Analiză Deutsche Welle: Risc de „scenariul georgian” în Moldova?

Pe fundalul crizelor în desfășurare, rezultatul viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova ne dă mari neliniști, scrie Vitalie Ciobanu pentru postul de radio Deutsche Welle. Suntem în luna martie, alegerile parlamentare vor avea loc în toamnă și nu este deloc limpede ce strategie electorală are PAS.

Criza energetică din această iarnă, declanșată de Rusia, a fost depășită cu ajutorul Uniunii Europene, e drept că tarifele la căldură și electricitate pentru luna februarie au rămas mari, dar autoritățile promit că hiatusul dintre promisiuni și realități va fi eliminat, tarifele vor scădea, compensații vor primi toți cetățenii.

După ce a ratat la prezidențiale și la referendumul proeuropean, Kremlinul va mobiliza întregul arsenal de care dispune – propagandă, coruperea alegătorilor, campanii toxice pe tik-tok etc., pentru a instaura o guvernare obedientă la Chișinău și a lovi Ucraina dinspre vest, din teritoriul Republicii Moldova, mai ales că negocierile ruso-americane nu aduc niciun fel de schimbări spre bine – Putin nu vrea pace, Putin vrea război.

Nerăbdarea moldovenilor

Guvernarea a făcut eforturi considerabile pentru a investi în utilarea spitalelor, în infrastructură, însă cetățenii sunt nemulțumiți. În justiție s-au acumulat cele mai mari probleme, nu doar la nivelul discursului politic și al harțului dintre instituții, ci și ca percepție populară. Când discuți cu oamenii simpli, care acuză sărăcia, prețurile mari, pensiile mici, și încerci să le explici contextul care a generat această lipsă de prosperitate după aproape patru ani de guvernare PAS, replica pe care o primești e descurajantă: „Dar de ce nu-i bagă la pușcărie pe Plahotniuc, Șor, Platon, Dodon, unde-i miliardul furat?”

Aici simți că trebuie să intri în lungi explicații, să le vorbești celor cu care discuți într-o gară din provincie sau în salonul unui spital raional despre judecători corupți și lipsa de cadre din Procuratură, despre separarea puterilor în stat și… ești strivit de un sentiment de zădărnicie, confirmat imediat de privirile sceptice ale interlocutorilor tăi. Lumea vrea dreptate, i s-a promis dreptate și nu i s-a livrat mai nimic în această privință. Or, logica lor e simplă: înțelegem contextul, războiul, seceta și celelalte, dar de ce hoții sunt în libertate, nu cumva pentru că sunt protejați de actuala guvernare care a promis că-i arestează?

Le spui de ajutorul de la Uniunea Europeană și întrebarea încuietoare este: atunci de ce trăim atât de greu?…

Sondaje înșelătoare

Combaterea corupției electorale rămâne prioritatea nr. 1 a guvernării. Interferența Rusiei în alegerile din România, diversificarea mijloacelor de sabotaj ale Kremlinului amenință soarta scrutinului parlamentar din Moldova. Speranța este că, după alegerile prezidențiale din mai, la Cotroceni să ajungă un om politic pro-european, ca măcar dinspre România să avem spatele asigurat. „Diversiunea Georgescu” s-ar cuveni să fie un avertisment și pentru autoritățile de la Chișinău.

Preocupat de grijile imediate ale guvernării și de agenda integrării europene, PAS ar trebui însă să-și facă timp și pentru campania electorală, să formeze un staff de reflecție și analiză. Sondajele plasează PAS spre 27-28%, cu posibilitatea de a ajunge din nou la guvernare, doar că am avut sondaje extrem de optimiste și înaintea referendumului din toamnă și votul real ne-a năucit.

Un calcul rece spune că PAS, chiar dacă iese pe primul loc, ar putea fi trimis în opoziție de o coaliție de partide dacă nu fățiș pro-rusă, apoi „bi-vectorială” (una de statornică tradiție în cei 30 de ani de independență post-sovietică), care va submina angajamentul proeuropean al Chișinăului și va bloca consistentul ajutor de 1,9 miliarde de euro, aprobat de Uniunea Europeană. În schimb, Kremlinul va obține un mai amplu spațiu de manevră pentru implementarea „scenariului georgian” în Moldova.

Nevoia unui „suflu nou” în politica moldoveană

O soluție ar fi ca PAS să nu mai meargă singur în alegeri, ci să formeze o alianță pro-europeană, în care să atragă și alte partide pro-Vest și unioniste, precum și membri marcanți din societatea civilă. Lansarea unor discuții pe această temă ar fi benefică și ar mobiliza societatea. Până să ajungem la alegeri, un proiect de coagulare a forțelor pro-europene ar ajuta și actului de guvernare, absorbind criticile justificate ale virtualilor parteneri în politici noi sau în corecturi aplicate deciziilor luate până acum.

Mai presus de toate este nevoie de reconstruirea încrederii, de abandonarea aroganței, de dovezi peremptorii că puterea dorește un dialog sincer și responsabil cu toți cei care vor să scoată Moldova de sub spectrul restaurației rusești și să accelereze spre Europa.

Interesul ar fi reciproc: PAS nu-și poate face iluzii că va obține un scor echivalent celui de la alegerile precedente – guvernarea erodează, nivelul de trai al cetățenilor lasă mult de dorit, războiul hibrid se amplifică. Partidele pro-Vest extraparlamentare știu, la rândul lor, că de unele singure au șanse mici să depășească pragul electoral de 5%.

Un bloc proeuropean unic va preveni disiparea voturilor și-i va scoate din casă, în ziua alegerilor, pe cetățenii proeuropeni dezamăgiți de actuala guvernare. E nevoie de un suflu proaspăt, de o schimbare, de o „reîncărcare a speranței”, de o noutate în politica moldoveană. Cea care poate reînsufleți climatul general este președinta Maia Sandu, a cărei cotă de încredere rămâne înaltă. Maia Sandu nu are nimic de pierdut, e la ultimul mandat. De pierdut are Moldova.

Trecutul ca o farsă sângeroasă

Luni, 24 martie, la Florești a avut loc o manifestație a simpatizanților pro-ruși. Un grup de vreo 60-70 de persoane s-a strâns în preajma statuii soldatului sovietic de lângă Liceul „Ion Creangă” (ce alăturare de termeni aberantă!) pentru a comemora „81 de ani de la eliberarea orașului Florești de sub jugul fascist”. Scenografie previzibilă: steaguri roșii cu inscripția „Pobeda” (blocul lui Șor) și câteva tricoloruri moldovenești, marșuri și cântece de război sovietice, interpretate de o fanfară improvizată, tineri îmbrăcați în tunici militare rusești de epocă și alți tineri care filmau și fotografiau de zor mitingul (pentru orgoliul participanților și pentru darea de seamă către finanțatori).

Printre vorbitori – Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fost socialist, acum neafiliat (formal vorbind), mă rog, blazoanele se schimbă, cauza rămâne aceeași, putinistă. Bolea a vorbit în română. A înfierat guvernarea care încearcă să „rescrie istoria”, scoțându-i basma curată pe cei care au nimicit mii de evrei în cel de-Al Doilea Război Mondial, și a mai spus: „să facem ca istoria să nu se repete, ca ceea ce vedem în țara vecină să nu fie.”

Un exercițiu ieftin de manipulare și omisiune: nimeni nu intenționează să treacă sub tăcere Holocaustul declanșat de regimul Antonescu în Basarabia și Transnistria, decât eventual să acorde în manuale mai mult spațiu crimelor Armatei Roșii. Pe de altă parte, dacă a pomenit de războiul din țara vecină (nenumindu-l „război”), Vasile Bolea ar fi trebuit să precizeze: de data aceasta, în Ucraina, cine sunt „evreii” și cine sunt asasinii? A tăcut, pentru a nu prăbuși în ridicol „acțiunea de comemorare”.

Ridicolul însă nu ucide. Bombele lui Putin – da.

Sursa: DW / Rador Radio România