Analiză Deutsche Welle: Cine scoate din joc Alianța USR-PMP-FD? Arbitrii sau Tomac?

PMP are un partaj nerezolvat în justiție. În același timp, primarii USR sunt hărțuiți iar puterea (PSD+PNL) e nemulțumită de potențialul de creștere al Alianței Dreapta Unită, scrie jurnalista Sabina Fati pentru postul de radio Deutsche Welle.

Biroul Electoral Central (BEC) a decis duminică să respingă solicitarea de înregistrare a Alianței Dreapta Unită formată din USR, PMP și Forța Dreptei, după ce reprezentantul social-democraților în BEC a cerut respingerea protocolului de constituire al Alianței pentru scrutinul europarlamentar din 9 iunie. Hotărârea poate fi atacată la Înalta Curte, dar există destule șanse ca decizia Biroului Electoral Central să fie menținută iar USR+PMP+Forța Dreptei să nu poată participa ca Alianță la alegerile parlamentare.

Motivul respingerii Alianței ține de restanțele organizatorice ale PMP. Astfel, potrivit Registrului partidelor politice, cel care apare ca președinte al Partidului Mișcarea Populară este Cristian Diaconescu, fostul ministru de externe, nu Eugen Tomac sau Ionuț Simionca, cei care au semnat din partea PMP protocolul de constituire a Alianței Dreapta Unită. Partidul Mișcarea Populară s-a scindat în urmă cu doi ani iar cele două facțiuni se bat în Justiție pentru ștampilă. Ștampila este la gruparea lui Tomac, în vreme ce numele lui Cristian Diaconescu, fostul ministru de Externe, a rămas înscris în documente la categoria președinte, dar în fapt e lipsit de consistență.

Fostul diplomat a încercat de mai multe ori să-și croiască un culoar politic mai larg, dar nu a știut nicicând care e metoda cea mai bună. Ultimul congres al PMP, nerecunoscut de Diaconescu, l-a ales pe Tomac în fruntea formațiunii. Mulți din partid s-au retras odată cu această mișcare, numai că, spre deosebire de fostul ministru de Externe, actualul europarlamentar Eugen Tomac depune mult efort pentru a-și demonstra energia politică și pentru a convinge electoratul care l-a admirat odinioară pe Traian Băsescu să treacă de partea sa. Fostul președinte joacă alături de Tomac pe toate fronturile, chiar după ce a declarat că renunță la politică.

PMP, care în sondaje n-ar trece de 5%, limita de intrare în Parlament, are peste 50 de primari mai ales în localități mici și mijlocii și peste 2000 de consilieri. Nu este reprezentat în Parlament, dar are doi eurodeputați: Tomac și Băsescu. De altfel, ambii au lucrat la Rezoluția adoptată săptămâna trecută de Parlamentul European, care prevede returnarea tezaurului României furat de Rusia.

Pe de altă parte, Eugen Tomac a preferat calea juridică în loc să încerce să obțină prin tratative și negocieri un rezultat mai bun și mai rapid, care să nu ducă la scindări și abandonuri. Această incapacitate de a rezolva o problemă care complică imaginea formațiunii sugerează anvergura scăzută a lui Eugen Tomac . În politică, neglijențele și absența strategiilor se plătesc adesea destul de scump. Eugen Tomac se consideră succesorul lui Traian Băsescu, dar fostul președinte știa cum să tranșeze rapid situațiile inconfortabile.

Întreaga Alianță ar putea plăti neputințele liderului PMP, mai ales că votanții de dreapta dezamăgiți de combinațiile liberalilor cu social-democrații se îndreptau spre acest nou proiect care ar fi putut ajunge la 20% din preferințele electoratului. Tomac a invocat în favoarea lui precedentul din 2020, în care în Registrul partidelor figura Viorica Dăncilă ca președintă a PSD, cu toate că liderul de jure al PSD era Marcel Ciolacu.

Șeful PMP ar vrea să câștige această dispută folosindu-se de un precedent ilegal, după formula atât de valabilă în Balcani că dacă Justiția a închis ochii o dată, poate să-i închidă la infinit. De altfel, din același motiv, PMP nu are reprezentanți în Biroul Electoral Central.

Sigur că BEC putea trece cu vederea situația juridică dintre Tomac și Diaconescu, dar arbitrii îi ajută adesea pe cei care se află în avantaj iar Alianța USR-PMP-Forța Dreptei îi stânjenește pe liberali și încurcă multe calcule făcute pentru viitorul PSD-PNL. Curtea de Apel București a decis acum un an rejudecarea procesului prin care a fost contestat congresul din 19 februarie 2022, în urma căruia Eugen Tomac a fost ales președinte PMP. Această hotărâre a fost considerată o repunere în funcție a lui Cristian Diaconescu de susținătorii săi. Tomac spune că e vorba doar despre „aspecte ce țin de procedură” a unei cauze pierdute în instanță de Diaconescu.

Liderii Alianței Dreapta Unită acuză „derapaje politce” și frica puterii de a se confrunta cu noua construcție de dreapta. În același timp însă, Alianța nu și-a luat toate măsurile de precauție, nu a încercat toate variantele pentru a scoate PMP din cursa juridică în care a intrat și nu a avut niciun fel de acțiuni preventive.

Compromiterea singurei formule de opoziție democratică din țară prin incapacitatea politică a liderilor din Alianță, dar mai ales prin folosirea arbitrilor în jocul electoral, poate arunca România în zona iliberală a Europei.