ANALIZĂ De ce Ucraina riscă o pace nefavorabilă

Ucraina este în pericol de a fi nevoită să încheie un acord de pace cu Rusia în condiții total nefavorabile pentru ea, inclusiv prin cedarea teritoriilor ocupate în prezent de către forțele Moscovei, cred analiști americani. Aceasta după ce Administrația Trump 2.0 a indicat clar că revenirea Ucrainei la granițele sale de dinainte de 2014, înainte ca Rusia să invadeze Crimeea și estul Ucrainei, “este un obiectiv nerealist,” aderarea la NATO e improbabilă, iar SUA nu vor mai prioritiza securitatea Europei și a Ucrainei, ci își se vor concentra atenția pe China.

Apeluri cu Putin și Zelenski

Președintele Donald Trump a vorbit miercuri cu președintele rus Vladimir Putin și a declarat că cei doi au convenit “să înceapă imediat negocierile” privind războiul din Ucraina.

Trump a scris pe platforma Truth Social că a avut o “conversație telefonică lungă și extrem de productivă” cu Putin, în ceea ce este considerat primul apel telefonic între cei doi lideri făcut public de la preluarea mandatului de către republican. Trump a precizat că au discutat despre Ucraina, Orientul Mijlociu, energie, inteligența artificială, dolarul american și alte subiecte.

“Dar mai întâi, așa cum am convenit amândoi, vrem să oprim milioanele de morți care au loc în războiul dintre Rusia și Ucraina,” a scris Trump. “Președintele Putin chiar a folosit sloganul meu de campanie foarte puternic, ‘COMMON SENSE’ (BUN-SIMȚ). Amândoi credem cu tărie în acest principiu. Am convenit să lucrăm împreună, foarte strâns, inclusiv prin vizite reciproce în țările noastre… Milioane de oameni au murit într-un război care nu ar fi avut loc dacă aș fi fost eu președinte, dar a avut loc, așa că trebuie să se încheie.”

Trump a declarat că cei doi lideri au fost de acord ca echipele lor să înceapă negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, care a început acum aproximativ trei ani, când forțele ruse au invadat țara vecină.

Ulterior, la scurt timp după ce a încheiat conversația telefonică cu Putin, Trump a vorbit cu președintele Volodimir Zelenski. “Discuția a decurs foarte bine. El, la fel ca președintele Putin, vrea să facă PACE… Este timpul să punem capăt acestui război ridicol, în care s-au produs morți și distrugeri masive, total inutile. Dumnezeu să binecuvânteze poporul Rusiei și cel al Ucrainei!”

De partea sa, președintele ucrainean a declarat că cei doi lideri “au discutat despre oportunitățile de a obține pacea, despre disponibilitatea noastră de a colabora la nivel de echipă și despre capacitățile tehnologice ale Ucrainei – incluzând dronele și alte industrii avansate.”

“Îi sunt recunoscător președintelui Trump pentru interesul său față de ceea ce putem realiza împreună,” a scris Zelenski pe X. “Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina,” a adăugat el. “Împreună cu SUA, ne stabilim următorii pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și de încredere. Așa cum a spus președintele Trump, hai să o facem.”

Trump a mai scris că îi va cere secretarului de stat Marco Rubio, directorului CIA John Ratcliffe, consilierului pentru securitate națională Michael Waltz și trimisului special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff să conducă negocierile.

“Nu ar trebui să se mai piardă vieți! Vreau să îi mulțumesc președintelui Putin pentru timpul și efortul depus în cadrul acestui apel și pentru eliberarea ieri a lui Marc Fogel, un om minunat pe care l-am întâmpinat personal aseară la Casa Albă,” a scris Trump.

De partea sa, secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că președintele rus l-a invitat pe Trump la Moscova. “Președintele rus l-a invitat pe președintele SUA să viziteze Moscova,” a declarat Peskov.

Potrivit acestuia, “a fost o conversație telefonică foarte lungă. A durat aproape o oră și jumătate. Șefii de stat au discutat chestiuni legate de schimbul de cetățeni ruși și americani… De asemenea, a fost discutată problema unei reglementări în Ucraina. Președintele Trump s-a pronunțat în favoarea unei încetări rapide a ostilităților și a unei soluții pașnice la această problemă.”

Discuția dintre liderii american și rus a venit într-un moment delicat. Potrivit The Hill, Trump a fost evaziv în ultimele săptămâni când a fost întrebat dacă a vorbit cu Putin, refuzând să dezvăluie dacă cei doi lideri au fost în contact.

Republicanul și-a construit campania pentru Casa Albă de anul trecut pe promisiunea de a pune capăt războiului din Ucraina, care durează din februarie 2022. La un moment dat, el a sugerat că ar putea încheia conflictul chiar înainte de a prelua mandatul, lucru care nu s-a întâmplat. Discuția cu Putin indică însă faptul că negocierile ar putea deveni mai serioase, au scris comentatorii de peste ocean.

The Hill a precizat că Trump și aliații săi din Congres au fost sceptici cu privire la sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, președintele sugerând că Europa ar trebui să joace un rol mai central în susținerea Kievului. În același timp, luna trecută, Trump a amenințat cu sancțiuni împotriva Moscovei dacă aceasta nu acceptă să vină la masa negocierilor pentru un armistițiu.

Vicepreședintele JD Vance este așteptat să se întâlnească cu Zelenski săptămâna aceasta, în timpul unei vizite în Europa pentru Conferința de Securitate de la München. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a fost, de asemenea, trimis în Ucraina pentru a se întâlni cu Zelenski, în contextul în care SUA urmăresc un acord pentru un acces mai mare la resursele minerale critice ale Ucrainei.

The New Republic s-a referit la intenția președintelui Trump de a susține financiar efortul de război al Ucrainei în schimbul cedării, de către guvernul de la Kiev, al unor pământuri rare și alte minerale, afirmând că liderul american a adoptat un ton nou, extrem de disprețuitor față de Ucraina și războiul său împotriva Rusiei – chiar înainte de întâlnirea vicepreședintelui Vance cu președintele Zelenski.

“Poate vor ajunge la o înțelegere, poate nu vor ajunge la o înțelegere, poate vor deveni ruși într-o zi sau poate nu vor deveni ruși niciodată, dar noi băgăm toți acești bani acolo… Vreau să-i recuperez”, a declarat Trump luni seară, într-un interviu acordat celor de la FoxNews.

“Le-am spus că vreau echivalentul, cam 500 de miliarde de dolari în pământuri rare,” a continuat Trump. “Și, în esență, au fost de acord să facă asta. Așa că, măcar, nu ne simțim proști. Altfel, suntem proști. Le-am spus (ucrainenilor): ‘Trebuie să obținem ceva, nu putem continua să plătim acești bani.’”

Aceasta reprezintă un contrast puternic față de abordarea fostului președinte Joe Biden, care a oferit ajutor Ucrainei fără a aștepta pământuri rare în schimb, pe motiv că țara a fost invadată ilegal, a scris The New Republic.

Semnale de la Washington

Discuțiile lui Trump cu Putin și, respectiv, Zelenski ar fi, a afirmat liderul american, începutul negocierilor de pace privind războiul dintre Ucraina și Rusia. Un început neoficial, deoarece niciuna dintre țările implicate în conflict nu recunoaște în mod deschis acest lucru.

Ce se va întâmpla în continuare și, mai ales, la ce trebuie să se aștepte cele două tabere de la Administrația Trump 2.0? Semnalele care vin de la Washington în această privință nu sunt deloc încurajatoare pentru Kiev.

Miercuri, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că războiul dintre Ucraina și Rusia “trebuie să se încheie,” că aderarea Kievului la NATO este nerealistă și că SUA nu vor mai prioritiza securitatea Europei și a Ucrainei, deoarece Administrația Trump își va concentra atenția pe securizarea propriilor granițe și pe descurajarea unui război cu China.

Înaintea unei întâlniri a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, Hegseth a mai spus că trupele europene ar trebui să fie forța principală care asigură securitatea Ucrainei postbelice – un rol în care trupele americane nu vor fi implicate, a adăugat el.

“Statele Unite nu consideră că aderarea Ucrainei la NATO este un rezultat realist al unui acord negociat,” a spus Hegseth. El a adăugat că orice garanții de securitate oferite Ucrainei “trebuie să fie susținute de trupe europene și non-europene capabile.”

“Pentru a fi clar, ca parte a oricăror garanții de securitate, nu vor fi trupe americane desfășurate în Ucraina,” a spus Hegseth.

Șeful Pentagonului a mai afirmat că revenirea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014, înainte ca Rusia să invadeze Crimeea și estul Ucrainei, “este un obiectiv nerealist.”

CNN a scris că mulți aliați ai NATO ar fi de acord cu Hegseth că recuperarea Crimeei de la Rusia nu este realistă, adăugând că inclusiv președintele ucrainean nu a mai insistat asupra acesteia ca o condiție prealabilă pentru negocierile de pace. Un oficial NATO a spus că ar fi fost mai îngrijorător dacă Hegseth ar fi spus că revenirea la granițele Ucrainei din 2022 este nerealistă.

Dar comentariile legate de garanțiile de securitate vor stârni cu siguranță îngrijorări pentru Zelenski, care a spus săptămâna aceasta că Europa singură nu poate oferi garanții de securitate semnificative Ucrainei fără leadership-ul american, a afirmat CNN. Zelenski a continuat să insiste că aderarea țării sale la NATO este singura cale de a descuraja Rusia să lanseze noi atacuri în viitor.

Un oficial european din domeniul apărării a declarat pentru postul american că, deși mulți din NATO nu cred neapărat că Ucraina poate adera la alianță având în vedere realitățile politice cu Rusia, ei nu o spun public – așa cum a făcut Hegseth – pentru a evita să dea Rusiei impresia că poate dicta cine poate și cine nu poate adera.

Pe de altă parte, CNN a remarcat că Hegseth nu a anunțat niciun nou ajutor american pentru Ucraina. “Suntem aici astăzi și pentru a exprima direct și fără echivoc faptul că realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei,” a spus el.

Hegseth a subliniat că SUA “rămân angajate în alianța NATO și în parteneriatul de apărare cu Europa. Punct. Dar Statele Unite nu vor mai tolera o relație dezechilibrată care încurajează dependența.”

Vești proaste pentru Kiev

Comentariile lui Hegseth nu vin neapărat ca o surpriză pentru aliații SUA, au afirmat jurnaliștii americani. NATO și Uniunea Europeană se pregătiseră pentru o retragere semnificativă a SUA din rolul principal pe care l-a jucat din 2022 în furnizarea și coordonarea ajutoarelor militare pentru Ucraina. De aceea, NATO a înființat propriul său mecanism de securitate pentru a ajuta la coordonarea asistenței militare pentru țara est-europeană.

Dar comentariile secretarului american al Apărării sunt cea mai clară formulare de până acum a modului în care Administrația Trump intenționează să încerce să se decupleze de Europa și să facă din conflictul din Ucraina o problemă complet europeană. Aceasta reprezintă o schimbare radicală față de abordarea Administrației Biden, care a făcut din alianța transatlantică și sprijinul pentru Ucraina centrul politicii sale externe.

Și, totuși, cum ar putea fi obținut un acord între cele două tabere? Un scenariu posibil este prezentat de blogul Weapons and Strategy, care a scris că “Administrația Trump probabil că nu poate negocia imediat un acord cuprinzător pentru Ucraina și va trebui să găsească o soluție inițială pentru a încerca să oprească luptele. Acest lucru va fi un drum greu de parcurs, în parte pentru că rușii nu au niciun fel de încredere în orice propunere venită din partea Vestului, în parte pentru că ucrainenii sunt parteneri reticenți și, în parte, pentru că Europa dorește să continue războiul.”

Potrivit analistului, Rusia nu vede aproape niciun motiv pentru a negocia cu Zelenski sau cu europenii. Totuși, Putin pare să favorizeze negocierea cu Statele Unite, iar omul forte de la Kremlin consideră că singurul acord posibil va fi între Rusia și SUA. Aceasta, bineînțeles, dacă un astfel de acord poate fi încheiat.

Analistul se referă, în acest context, la situația de pe câmpul de luptă, unde ucrainenii au trimis rezerve suplimentare pentru a lupta în Kursk, dar, deocamdată, după câteva câștiguri inițiale, ofensiva ucraineană este împinsă înapoi.

În alte locuri, Ucraina încearcă, de asemenea, să păstreze controlul asupra unor orașe cheie, Chasiv Yar și Pokrovsk, folosind trupe suplimentare pentru a menține pozițiile în ambele locații. Este prea devreme pentru a ști dacă avansul rus, chiar și lent și greu, poate fi oprit. Dar Ucraina depune eforturi mari pentru a inversa multiplele sale înfrângeri pe câmpul de luptă și folosește acum pentru prima dată avioanele F-16 în sprijinul operațiunilor de pe linia frontului.

Comentatorul crede că, în acest fel, Ucraina încearcă să câștige timp și să prevină o străpungere majoră a frontului de către Rusia, care ar putea însemna o înfrângere pentru apărarea ucrainenilor.

În opinia analistului, problema lui Zelenski este dublă: el pierde soldați într-un ritm ridicat, inclusiv, se pare, mii de dezertori; în plus, el nu mai poate conta pe livrări masive de arme din partea SUA, ceea ce inevitabil va slăbi și mai mult capacitatea de luptă a Ucrainei.

În ceea ce privește potențialele negocieri de pace, analistul se declară convins că Administrația Trump nu va face promisiuni mari pentru Zelenski. De fapt, acum există mai mult decât zvonuri că administrația dorește alegeri în Ucraina, poate chiar până în această toamnă, și, deși nu spune asta direct, ar dori să îl vadă pe Zelenski înlocuit cu o conducere mai flexibilă. Natural, Zelenski nu este de acord și susține că alegerile ar distruge moralul armatei ucrainene.

Weapons and Strategy se referă și la unele dintre componentele unui posibil acord cu Rusia care au fost scurse în presă.

O opțiune care ar trebui eliminată este ideea de a opri luptele cu un armistițiu. Rușii au indicat clar că un armistițiu ar permite Ucrainei să își reconstruiască armata și să obțină un arsenal nou și mai mare de arme. Un armistițiu în vigoare este similar în teorie cu ceea ce s-a convenit de două ori (2014 și 2015) în Acordurile de la Minsk. Nu a funcționat atunci și nivelul de încredere este atât de scăzut acum, încât este puțin probabil ca rușii să accepte vreo promisiune, cum ar fi oprirea livrărilor de arme către Ucraina, a scris analistul.

Planul de pace propus de SUA ar include, susține comentatorul american, recunoașterea cuceririlor Rusiei în Ucraina, deși nu este clar dacă recunoașterea înseamnă acceptarea de facto a status quo-ului sau dacă înseamnă un acord de jure că teritoriile capturate sunt parte legală a Rusiei.

În cadrul acordurilor de la Minsk, acum desființate, Donețk și Luhansk ar fi rămas parte a Ucrainei și sub jurisdicția (parțială) a legilor și administrației ucrainene, dar ar fi fost într-o autonomie nespecificată, cu protecții pentru populația vorbitoare de rusă din aceste teritorii. Este evident că acest model a fost depășit de anexările teritoriale ale Rusiei, care includ și Zaporojie, Herson și Crimeea.

Războiul din Ucraina nu poate lua sfârșit decât dacă viitorul acestor teritorii este convenit într-un mod pe care părțile externe și interne să-l poată accepta pe termen lung.

Comentatorul se referă și la ideea ca Ucraina să adere la NATO, afirmând că Administrația Trump pare să nu este reticentă în a anula viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, așa cum de altfel a confirmat șeful Pentagonului miercuri.

Menținerea Ucrainei în afara NATO este o cerință cheie făcută de ruși, a spus analistul, care a listat și alte probleme ce ar trebui luate în considerare într-un acord viitor:

• Trupe de securitate. Zelenski a cerut garanții de securitate din partea SUA și 200.000 de trupe NATO pentru a proteja Ucraina, în cazul în care Ucraina nu poate adera oficial la NATO. O posibilă soluție ar putea fi o zonă tampon, până acum definită vag. Dar forța de menținere a păcii ar opera în această zonă tampon sau ar rămâne în afara ei? Cum ar putea fi gestionată o zonă tampon și cine ar fi responsabil de ea? se întreabă analistul.
• Implicarea OSCE și/sau ONU. Comentatorul a reamintit că, în cadrul Acordurilor de la Minsk, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) trebuia să ajute la menținerea păcii și să prevină încălcarea acordului. OSCE a fost un eșec și este puțin probabil să joace din nou acest rol. În prezent, nu există multe alternative viabile. La fel ca OSCE, ONU ar putea oferi un rol de monitorizare, deși performanțele ONU în alte locuri au fost departe de a fi satisfăcătoare.
• Fondurile Rusiei din străinătate. Comentatorul crede că Moscova va dori ca rezervele sale de numerar aflate în băncile europene și americane să fie returnate (poate și cu dobândă). Aceste active sunt evaluate la aproximativ 300 de miliarde de dolari, poate mai mult. Dobânda câștigată pe activele rusești confiscate a fost redirecționată către Ucraina.
• Conductele de gaz și petrol. Nordstream, de exemplu, a fost în mare parte distrusă de “actori necunoscuți.” Poate Rusia, unul dintre acționarii Nordstream, să ceară compensații pentru daunele suferite?
• Sancțiunile împotriva Moscovei. Există și gama mai largă de sancțiuni, inclusiv sistemul bancar și SWIFT, blocarea tranzitului și livrărilor de bunuri și alte restricții care afectează Rusia. Poate Trump să ofere Rusiei reducerea sancțiunilor și poate el să obțină cooperarea Europei? De asemenea, trebuie menționat că trimisul său, generalul Keith Kellogg, sugerează o creștere semnificativă a sancțiunilor acum, ca o modalitate de a pune presiune pe Rusia pentru a ajunge la un acord.
• Minoritatea rusă din Ucraina. În Ucraina, există problema protecției vorbitorilor de limbă rusă în orașele și localitățile aflate sub controlul Ucrainei, a scris analistul. Ucraina a adoptat legi culturale și religioase care încalcă standardele democratice occidentale și drepturile omului. Va cere acordul de pace ca Ucraina să abroge aceste legi?
• Teritoriile ruse ocupate de Ucraina. Ce se va întâmpla cu zonele din Rusia ocupate de ucraineni? Într-un interviu acordat ziarului The Guardian, publicat marți, Zelenski a sugerat schimbul de teritorii pe care forțele ucrainene le-au cucerit în interiorul regiunii ruse Kursk cu teritorii ucrainene sechestrate de Rusia. Moscova a respins rapid această idee.

Concluzia autorului este că e puțin probabil ca Trump să poată obține un acord cuprinzător, având în vedere complexitatea problemelor și reticența Uniunii Europene și a principalilor săi susținători (Germania și Franța) de a sprijini orice aranjament care ar recompensa Rusia. Acest lucru sugerează că Team Trump va încerca probabil să schimbe semnificativ direcția unui acord prin crearea unor mecanisme de soluționare viitoare în schimbul încetării luptelor, lăsând alte probleme pentru negocieri viitoare.

Chiar și astfel de pași sunt un drum accidentat, iar deși rușii ar putea fi convinși, vor dori garanții foarte puternice și obligatorii în ceea ce privește furnizarea de arme Ucrainei, în special armele de lungă distanță, cum ar fi HIMARS-ul și ATACMS-ul americane și Stormshadow/SCALP EG britanice și franceze.

Nu este clar ce vor aduce Vance și Kellogg de la München, în afară de presiunea de a menține războiul din Ucraina. Trump va trebui să încerce să colaboreze cu rușii pentru a vedea dacă există o cale de urmat, în timp ce va trebui să fie atent și la reacțiile partenerilor săi din NATO, a afirmat expertul.

Într-un comentariu ulterior, făcut după declarațiile oficialilor americani de miercuri, analistul a afirmat că “liderii europeni care au susținut cu tărie continuarea războiului din Ucraina au primit o lovitură gravă din partea președintelui Trump și a secretarului apărării Pete Hegseth. Majoritatea dintre ei trebuie să fie șocați, răsuflând cu greu.”

“Europenii nu au nici armele, nici trupele, nici banii necesari pentru a menține războiul în Ucraina. Nici nu vor primi prea mult sprijin pentru continuarea războiului dacă Statele Unite nu vor fi implicate. De fapt, dacă Europa ar dori să continue pe cont propriu, fără Statele Unite, riscă viitorul alianței NATO,” scrie analistul.

Potrivit comentatorului, “din punctul de vedere al lui Trump, el are nevoie de o Rusie mai prietenoasă care să poată ajuta la echilibrarea relațiilor de putere globale. Pentru a ajunge de acolo aici, el trebuie să găsească modalități de a redefini relația SUA-Rusia, care este în dezordine profundă și impregnată de ostilitate reciprocă… Va trebui să vedem dacă europenii vor reacționa și vor încerca să saboteze un acord privind Ucraina. Realitatea este că Europa are puțin ce poate face dacă Putin și Trump ajung la un acord.”

BBC s-a referit și ea la schimbarea de atitudine a americanilor, afirmând că Putin a bifat o victorie diplomatică dialogând cu liderul american, iar liderul de la Kremlin a obținut “șansa de a negocia direct cu Statele Unite privind Ucraina, posibil peste capul Kievului și al Europei – precum și oportunitatea de a se pune în fruntea politicii internaționale. Rămâne însă neclar cât de departe va fi dispus Putin să facă compromisuri.”

Iar într-un alt comentariu, analiștii britanici au afirmat că “Trump vrea o încheiere rapidă a acestui război, chiar dacă asta înseamnă să forțeze Ucraina să înghită niște pilule foarte amare. El vede războiul ca pe o problemă a Europei și consideră că Europa trebuie să o rezolve,” iar “12 februarie va rămâne în calendarul Ucrainei ca o zi grea, când o realitate nouă și nedorită s-a impus.”

Concluzia. Într-o schimbare dramatică a strategiei externe a Statelor Unite, Trump a discutat la telefon cu Putin și a lăsat să se înțeleagă că cele două țări urmăresc să-și îmbunățească semnificativ relațiile.

Veștile proaste pentru Ucraina nu s-au oprit aici. Tot miercuri, șeful Pentagonului a explicat în termeni clari poziția SUA față de un acord pentru Ucraina, cu cuvinte care fără îndoială au fost primite cu bucurie la Moscova și cu îngrijorare la Kiev și în capitalele europene aliate Ucrainei: fără trupe americane pentru Ucraina în orice viitor aranjament de securitate; fără probabilitate ca Ucraina să adere la NATO; fără nicio posibilitate reală ca Ucraina de a se întoarce la granițele sale dinainte de 2014, când Rusia a ocupat și anexat Crimeea și a sprijinit insurgenții din Donbas.

Toate acestea au fost obiective clar exprimate de președintele Zelenski și guvernul său și vin pe fondul unei situații dramatice pe câmpul de luptă, unde superioritatea numerică a Rusiei îi permite să avanseze încet în teritoriul ucrainean.

În doar câteva ore, perspectivele Ucrainei pentru o înțelegere pozitivă au cunoscut o transformare majoră. Cel mai probabil, Trump și Putin vor încerca să cadă la un acord trecând peste obiecțiile Ucrainei și ale partenerilor occidentali.

Kievul se găsește în prezent într-o situație ingrată, iar analiștii cred că, în condițiile în care Europa nu-i poate oferi sprijinul militar solid pe care l-a primit până acum de la americani, Ucraina se va vedea pusă în fața unui acord de pace încheiat în condiții total nefavorabile pentru ea, inclusiv prin cedarea teritoriilor ocupate în prezent de către forțele Moscovei.

Doar un miracol mai poate salva acum Ucraina. De unde ar putea veni acesta?

Surse: The Hill, The New Republic, New York Times, CNN, UkrinForm, Weapons and Strategy, Reuters, Kyiv Independent, The Guardian, BBC, law.virginia.edu, Truth Social, X