde rușii au fost ținte ușoare pentru forțele ucrainiene. Atunci când au ieșit de pe șosele și s-au aventurat pe teren viran, unele tancuri au rămas blocate în noroi, întărind imaginea unei armate care „s-a împotmolit.”

* Probleme de logistică. De la debutul invaziei ruse, la 24 februarie, au existat numeroase relatări privind tancuri și alte vehicule blindate abandonate de echipajele rusești din cauza lipsei de combustibil. O lipsă elementară de preocupare logistică, au afirmat specialiștii, care au notat și că, în multe cazuri, comandanții de tanc nici măcar nu au încercat să-și aprovizioneze vehiculul în timp ce avansau, preferând pur și simplu să-l abandoneze. Televiziunile de știri au difuzat de altfel la nesfârșit imagini cu o întreagă coloană blindată avansând spre Kiev care a rămas fără combustibil.

Generalul Frank McKenzie, comandant al forțelor americane din Orientul Mijlociu, este unul dintre experții care și-a declarat surprinderea pentru problemele întâmpinate de ruși, afirmând că acest lucru „ar trebui să fie foarte îngrijorător” pentru conducerea de la Moscova. Istoria lor ca una dintre marile armate de tancuri din lume a fost contrazise de primele trei săptămâni de război.” (Operațiunile cu tancuri ale Rusiei în al Doilea Război Mondial, care au ajutat la înfrângerea Germaniei, sunt printre cele mai cunoscute din era războiului industrial.)

„Nu au reușit să-și manevreze eficient blindatele,” a declarat McKenzie, adăugând că „nu m-aș bucura dacă forțele americane ar funcționa în acest fel. Avem subofițeri care sunt coloana vertebrală a forței comune. Ei sunt oamenii care de fapt se asigură că lucrurile sunt îndeplinite, că se întreprind acțiuni continue, că se menține poziția, că rezervoarele nu rămân fără combustibil.”

* Moralul scăzut. Acest lucru a devenit un laitmotiv în analizele experților despre starea unor unități întregi din armata rusă, care par să sufere din cauza lipsei de motivație, a mâncării și combustibilului insuficiente. Prizonierii de război ruși au vorbit în repetate rânduri de moralul scăzut al multor soldați, care nu au fost informați că sunt trimiși pe front să lupte împotriva ucrainienilor. Un oficial occidental a declarat pentru BBC că trupele care au atacat erau „înghețate, obosite și flămânde,” deoarece așteptasera deja în zăpadă timp de câteva săptămâni în Belarus și Rusia înainte de a primi ordinul de a invada.

În cazul tancurilor, experții s-au referit si la cuștile de metal cu care au fost dotate unele dintre blindate. În opinia specialiștilor, acestea au fost montate mai mult cu scopul de a ridica moralul echipajelor că vor fi protejate de rachete, după ce conducerea militară a anticipat că noile sisteme antitanc folosite de ucrainieni i-ar putea descuraja să intre în luptă. Cuștile sudate deasupra turelelor sunt însă complet inutile în fața rachetelor Javelin, care atacă tancul de deasupra, unde armura este mai subțire și relativ ușor penetrabilă.

Tancurile rusești care sunt distruse de forțele ucrainene par să nu aibă inovațiile pe care armatele occidentale le-au implementat, cum ar fi panourile de explozie care eliberează presiunea unei explozii interne și reduc astfel pericolul pentru un tanc și pentru echipajul acestuia sau sistemul Trophy al Israelului, care își propune să identifice, să intercepteze și să distrugă proiectilele care vin spre ele. Rusia a declarat că cel mai nou tanc al său, T-14 Armata, are un sistem de protecție activ. Tancul nu a intrat însă până acum în serviciul operațional și nu este folosit în Ucraina.

Stijn Mitzer, analistul care gestionează site-ul Oryx, a analizat sute de fotografii cu vehicule rusești distruse. El crede că, departe de a acționa că protecție, cuștile nu au făcut nimic decât să adauge greutate, să facă tancurile mai ușor de observat și să dea un sentiment fals și periculos de securitate echipajului din interior. De altfel, ele au fost numite în batjocură de unii analiști occidentali drept „blindaj de sprijin emoțional,” care spun despre ele că ar putea fi considerate simboluri ale pregătirii inadecvate a Rusiei pentru campanie, potrivit The Economist.

* Eficiența armelor antitanc ale ucrainienilor. Apărătorii ucrainieni au folosit cu succes armele antitanc compacte, portabile, mici și agile împotriva blindatelor rusești, între care rachetele Javelin furnizate de America, nlaws (Next-generation Light Anti-tank Weapons) furnizate de Marea Britanie și rachete mam-l transportate de drone, furnizate de Turcia. De exemplu, un oficial al Operațiunilor Speciale din SUA care monitorizează conflictul a estimat că cele aproximativ 300 de rachete Javelin lansate de ucrainieni au distrus 280 de vehicule. Echipamentul de înaltă tehnologie a permis unui număr mic de soldați ucraineni să provoace distrugeri semnificative tancurilor, vehiculelor blindate și coloanelor de aprovizionare rusești.

Analiștii spun că succesul Ucrainei de până acum îi va încuraja pe aliați să pună și mai multe arme antitanc în mâinile Kievului, pe lângă cele peste 20.000 deja promise sau livrate. Administrația de la Washington a declarat că va oferi încă 800 de milioane de dolari în arme Ucrainei, inclusiv multe dintre armele antitanc care s-au dovedit atât de distructive împotriva armurilor rusești. Pachetul include 2.000 de Javelin și alte 7.000 de arme antitanc. Statele Unite au mai spus că vor furniza 100 de drone Switchblade, care este o dronă mică, de tip kamikaze, ce poate fi transportată într-un sac de spate înainte de a fi lansată pentru a livra un mic exploziv către ținte de la sol. „Statele Unite, aliații și partenerii noștri sunt pe deplin angajați să crească numărul armelor pentru ucraineni. Vor veni și altele,” a afirmat președintele Joe Biden.

Schimbare de tactică

Rezistența îndârjită a ucrainienilor a dejucat planul Rusiei de a captura Kievul și alte orașe mari în urma unor atacuri fulger în primele zile ale războiului. Ca răspuns, Rusia s-ar putea să își adapteze tacticile de câmpul de luptă și să încerce să coordoneze mai bine forțele – o slăbiciune pe care au arătat-o și care i-a expus atacurilor. „Sunt ineficienți la operațiuni armate combinate,” a spus generalul în retragere H.R. McMaster, fostul consilier pentru securitate națională în administrația lui Donald Trump.

Analiștii cred că infanteria rusă va juca de-acum un rol mai important pe câmpul de luptă, soldații urmând să fie trimiși înaintea tancurilor pentru „a curăța” zonele de ucrainienii înarmați cu Javelin sau cu lansatoare de grenade și pentru a proteja astfel blindatele vulnerabile. De asemenea, specialiștii cred ca Moscova va recurge tot mai des la bombele cu vid sau termobarice, într-o escaladare dramatică a ostilităților.

Dar ceea ce îi îngrijorează pe experți este altceva. După ce armata lor de tancuri s-a împotmolit, rușii au mai adăugat o strategie brutală. În loc să trimită trupe în zonele locuite în care luptele ar putea fi intense, ei au început să le bombardeze de la distanțe mari cu rachete, artilerie și lovituri aeriene. Acest lucru are un efect militar redus, dar provoacă numeroase victime printre civili și are ca scop distrugerea moralului ucrainienilor fără prea multe pierderi rusești.

Această revenire a rușilor la tactici de asediu – bombardând orașele și locuitorii lor cu rachete și artilerie – a fost remarcată cu îngrijorare de experții occidentali. Generalul Frank McKenzie s-a referit de exemplu la atacarea capitalei ucrainiene. „Luarea Kievului este foarte importantă pentru ruși,” a afirmat McKenzie, care a atras atenția însă că acest lucru va face că populația civilă „să plătească un preț oribil.”

Surse: BBC, Wall Street Journal, Oryx, Bloomberg, Forbes, The Economist, CBS News, GlobalFirePower.com / Sursa foto: Ministry of Defense of the Russian Federation (eng.mil.ru)