Analiză ENTR/ Efectele crizei energiei: mai multe centrale nucleare? Cum se poziționează țările UE

Din cauza crizei energetice, construirea centralelor nucleare a devenit un subiect intens discutat în UE în ultimele luni. În timp ce Germania, de exemplu, va avea deocamdată doar centrale nucleare în așteptare, alte țări plănuiesc să crească capacitățile de producție. Una dintre ele este Polonia, unde există planuri de construire a unei centrale nucleare în apropierea Mării Baltice. O mare parte din populație este în favoarea inițiativei: într-un sondaj realizat în august, 64% din respondenți au susținut construirea mai rapidă a centralelor nucleare.

Pe lângă independența față de Rusia, protecția climei este, de asemenea, citată ca o explicație, deoarece numai energiile regenerabile nu ar reuși să îndeplinească obiectivele climatice. Organizații de mediu precum Greenpeace critică acest lucru – în opinia lor, energia nucleară nu este nici ecologică, nici durabilă. Criticii avertizează asupra accidentelor nucleare și a problemelor legate de depozitarea deșeurilor radioactive.

La începutul anului, decizia Comisiei Europene de a clasifica energia nucleară ca fiind durabilă a provocat dezbateri – după adoptarea taxonomiei UE. 

„Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție”, se arată în comunicatul Comisiei din 2 februarie.

România a luptat pentru ca gazele naturale și energia nucleară să fie considerate combustibil de tranziție în procesul de a atinge obiectivele europene privind clima asumate prin Green Deal, considerând, la fel ca executivul european, că energiile regenerabile, care rămân o prioritate, nu vor putea ele singure să răspundă cererii crescânde de electricitate din cauza producţiei lor intermitente.

România a fost mai vehementă în susținerea acestei idei deoarece este în plin proces de a extrage resurse uriașe de gaze și de a dezvolta capacitățile nucleare. Mai precis, țara noastră vrea să exploateze un uriaș zăcământ de gaze din Marea Neagră și inclusiv compania de gaze de stat Romgaz s-a implicat, cumpărând jumătate din participația la proiectul intitulat Neptun Deep. Este estimat că producția va începe în 2026, dar aceasta va depinde de momentul luării deciziei de investiție. Totodată, România vrea să construiască două noi reactoare nucleare la Centrala nucleară de la Cernavodă, dar și să dezvolte în premieră noua tehnologie a reactoarelor nucleare mici (SMR).

„România va deveni independentă energetic indiferent de ce fac ei (propaganda rusa, N.R.). Iar independenţa energetică ne-o vom dobândi folosind energia nucleară, energia regenerabilă şi gazul ca şi combustibil de tranziţie. Strategie susţinută şi de Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În contextul actual de securitate, la şedinţa CSAT din luna martie, s-a punctat clar că se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile. Aşa că tentativele trompetelor ruseşti de destabilizare ale României nu vor prinde, pentru că independenţa energetică înseamnă securitate pentru fiecare dintre noi. Şi acest obiectiv îl vom atinge”, a declarat recent ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Pe de cealaltă parte, Greenpeace anunță că a început prin opt birouri regionale demersuri legale împotriva Comisiei Europene, în contextul includerii gazului și a energiei nucleare în taxonomia UE, adică în lista de investiții sustenabile.

„Energia nucleară produce deșeuri radioactive periculoase și utilizează cantități uriașe de apă proaspătă, cu un impact negativ devastator asupra biodiversității și naturii. Mai mult, durata de construcție nerezonabil de lungă (între 10 și 15 ani) și costurile din ce în ce mai mari asociate cu centralele nucleare dovedesc de ce nu putem considera energia nucleară drept o soluție viabilă la criza climatică”, se arată în comunicatul Greenpeace România.