ANALIZĂ “Diplomația bâtei” a lui Trump îngenunchează țările una după alta. Cine va urma?

Strategia diplomatică agresivă la care recurge Casa Albă în primele săptămâni ale celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, care include amenințări cu impunerea de tarife comerciale, a făcut ca mai multe țări să-și modifice rezistența inițială la cererile republicanului și să cedeze în final presiunilor venite din Biroul Oval. După Columbia, Mexic sau Canada, analiștii se întreabă care va fi următoarea țintă a “diplomației buldozer” sau „a bâtei” adoptată de Trump 2.0.

“Șoc și groază”

În primele săptămâni de după reinstalarea în funcție de președinte, Donald Trump a recurs la o strategie agresivă pentru a-și impune promisiunile din agenda America First. Atitudinea sa a fost comparată de unii comentatori cu doctrina “șoc și groază” folosită în ultimele decenii de armata americană în confruntările de peste hotare, când valuri de bombardamente inițiale împotriva centrelor de comandă, infrastructurii critice și bazelor militare a urmărit să impresioneze, să intimideze și să-și demoralizeze adversarii.

Păstrând proporțiile, strategia lui Trump – agresivă, pragmatică, dură – pare menită să obțină același efect. Avalanșa de ordine ordine executive, concedierea oficialilor din diferite departamante, inclusiv din FBI și USAID, amenințarea liderilor străini și fluturarea spectrului tarifelor comerciale a entuziasmat susținătorii săi din MAGA, i-a îngrozit pe democrați și a trimis fiori pe șira spinării în diferite capitale de pe glob.

Nu este de mirare că unele voci au vorbit despre faptul că Trump acționează cu “ferocitatea unui buldozer” în primele zile ale acestui mandat, care a început complet diferit de primul petrecut de el la Casa Albă.

“În primele sale trei zile, Trump a perturbat America. Apoi și-a întors atenția asupra lumii,” a afirmat CNN, în timp ce New York Times a vorbit despre faptul că “președintele Trump a lansat o provocare fundamentală la adresa normelor și așteptărilor legate de ceea ce poate și ar trebui să facă un președinte.”

Publicația l-a citat de altfel pe Trump care a afirmat că “vom face lucruri care vor șoca oamenii.” Pe plan extern, această atitudine agresivă a republicanului a speriat deja guvernele din mai multe țări, aliate sau nu, așa cum a fost cazul Danemarcei și regiunii sale Groelanda, pe care Trump vrea să pună mâna cu orice preț.

Financial Times a relatat despre faptul că Trump i-a spus premierului danez că este serios în ceea ce privește preluarea Groenlandei, cea mai mare insulă din lume, într-un apel telefonic “înflăcărat” care a avut loc zilele trecute.

Trump și Mette Frederiksen au vorbit la telefon timp de 45 de minute, într-o convorbire telefonică aprinsă, pe care un oficial de la Copenhaga a numit-o “îngrozitoare”.

O sursă a declarat că Trump “a fost foarte ferm.. (Apelul) a fost un duș rece. Înainte, era greu să o iau în serios. Dar cred că este serios și potențial foarte periculos.”

Oficialii de la Copenhaga au declarat că Trump a fost agresiv și conflictual, în ciuda ofertei lui Frederiksen de a spori cooperarea dintre Groenlanda și SUA privind bazele militare și exploatarea resurselor naturale.

Apelul “i-a speriat complet” pe danezi, a declarat un oficial de la Copenhaga. “Intenția a fost foarte clară. Americanii vor asta. Danezii sunt acum în modul de criză.”

Luate în vizor

Avântul Administrației Trump 2.0 în problemele externe și atitudinea aparent intransigentă la care a recurs Casa Albă a făcut ca mai multe țări să-și modifice rezistența inițială la cererile republicanului și să cedeze în final presiunilor venite din Biroul Oval. Colombia, Panama, Canada sau Mexic se numără printre țările care au acceptat complet sau parțial solicitările venite din Biroul Oval, după ce au fost bombardate cu amenințări comerciale și perturbarea relațiilor cu Statele Unite.

Câteva exemple:

# Columbia a făcut un pas înapoi de pe marginea unui război comercial devastator cu Statele Unite, ajungând la un acord privind acceptarea imigranților deportați transportați cu avioane militare, după o serie de amenințări făcute de Trump, care includeau tarife vamale drastice.

Aceasta după ce președintele de la Bogota a refuzat să accepte două avioane militare americane încărcate cu imigranți ilegali columbieni deportați din Statele Unite.

Gustavo Petro a postat pe X că “a interzis avioanelor americane care transportă imigranți columbieni să intre pe teritoriul nostru,” deoarece “SUA nu pot trata imigranții columbieni ca pe niște infractori.” El a cerut ca SUA să implementeze proceduri prin care imigranții să fie “tratați cu demnitate.”

Refuzul lui Petro de a permite aterizarea avioanelor militare americane a provocat o reacție rapidă din partea lui Trump pe Truth Social.

“Tocmai am fost informat că două zboruri de repatriere din Statele Unite, având un număr mare de Criminali Ilegali, nu au fost lăsate să aterizeze în Columbia. Acest ordin a fost dat de președintele socialist al Columbiei, Gustavo Petro, care este deja foarte nepopular printre cetățenii săi,” a scris Trump.

El a susținut că decizia lui Petro de a respinge aceste zboruri a pus în pericol securitatea națională și siguranța publică a SUA. Trump a anunțat că a ordonat administrației sale să impună “imediat” tarife de 25% pe toate bunurile columbiene care intră în SUA, avertizând că acestea vor fi ridicate la 50% dacă Columbia nu se conformează într-o săptămână.

De asemenea, republicanul a declarat că a impus o interdicție de călătorie și a revocat vizele oficialilor guvernamentali columbieni, precum și ale “tuturor aliaților și susținătorilor acestora,” avertizând că “aceste măsuri sunt doar începutul”.

La doar câteva ore însă după ce președintele Petro a refuzat să permită aterizarea aeronavelor trimise din America, Columbia a anunțat că a acceptat “toate condițiile președintelui Trump,” inclusiv “acceptarea necondiționată” a imigranților care au intrat ilegal în SUA.

“Vom continua să primim columbieni și columbience care se întorc ca deportați, garantându-le condiții decente ca cetățeni cu drepturi,” a declarat ministrul de Externe Luis Gilberto Murillo într-o intervenție televizată. El a adăugat că zborurile de deportare din SUA au fost reluate, iar avionul prezidențial columbian era pregătit pentru a ajuta la repatrierea cetățenilor.

Casa Albă a renunțat, de asemenea, la amenințarea de a impune tarife, cu excepția cazului în care Columbia “nu respectă acest acord,” adăugând că alte sancțiuni, inclusiv restricțiile de vize și inspecții vamale pentru cetățenii și navele de marfă columbiene, vor rămâne în vigoare până la returnarea cu succes a primului avion cu deportați columbieni.

“Evenimentele de astăzi arată clar lumii întregi că America este din nou respectată. Președintele Trump va continua să protejeze cu fermitate suveranitatea națiunii noastre și se așteaptă ca toate celelalte țări să coopereze pe deplin în acceptarea deportării cetățenilor lor prezenți ilegal în Statele Unite,” a declarat Casa Albă într-un comunicat.

Anunțul a pus capăt unui weekend tensionat, care amenința să crească prețurile cafelei pentru consumatorii americani și să afecteze sute de mii de muncitori columbieni. De asemenea, aceasta a fost prima acțiune majoră luată de Trump împotriva unei alte țări în ceea ce privește politica sa privind imigrația după preluarea mandatului, la 20 ianuarie.

# Panama a anunțat luni că nu va reînnoi acordul privind principalul program de investiții externe al Chinei, după o întâlnire între liderii panamezi și secretarul de stat american Marco Rubio, într-o “nouă victorie pentru președintele Trump,” a scris New York Post.

Aceasta după ce, cu doar o zi înainte, șeful diplomației americane l-a avertizat pe președintele panamez, José Raúl Mulino, că Washingtonul va “lua măsurile necesare” dacă Panama nu începe imediat demersurile pentru a pune capăt a ceea ce președintele Trump consideră a fi influența și controlul Chinei asupra Canalului Panama.

Reacționând la amenințările venite de la Washington, Mulino a declarat că Panama va permite expirarea pactului comercial și de dezvoltare semnat în 2017 în cadrul “Inițiativei Belt and Road” a Chinei.

Mulino a adăugat că va explora opțiuni pentru a vedea dacă implicarea țării sale în acest acord poate fi încheiată mai devreme decât în termenul de unu sau doi ani necesari pentru retragerea oficială.

Reamintim că, imediat după ce a fost reales președinte, Trump a sugerat în mai multe rânduri că SUA ar putea prelua controlul asupra Canalului Panama, acuzând China că “operează” această rută strategică și susținând că “navele americane sunt grav supraîncărcate cu taxe.”

Trump și-a reluat amenințările inclusiv în timpul discursului inaugural de la Washington, în care a condamnat decizia SUA de a returna Zona Canalului Republicii Panama, acuzând această țară-cheie dintre America Centrală și de Sud că, din acel moment, a tratat America în mod nedrept.

“Președintele McKinley a făcut țara noastră foarte bogată prin tarife… și i-a oferit lui Teddy Roosevelt banii pentru multe dintre marile realizări ale sale, inclusiv Canalul Panama, care a fost dat în mod prostesc celor din Panama,” a afirmat Trump.

El a reamintit cum SUA au investit sume uriașe în construcția canalului, pe care fostul președinte Jimmy Carter l-a returnat panamezilor în 1977, și a susținut: “Am fost tratați foarte prost din cauza acestui cadou nesăbuit care nu ar fi trebuit niciodată făcut.”

“Promisiunea celor din Panama față de noi a fost încălcată,” a spus Trump. “Scopul acordului nostru și spiritul tratatului nostru au fost complet încălcate. Navele americane sunt grav supraîncărcate cu taxe și nu sunt tratate corect în niciun fel,” a adăugat el, acuzând China că “operează Canalul Panama”.

“Nu l-am dat Chinei. L-am dat celor din Panama și îl vom lua înapoi,” a afirmat liderul SUA. El nu a detaliat modul în care intenționează să recupereze această cale navigabilă de 82 de kilometri, dar anterior a refuzat să excludă opțiunea forței militare. SUA au invadat Panama în 1989 pentru a-l înlătura pe Manuel Noriega.

Mulino și guvernul panamez au respins în repetate rânduri afirmațiile lui Trump privind influența excesivă a Chinei asupra canalului, care leagă oceanele Atlantic și Pacific.

Analiștii americani au afirmat că Trump pare iritat de facilitățile din zona canalului operate de Hutchison Whampoa, un operator portuar din Hong Kong, precum și de alte investiții chineze în infrastructura din apropiere.

Între SUA și Panama există un tratat de neutralitate care prevede menținerea canalului liber de taxe discriminatorii.

# Trump a anunțat luni că va suspenda timp de o lună noile tarife de 25% impuse bunurilor importate din Mexic, după ce președinta Claudia Sheinbaum a fost de acord să trimită imediat 10.000 de soldați la granița cu SUA “pentru a opri fluxul de fentanil şi de imigranţi ilegali.”

Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că, în timpul acestei suspendări, “vom avea negocieri” privind tarifele, conduse de secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent și secretarul Comerțului Howard Lutnick, împreună cu reprezentanți de rang înalt ai Mexicului.

El a adăugat: “Aștept cu nerăbdare să particip la aceste negocieri” cu președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, în timp ce încercăm să ajungem la un ‘acord’ între cele două țări.”

Anunțul a venit la două zile după ce Trump a impus tarife de 25% pe bunurile din Mexic și Canada și tarife de 10% pe produsele importate din China.

În weekend, Sheinbaum a amenințat cu tarife de retaliere pentru bunurile importate din Statele Unite, precum și cu măsuri non-tarifare, dar nu a dezvăluit procentul tarifelor impuse.

Ulterior, după anunțul făcut de liderul de la Casa Albă, președinta Mexicului a scris că “am avut o conversație bună cu președintele Trump, cu mare respect pentru relația noastră și suveranitatea noastră; am ajuns la o serie de acorduri.”

Ea a adăugat: “Statele Unite sunt angajate să lucreze pentru a preveni traficul de arme de mare putere către Mexic.”

Iar marți, Mexicul a început să desfăşoare mii de soldați la frontiera cu SUA, aşa cum se angajase cu o zi înainte, în cadrul Opertațiunii Frontera Norte.

“Am început deja să trimitem (militari),” a declarat şefa statului mexican, în cadrul conferinţei sale de presă matinale. Ea a precizat că militarii au fost mobilizaţi în state care “nu au atâtea probleme de securitate… Este o desfăşurare care nu lasă restul ţării fără securitate.”

Presa mexicană a relatat de marţi dimineaţa mobilizarea soldaţilor şi a membrilor Gărzii Naţionale în diferite oraşe de la graniţa cu Statele Unite, precum Tijuana şi Matamoros. Circa 300 de soldaţi au fost observați, de asemenea, pe aeroportul din Merida, în statul Yucatan din sud.

# O altă țară îngenuncheată de amenințările lui Trump a fost Canada. Prim-ministrul de la Ottawa, Justin Trudeau, a anunțat luni că tarifele de 25% propuse de SUA vor fi suspendate pentru 30 de zile, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele Trump.

“Tocmai am avut o discuție bună cu președintele Trump,” a spus Trudeau într-o postare pe X. “Canada pune în aplicare planul nostru de 1,3 miliarde de dolari pentru graniță – consolidând frontiera cu elicoptere noi, tehnologie și personal, coordonare îmbunătățită cu partenerii noștri americani și resurse suplimentare pentru a opri fluxul de fentanil. Aproape 10.000 de persoane aflate în prima linie sunt și vor fi implicate în protejarea graniței.

În plus, Canada face noi angajamente pentru a numi un ‘Țar al Fentanilului,’ vom lista cartelurile ca teroriști, vom asigura monitorizarea continuă a graniței, vom lansa o Forță Comună Canada-SUA pentru a lupta împotriva criminalității organizate, fentanilului și spălării banilor. Am semnat, de asemenea, un nou mandat de informații privind criminalitatea organizată și fentanilul și îl vom susține cu 200 de milioane de dolari.

Tarifele propuse vor fi suspendate pentru cel puțin 30 de zile, în timp ce lucrăm împreună,” a încheiat premierul liberal. Trudeau, care suferă din cauza unei rate mare de nepopularitate și a fost abandonat de cei mai importanți aliați politici, și-a anunțat recent intenția de a demisiona după ce partidul său îi va găsi un succesor.

Sâmbătă, Casa Albă publicase un decret semnat de președintele Trump, prin care se impuneau tarife de 25% pe bunurile canadiene și tarife de 10% pe energia canadiană.

“Ca președinte, este responsabilitatea mea să asigur siguranța tuturor americanilor și tocmai asta fac,” a scris Trump pe Truth Social, după ce a pus tarifele în așteptare timp de 30 de zile pentru a vedea cum vor evolua acordurile pe care le-a făcut cu Canada și Mexic.

Ce cred analiștii

Strategia la care a recurs Trump în relațiile cu diferite țări în ultimele două săptămâni pare să respecte același model: republicanul le cere agresiv un lucru și, dacă ele nu se conformează, le amenință cu tarife sau cu alte represalii. Așa cum am văzut, în aproape toate cazurile, atitudinea sa agresivă și brutală funcționează, iar statele vizate fac pasul inapoi.

Victoriile obținute de Casa Albă în disputele internaționale au fost lăudate imediat de presa pro-Trump. “Mexic și Canada cedează,” a declarat Fox News într-un titlu. “Canada cedează,” a scris și Breitbart News, adăugând: “Arta Acordului: Trump a câștigat deja războiul comercial cu Mexicul pentru SUA.” “Canada cedează, la fel ca Mexicul,” a afirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, la CNN.

“Din America de Sud până în Arctica, lumea primește o lecție rapidă despre doctrina Trump. Este imediată, este retaliatorie, este directă. Și lasă țările aflate la mii de kilometri distanță dezorientate, să se gândească din nou la normele diplomatice și să se întrebe dacă sunt singure în fața colosului american,” a scris Bloomberg.

Referindu-se la capitularea Columbiei după doar 12 ore în fața amenințărilor lui Trump, publicația a afirmat: “episodul care implică unul dintre cei mai fermi parteneri ai SUA în domeniul securității și comerțului din America Latină arată că amenințările lui Trump cu durerea economică prin tarife pot fi o măciucă diplomatică eficientă pentru a bifa priorități interne pe termen scurt.”

“Submisiunea abjectă este singurul lucru care va fi acceptat de Trump pentru a nu fi la fel de malițios pe cât ar putea fi,” a spus Subir Sinha, directorul South Asia Institute de la SOAS University of London.

“Confruntarea de mare risc a președintelui Trump cu cei mai apropiați parteneri comerciali ai Statelor Unite pare să fi dat roade, atât Mexicul cât și Canada fiind de acord cu o securitate mai strictă la graniță și luând măsuri mai mari pentru a combate traficul de fentanil. Strategia de a folosi economia SUA pentru a forța concesii din partea altor țări reprezintă o victorie pentru agenda “America First” a lui Trump, permițându-i să pună în aplicare chestiuni interne fundamentale fără ca consumatorii americani să resimtă impactul economic al unui război comercial continental,” a scris și BBC.

Iar Washington Post a afirmat că “Trump amenință țară după țară cu instrumentele economice ale SUA,” după ce republicanul “a promis să lovească unele țări cu arme economice puternice, schimbând rapid politica externă a SUA în urmărirea unor obiective care variază de la comerț până la imigrație.”

Publicația a scris că președinții succesivi ai SUA au intensificat utilizarea puterii economice în ultimele decenii. Cu toate acestea, primele zile ale celui de-al doilea mandat al lui Trump semnalează deja o nouă etapă a acestei tendințe, întrucât președintele a șocat lumea afirmând că ar fi dispus să pulverizeze economiile chiar și ale unor țări aliate, din cauza unor dezacorduri aparent de rutină privind politica sau din cauza solicitărilor teritoriale, așa cum este cazul Groelandei.

“Acesta este un exercițiu agresiv de putere economică a SUA într-un mod pe care nu l-am mai văzut de foarte mult timp – cel puțin nu în perioada postbelică,” a spus John Creamer, fost diplomat senior și fost secretar adjunct al Departamentului de Stat.

“Administrația Trump este cu adevărat dornică să demonstreze puterea sancțiunilor și tarifelor ca un instrument pentru a obține rezultate politice și caută oportunități politice pentru a le aplica,” a afirmat și Ricardo Zúñiga, care a fost secretar adjunct în cadrul Departamentului de Stat în timpul Administrației Biden. În timp ce Juan Cruz, fost consilier principal la Consiliul Național de Securitate al Casei Albe în timpul primului mandat al lui Trump, a declarat la rândul său: “Nu trebuie să fii neurochirurg ca să vezi că Trump redefinește politica externă a SUA. Predecesorii săi foloseau instrumente comerciale atunci când se confruntau cu probleme comerciale. Dar fiind un negociator suprem, sunt sigur că Trump a întrebat: ‘De ce nu folosim toate instrumentele noastre pentru a ne asigura că obținem ce vrem?’ Vedem o disponibilitate de a folosi instrumente economice de mare amploare pentru a obține ceea ce vrem, iar acest lucru este emblematic pentru ceea ce vom vedea de acum înainte.”

Trump profită și de faptul că “aceste țări nu pot răspunde. Asimetria durerii pieței, fuga capitalului lor către Statele Unite – aceste piețe emergente pur și simplu ar fi zdrobite,” a spus John Feeley, care a fost ambasadorul SUA în Panama între 2015 și 2019. Pentru a-și ilustra punctul de vedere, expertul l-a citat pe Tucidide: “Puternicii fac ce pot, iar cei slabi suferă ceea ce trebuie.”

Care ar putea fi însă reversul medaliei? Analiștii cred că unele țări ar putea să-și regândească relațiile cu Statele Unite. Ca semn al acestei furii, de exemplu, fanii de la mai multe meciuri din NHL și NBA din Canada au huiduit imnul național al SUA, lucru care ar putea anunța o resetare istorică a relațiilor dintre cele două state.

Nu este exclus, de asemenea, ca țările intrate în colimatorul nemilosul al doctrine brutale a lui Trump să caute parteneriatul altor puteri globale, în special China.

Vorbind de strategia agresivă a lui Trump, comentgatorii se întreabă acum care vor fi următoarele țări vizate de republican: India, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud? Sau, poate, Uniunea Europeană?

Unele țări par să fi încercat deja să se pună la adăpost de mânia potentiala q lui Trump. Bloomberg a scris că, de exemplu, India a spus că va accepta 18.000 de imigranți indieni aflați fără documente în SUA și care ar urma să fie deportați. Narendra Modi pare să fi înțeles tonul din Biroul Oval și lucrează la conexiunile sale personale cu Trump pentru a găsi modalități de a-l îmblânzi pe acesta, au afirmat jurnaliștii de peste ocean.

Iar El Salvador a fost de acord să găzduiască infractori americani violenți și să primească deportați de orice naționalitate, a anunțat luni Marco Rubio, într-un acord fără precedent. Țara va continua să accepte deportați salvadorieni care au intrat ilegal în SUA, a spus el. De asemenea, va “accepta pentru deportare orice străin ilegal din Statele Unite care este un criminal de orice naționalitate, fie că este vorba de MS-13 sau Tren de Aragua și îi va găzdui în închisorile sale,” a afirmat el – referindu-se la două bande transnaționale notorii cu membri din El Salvador și Venezuela. În plus, președintele Nayib Bukele “s-a oferit să găzduiască în închisorile sale infractori americani periculoși aflați în custodie în țara noastră, inclusiv pe cei cu cetățenie americană și rezidenți legali,” a spus Rubio.

Cât îi privește însă pe alții, inclusiv aliați tradiționali ai americanilor, situația nu este deloc roză. “Aceasta nu este deloc o veste bună pentru partenerii SUA, cum ar fi Japonia,” a spus Masafumi Ishii, fost ambasador al Japoniei la NATO și Indonezia. “Este varianta americană a ‘diplomației lupilor’ a Chinei. Arată că, dacă nu poți dovedi SUA că faci ceva pentru a o face mai sigură, mai puternică sau mai prosperă, ar trebui să te aștepți la o experiență similară, indiferent dacă ești sau nu un partener de alianță.”

Iar Bilahari Kausikan, fost secretar permanent pentru afaceri externe din Singapore, a recomandat ca țările să adopte o abordare pragmatică și să rămână calme. “Aceasta este probabil metoda de operare (a lui Trump) în multe – poate chiar în majoritatea – cazurilor. Dacă face cereri, nu ar trebui să ne entuziasmăm prea mult, ci să evaluăm costurile și beneficiile și să vedem dacă un acord este posibil.”

Surse: CNN, New York Times, Financial Times, BBC, Reuters, New York Post, Wall Street Journal, CNBC, El Paso Times, Yahoo Finance, Bloomberg, Washington Post, Global News, whitehouse.gov, X