ANALIZĂ Dezinformările din România despre falsele pregătiri de război respectă tiparul fake-news din Republica Moldova, atribuit influenței Rusiei / Postări rostogolite pe rețelele chinezească și rusească TikTok și Telegram

Campanii de dezinformare similare, care sugerează că România și Republica Moldova s-ar pregăti pentru război, au apărut recent pe platforme precum TikTok și Telegram. În România, imaginile video care arată tehnică militară circulând pe drumurile naționale sunt prezentate în mod fals ca dovezi ale unei mobilizări militare iminente, în timp ce în Republica Moldova, narațiuni asemănătoare s-au răspândit preponderent pe Telegram, susținând că România ar putea fi atrasă într-un conflict cu Rusia. Aceste campanii folosesc același tipar de dezinformare, sugerând că ar putea avea o sursă comună, mai ales în contextul încercărilor de a discredita Uniunea Europeană și NATO, arată o analiză G4Media.ro.

Pe TikTok, numeroase clipuri video arată coloane de vehicule militare, precum camioane și tancuri, deplasându-se pe drumuri publice din România. Unele dintre aceste imagini provin de la parada de 1 Decembrie sau de la exerciții militare planificate anterior, după cum a precizat Ministerul Apărării Naționale (MApN) în săptămâna care a urmat Zilei Naționale, în care un val de astfel de postări s-au rostogolit necontrolat pe rețeaua chinezească.

Dezinformările sunt construite în jurul acestor clipuri, inducând în eroare prin descrieri alarmiste care afirmă că țara se pregătește de război. Autoritățile au confirmat că aceste transporturi sunt normale și au loc pentru antrenamente sau manevre logistice, fără vreo legătură cu un conflict iminent.

Telegram – un canal cheie pentru propagandă în Republica Moldova

În Republica Moldova, propaganda care sugerează implicarea României într-un conflict militar cu Rusia s-a răspândit în principal pe Telegram, o rețea socială populară în spațiul ex-sovietic. Potrivit platformei Stopfals.md, astfel de mesaje au fost distribuite de canale anonime care promovează narațiuni pro-ruse. Acestea folosesc imagini scoase din context, precum echipamente militare românești sau trupe NATO, pentru a susține ideea că România pregătește o invazie în Transnistria sau o implicare directă în războiul din Ucraina.

În ambele cazuri, tacticile sunt similare: utilizarea de imagini reale, dar prezentate în mod fals sau scoase din context, pentru a alimenta panică și neîncredere în rândul populației. În România, dezinformările vizează direct NATO, fiind asociate cu zvonuri despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat din 2007. În Republica Moldova, narațiunile accentuează ideea că Chișinăul și Bucureștiul sunt parteneri în planuri agresive împotriva Rusiei. Astfel de mesaje nu doar că induc panică, dar încearcă să erodeze încrederea în structurile europene și în sprijinul acordat Ucrainei, mai scrie Stopfals.md.

Recent, au apărut dezinformări care susțin că, prin modificări legislative, România ar ceda controlul spațiului aerian și comanda Armatei Române către NATO. Ministerul Apărării Naționale a dezmințit aceste afirmații, explicând că proiectele de lege vizează întărirea capacității de apărare și integrarea spațiului aerian național în sistemul defensiv al Alianței, fără a afecta suveranitatea națională.

• Pe TikTok, dintre videoclipurile dezinformatoare cu mii de aprecieri sunt, printre altele, declarațiile profesorului universitar de la Facultatea de Drept a Universității din București și europarlamentar AUR Gheorghe Piperea, cu discurs conspiraționist, și ale deputatului AUR Mihai Lasca.

Pe platformele de Telegram, cunoscute pentru răspândirea dezinformării, au apărut mesaje care susțin că administrația președintelui Joe Biden ar încerca să atragă România într-un război cu Rusia, scopul fiind menținerea stării de urgență în SUA pentru a împiedica preluarea mandatului de către Donald Trump, scrie Stopfals.md într-o analiză de pe 11 decembrie.

Narațiunea a fost amplificată de fostul candidat la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu, care a declarat în cadrul unei emisiuni TV că NATO și România ar complota în acest sens. Mesajele propagate sunt parte dintr-un tipar consacrat al propagandei Kremlinului, care încearcă să creeze neîncredere în NATO și să prezinte țări precum România sau Republica Moldova drept marionete ale Occidentului. Conform sursei citate, această campanie este strâns legată de alte narațiuni false despre „atragerea în război” și „pregătiri militare în Transnistria”, toate menite să destabilizeze regiunea.

O posibilă sursă comună: influența rusă

Deși nu există dovezi directe, analiza arată că aceste campanii ar putea fi coordonate din Rusia sau susținute indirect de interese pro-ruse. În ambele țări, dezinformările au loc în contexte critice: în România, ele apar pe fondul consolidării relațiilor cu NATO și Uniunea Europeană, în timp ce în Republica Moldova, ele sunt însoțite de încercări de destabilizare politică și economică.

Coincidențele între cele două campanii sugerează o strategie mai amplă de influență în regiune, mai ales propagarea pe canalul TikTok, aplicație aflată în vizorul autorităților europene după ce autoritățile și serviciile de informații române au confirmat că algoritmii acestei platforme l-au favorizat pe candidatul pro-rus Călin Georgescu. G4Media.ro a avertizat în premieră despre rețeaua coordonată pe Telegram pentru inundarea TikTok cu mesaje favorabile lui Georgescu în mai multe articole.

Efectele acestor dezinformări asupra populației

Campaniile de dezinformare au reușit să genereze reacții emoționale în rândul populației, atât în România, cât și în Republica Moldova. Pe rețeaua chinezească TikTok, mulți utilizatori au distribuit imaginile fără a verifica sursa, alimentând astfel circulația acestor mesaje false. În Republica Moldova, Telegram a devenit un teren fertil pentru răspândirea acestor narațiuni, având un impact semnificativ în zonele rurale și printre cetățenii mai vulnerabili la astfel de mesaje.

Ministerul Apărării Naționale din România a emis mai multe comunicate prin care dezminte informațiile false și explică originea imaginilor vehiculate. În Republica Moldova, organizațiile precum Stopfals.md au demontat în mod sistematic aceste narațiuni, arătând cum acestea urmează aceeași metodologie utilizată de propaganda rusă în alte regiuni. Cu toate acestea, răspândirea rapidă a acestor mesaje scoate în evidență vulnerabilitățile ambelor țări în fața dezinformării.