G4Media.ro

ANALIZĂ Economia României, afectată profund de criza coronavirusului. 33 de propuneri de…

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

ANALIZĂ Economia României, afectată profund de criza coronavirusului. 33 de propuneri de măsuri pentru sprijinirea mediului privat (Op-ed)

Sănătatea publică este acum prioritatea zero și măsurile de distanțare socială sunt absolut necesare. Limitarea interacțiunii va duce însă inevitabil la prăbușirea unor sectoare economice, așa cum vedem acum în turism și transporturi. Efectul de contagiune în întreaga economie va fi mai rapid decât ne dăm seama în acest moment și de aceea trebuie luate măsuri urgente.

Cum situația este neobișnuită și aproape nimeni nu are experiență în abordarea ei, nici macar la nivel mondial, cu atât mai puțin la noi, cred că toate ideile sunt binevenite și merita analizate. Așa am ajuns la concluzia că mulți dintre colegii mei din mediul privat că trebuie să ne implicam și să punem la dispoziția autorităților un set de propuneri.

Propuneri de masuri:

  1. Impozit pe venit si Contribuții sociale, Impozit pe profit / impozit pe veniturile micro-întreprinderilor , TVA – Amânare la plata pentru cel puțin un termen de plata (cu posibilitate de prelungire in funcție de evoluția situației) cu următoarele alternative:
    1. Cu dobânda (e.g. de referința; doar dobânda din Codul de procedura fiscala; dobânda de la eșalonări)
    2. Cu garanții după aceasta perioada
    3. Bonificații pentru contribuabilii care plătesc obligațiile in termen, cu aplicabilitate directa (e.g. 5-10%) sau prin extra deducere pentru orice suma plătita in trimestrul I si II – Credit fiscal începând cu trim. III.
    4. Sau prelungirea termenelor de plata a unor obligații sau eșalonarea acestora (ex plățile de dividende) in favoarea altor plăți esențiale cum ar fi salarii, furnizori etc.

 

  1. Amânarea unor termene
    1. Depunere Situații Financiare (cu riscul mare al blocării accesului la finanțare bancara – de urmărit un dialog din perspectiva normelor prudențiale un mecanism care sa permită/încurajeze o adaptare rapida a normelor de creditare);
    2. Depunere D101, deconturi TVA, D390, D394,
    3. De începere a unor controale de fond (cu excepția celor legate de rambursări de TVA – sau rambursări cu control ulterior generalizate) – plata obligațiilor suplimentare se face prin derogare in termen de cel mult 6 luni in condițiile de la punctul 1; Finalizarea inspecțiilor legate de reverificări/refaceri;
    4. Extindere termen notificare restructurare fiscala;
    5. termene pentru DAC 6, prioritizând alte măsuri. În contextul actual, contribuabilii vor trebui sa aloce resurse de personal pe alte probleme, priorități care vor ajuta societățile si economia pe viitor ;
    6. prelungirea termenului de depunere a rapoartelor de evaluare in scopuri fiscale (terenuri si clădiri) si a termenului de plata a taxelor la bugetul local.
    7. Sau crearea posibilității de a depune declarațiile pe sume estimate, cu posibilitatea regularizării sumelor finale la final de an.

 

  1. Declarații online pentru taxe locale precum taxa de publicitate, de afișaj etc.
  2. Remunerare avertizori de integritate pentru situații de evaziune fiscala (remunerarea unor aspecte ridicate finalizate prin sentințe definitive sa fie remunerate, implementarea unui plafon minim);
  3. Șomajul Tehnic – Scutire de impozit si contribuții pentru 3/6 luni pentru salariile plătite in perioada de șomaj tehnic;
  4. Scutire (temporara de impozit si contribuții sociale pentru orele suplimentare din următoarele 3/6 luni pentru personalul medical)
  5. Modificarea H.G. 1186/2000 prin adăugarea COVID19 pe lista bolilor infectocontagioase așa încât sa beneficieze de indemnizație si cei fără stagiu de cotizare.
  6. Posibilitatea compensării datoriilor comerciale ale statului cate operatori cu taxele datorate de ei. Eventual un circuit de Compensare prin IMI pentru IMM-uri daca poate fi implementat într-o săptămâna.
  7. Eliminarea termenului de exercitare a opțiunii privind TVA la încasare (așa încât sa dreptul sa poată fi implementat oricând in timpul anului). Acordarea posibilității de a reveni la declararea și plata impozitului pe profit trimestrial (sistemul real) deși s-a optat pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual , cu plăți anticipate.
  8. Bursa de valori – Scutire impozit pe venit (eventual si impozit pe profit)– venituri din dobânzi obligațiuni listate, câștiguri de capital societăți listate, dividende firme listate.
  9. Neimpozitare (dividende, contribuții sociale, impozit pe venit) a tuturor rezervelor bilanțiere (profituri nedistribuite etc) utilizate pentru acordarea de plăți salariale. Acționarii care utilizează profitul nerepartizat (sau renunța la profiturile repartizate drept dividende) pentru salarii sa fie scutiți de orice sarcina fiscala. Aceasta măsura ar trebui limitata (e.g. un plafon de trei salarii/șase salarii medii lunare din societatea respectiva).
  10. Modificări ale OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, încât si persoanele fizice independente sa poată fi indemnizate la un nivel minim (sunt o serie de activități cu sezonalitate mare care nu au obținut venituri in ultimele șase luni).
  11. Acordare deductibilitate din perspectiva impozitului pe profit pentru plata daunelor (aferente unor riscuri neasigurabile – excluse din polițe).
  12. Analiza din perspectiva dreptului european si înaintarea unor discuții privind exceptarea de tarife vamale a oricăror echipamente/substanțe/materiale necesare in tratarea si prevenirea virusului.
  13. Diminuare plafon certificat de amânare a plății TVA in vama (100 mil RON in prezent). Multe state membre nu au plata TVA in vama (dezvoltare port Constanta)
  14. Trecerea medicamentelor materialele/serviciile SSM necesare pentru preventie/dezinfectie/protectie de la cota standard sau 9 la 5 (scutit nu se poate însă acest aspect ar trebui susținut cel puțin pentru o perioada scurta la discuțiile din cadrul UE de săptămâna viitoare – o scutire temporara pentru tot ce este utilizat in prevenire si tratare virus).

Propuneri de masuri subsecvente in cazul in care criza se accentuează:

  1. Eliminarea deductibilității limitate de 30% la cesiunea de creanțe. Portofoliul de neperformante va creste considerabil in contextul economic actual iar fiscalizarea ridicata a acestei operațiuni economice va bloca posibilitatea sistemului financiar de a-si recupera pierderile suferite
  2. Deductibilitate pentru provizioanele de continuitate a activității .In aceasta perioada multe industrii/activități se vor confrunta cu riscul continuității activității, ceea ce ,din punct de vedere al imaginii fidele patrimoniale, ii obliga sa constituie provizioane de risc. Din punctul meu de vedere, ținând cont de actualul context, MF ar trebui sa introducă in rândul provizioanelor deductibile si acest tip de provizion-de risc de continuitate.
  3. Provizioane clienți incerți – eliminării plafonului de 30% pentru constituirea de provizioane pentru riscul de neîncasare a clienților.
  4. Pentru  obținerea codului de plătitor de tva, prin opțiune, eliminarea obligativități  depunerii declarație 010 , care se depune pe suport de hârtie sau facilitarea depunerii  electronice a acestui formular (evident după transmiterea declarației pe proprie răspundere, care ar trebui sa fie suficienta pentru acordarea codului de plătitor de tva).
  5. 200 % deducere pentru cheltuielile salariale aferente si deducere 150% pentru cheltuielile cu dobânda aferenta contractelor de imprumuturi pentru investitii contractate in perioada Aprilie 2020 – Iulie 2020.

Măsuri din afara ariei de impozitare

  1. Publicarea si comunicarea cat mai rapida a unui plan prin care sunt injectate lichidități in economie (e.g. facilitarea accesului la finanțări ieftine pentru sectoarele vulnerabile)
  2. Ajutoare de stat in baza Art. 107 (3) b din TFUE – Italia a primit gir de la comisie sa utilizeze acest articol –  „ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru.
  3. Accesarea cu celeritate a fondurilor internaționale disponibile pentru combaterea efectelor Corona – (FMI care si a anunțat disponibilitatea, BERD s.a.m.d.)
  4. Masuri de încurajare a relocării – suspendarea obligativității autorizării unui agent de munca temporara – leasing de personal (din sectoare cu excedent către sectoare cu deficit) (e.g. turism către Farma si alimentare). Crearea in cadrul AJOFM-uri a unor burse in acest sens;
  5. Extindere aplicare Lege 52/2011 privind zilierii;
  6. Subvenții directe pentru sectoarele afectate care păstrează angajații, încurajarea de angajări noi prin facilități fiscale (e.g. scutiri la CAS in anul 2021 pentru cei care nu fac disponibilizări in anul 2020, si scutiri pentru cei care fac angajări in sectoare critice)
  7. Limitarea prin lege a preturilor unor produse esențiale (dezinfectante, masti de protectie etc)
  8. Modificarea procedurii pentru obținerea certificatului de forță majora si eliminarea taxei pentru obținerea acestuia
  9. Organizarea de conferințe on line (la nivel de structuri ANAF din teritoriu ) in fiecare săptămâna pentru a lua informații in timp real cu privire la problemele cu care se confrunta așa încât masurile de contracarare sa poată fi luate cu celeritate si in cunoștința de cauza.
  10. Amânare termen implementare proiecte finanțate prin Start-up Nation 2018 (cel puțin pana la sfârșitul anului 2020).
  11. Pentru a preveni riscul de sistare a furnizarii utilitatilor catre unitatile medicale – modificarea ordinul ministrului economiei privind lista infrastructurilor critice. Creerea de echipe de intervenție rapidă (pot avea personal mixt angajați de la stat si mediu privat), subvenționate de către guvern. La ora actuala desi legislația permite includerea in lista de infrastructura critica a tuturor elementelor de pe lantul de distributie de utilitati pentru spitale sunt foare multe care nu sunt incluse.De exemplu pe partea de furnizare a energiei electrice ar trebui incluse urgent statiile si punctele de transformare care deservesc spitale de la distribuitori (e.g. Enel, CEZ, Electrica…).
  12. Urgentarea emiterii cartilor de identitate electronice – pentru a implementa masuri care permit populatiei depunerea/obtinerea de documente on line (în lipsa certificatelor electronice).

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Alin Chițu este consultant fiscal.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

10 comentarii

  1. Masuri, masuri, dar de unde BANI?!
    Cand Romania „duduia” la Deficite, NU la Excedent fianciar impresionant precum Germania, unde dna Merkel a anuntat un Plan de ajutor cu SUME URIASE pentru Economia germana!?
    Mi-amintesc Avertismentele repetate ale CE si ale FMI in cei 3 ANI de dezmat PSdist, cu pomeni peste pomeni si cu Deficitele de rigoare!
    Ce le raspunea analfabeta PSDista Veorica: Economia „duduie” si nici o criza nu va atinge mandra Romanie!!
    Ei, uite cum Coronvirusul nu s-a lasat impresionat de o analfabeta si de un discotecar si va lovi Romani mai ceva decat Criza financiara din 2008!
    Veorico, hai la guvenrare, „decat” tu si guvernul tau de analfabeti, cu Olguta in fruntea MInisterului Muncii puteti sa dublati salariile si sa triplati pensiile, sa faceti Economia sa „duduie”!!
    Hai, Veorico!!!
    Sa vina PSdeii incompetenti din nou al guvernare, sa intram direct in faliment!

  2. G4 de ce bannatzi nick nameul „droguri la pntzeu,tiparit bani la pnleu” ?! Este un citat de la mineriada fondatorului de „social democratzi” din Romania,tov Ion Ilici Iliescu. https://youtu.be/yX9yaAc4Of4

  3. Cand prea sfantul PATRON, gaseste motiv sa santajeze poporul, pentru ca guvernul ia bani de la popor nu ii pica din cer, atunci acel prea sfant PATRON e un terorist economic.
    Nu a avut nici un business, a avut o activitate de parazitism social. I-a picat fix in luna asta.
    Te uiti cu stupoare pe declaratiile multor firme si vezi ca lucreaza pe „PIERDERE” sau pe zero de foarte multi ani.
    Nu sunt astia teroristi?
    Din cauza lor au emigrat milioane de romani, pentru ca PREA SFANTUL PATRON roman nu concepe sa plateasca nici un leu in plus peste salariul minim obligatoriu prin lege.
    NATIONALIZARE
    E singura solutie, acesti teroristi economici trebuie sa fie arestati, averile sa le fie confiscate, sa ne intoarce in comunism, asta stim, asta gandim.
    Ce business e ala care se clatina pentru o luna de probleme cu incasarile?
    Orice carte de economie are capitole si despre perioadele de crize.
    Romania nu poate functiona decat in economie de stat. Fara patroni, care cer sa nu mai plateasca taxe, de parca se omorau cu plata lor si inainte.
    Daca as fi prim ministru as verifica totul, fiecare banut care a trecut prin firmele santajiste, sa vedeti cati bani nu au fost declarati.
    Dupa al doilea razboi mondial vestul si-a revenit prin solidaritate, au inteles cei cu bani ca trebuie sa sprijine pe cei fara bani, iar estul si-a revenit prin nationalizari, totul a fost la comun.
    Noi suntem in est, inca traim traumele comunismului.
    Nu-i nimic vor functiona firmele de paza, patronul hapsan va plati paznici sa ii pazeasca averea de avar sa nu fie furata de saracii pe care vrea sa ii lase pe drumuri.\
    Nu le e rusine. DUpa ce ca dau salarii de mizerie, dupa ce ca au cerut legi care sa permita importul de imigranti pe salariul minim in timp ce romanii au fugit care incotro.
    Terorism economic.
    Suntem in zorii reinstalarii comunismului leninist. Saracia va duce la renationalizarea averilor.
    Daca faci un sondaj patronule vei vedea ca nu vor plange muti de mila ta. Vor vota fara indoiala comunismul sau orice oranduire care va duce la egalizarea veniturilor.
    Teroristii economici isi cer „drepturi” dupa ce au gonit milioane de romani cu impunerea salariului minim pentru orice activitate.

  4. Atentie ! E prima si ultima data cand cer si eu ceva.

  5. Subțire acest plan de măsuri, multe dintre ele putând fi rezolvate în instanță prin clauza de forță majoră. Nu văd nici o propunere care să solicite facilități fiscale și de creditare pentru producția de echipamente, dispozitive și materiale sanitare. Nu pot să cred că în România nu pot fi manufacturate măști de unică folosință, combinezoane de protecție, termo-scanere, termometre digitale, sisteme de monitorizare de la distanță, biocide și dezinfectant, izolete, aparate de ventilație, etc., etc. Dacă primarul din Matca ar solicita construirea unor izolete cred că într-o săptămână s-ar crea stocul necesar pentru toată Moldova !

  6. Ce valoare au cheltuielile cu „aparatul”, cu privilegiatii Partidului ?

  7. felix & co, tariceanu, dragnea, valkov, sokol.

  8. Trebuie sprijinite întreprinderile mici si start-upurile in primul rând, in special cele care nu au beneficiat de facilitați si bani de la stat si nici nu au fost îmbogățite/ finanțate prin contracte cu statul.

    Apoi trebuie avut grija si de oamenii care dintr-un motiv sau altul nu sunt nici in somaj, nici nu au un contract de munca semnat (inca), si nici nu sunt beizadele de mari corupți care oricum au rezerve financiare de mii de ori mai mult decât merita.

    Este culmea sa luați banii si sa-i direcționați din nou spre marii corupți si firmele mari care oricum aveau suficiente lichidați create prin competiție neloiala pe piața si alte metode/ modus operandis prin care au furat constant cașcavalul cuvenit altora mai merituoși si mai cinstiti.

    Ar trebui introdusă intr-o hotărâre guvernamentală si plata de daune către firmele victime ale corupției de pe piața din România, mai ales cand aceste cazuri sunt documentate cu dovezi si rapoarte deja trimise la OLAF. Efectele corupției din mediul de afaceri si din licitațiile din sectorul public asupra afacerilor oneste sunt de multe ori mai grave decât COVID19.

  9. Cea mai buna masura, conform Baselului si a altor dilii politici, aprobata cu entuziasm de marea turma fara far, ar fi decretarea starii de urgenta, doua saptamini de stat acasa ca s-o prabusim de tot pe coana economie.
    Sa vezi atunci distractie.

  10. Începeți arăturile de primăvară. Va fi salvarea noastră și nu numai.