Analiză FMI pentru România: Dezechilibrele macroeconomice sunt în creștere; pe termen mediu, creșterea economică va încetini

Fondul Monetar Internațional a publicat un raport legat de situația și perspectivele economiei României în urma întâlnirilor avute la București și analizelor făcute de o delegație a FMI în perioada 27 mai-7 iunie. Potrivit experților Fondului, în pofida creșterii economice solide, pe termen mediu aceasta ar putea fi afectată de creșterea dezechilibrelor macroeconomice generate de creșterea cheltuielilor statului, îndeosebi cele legate de aplicarea noii Legi a pensiilor, și de ezitările investitorilor.

”Creșterea economică a rămas solidă, majorând veniturile populației către  cele ale țărilor UE dezvoltate. Totuși, dezechilibrele macroenomice au devenit evidente: deficitul de cont curent și cel bugetar s-au adâncit și presiunile inflaționiste se acumulează. Este de așteptat ca creșterea economică să  rămână peste potențial în 2019 pe baza stimulării fiscale, dar să se reducă pe termen mediu din cauza investițiilor și reformelor șovăielnice. Dezechilibrele în creștere erodează  spațiul de  manevră și cresc riscul ca procesul de convergență cu UE să sufere un regres,  declanșat de excesele de politică internă sau de modificărilor nivelului  de încredere al investitorilor globali”, se arată în preambulul raportului.

FMI susține că politicile prociclice adoptate din 2016 încoace au stimulat o economie care deja era în expansiune într-un ritm susținut, dar în paralel deficitul bugetar și cel de cont curent au crescut din cauza creșterii cheltuielilor statului și a importurilor, aceasta din urmă stimulată de consum și de reducerea la scară globală a exporturilor în 2018.

Un alt risc este cel presupus de anul electoral  în desfășurare  care va afecta moderația fiscală sau implementarea reformelor  structurale și de guvernanță. ”Rezultatul alegerilor europarlamentare și al  referendumului împotriva corupției par să fi oprit impulsul către schimbări suplimentare ale legilor justiției și codurilor penale, care vor reduce tensiunile cu Comisia Europeană și vor îmbunătăți percepția piețelor (…)  Ciclul electoral încărcat ar putea contribuiu la imprectibilitatea deciziilor, o sursă principală a nesiguranței afacerilor și pieței în ultimii ani”, se arată în raport.

FMI recomandă o politică fiscală mai predictibilă și reorientarea cheltuielilor către investiții ca o modalitate de limitare a dezechilibrelor acumulate. Acestea s-ar adăuga avantajului conferit de o rată foarte mică a șomajului.

Un alt risc este cel generat de inflație, care din februarie a depășit estimările anterioare, sub influența prevederilor OUG 114, iar din aprilie a depășit pragul de 3%.  În ce privește păstrarea deficitului  sub pragul de 3% în 2018, acesta a fost obținută doar prin  reducerea investițiilor și prin compensarea cu fonduri europene.

Deficitul de cont curent de 4,5% din  PIB în 2018 este un risc important, în  opinia celor de la FMI, reflectând ”reducerea competitivității producătorilor români atât pe piața internă, cât și pe cea de export”,  mai ales că deficitul a crescut pe  bunuri de consum, nu pe cele de capital.

În ce privește sectorul bancar, FMI a constatat că majorarea nivelului  creditării a fost sub rata de creștere a economiei. În plus, adoptarea  bruscă  a OUG 114 a provocat  devalorizarea leului și reținere  pe bursă, chiar dacă  unele dintre prevederi au fost corectat. ”Totuși, au rămas măsuri care ar putea împiedica dezvoltarea pieței financiare interne și investițiile care sunt critic necesare, limitând în final potențialul de creștere”, susțin experții FMI.

Pentru reducerea riscurilor de mai sus, FMI recomandă o serie de măsuri, precum îmbunătățirea administrației fiscale pentru o mai bună colectare a taxelor și o eficiență mai ridicată a cheltuielilor publice, menținerea independenței băncii centrale, reevaluarea taxei pe  activele financiare și a Legii pensiilor pentru a echilibra nevoile sociale cu sustenabilitatea majorărilor.

Printre reformele structurale propus sunt ”întărirea instituțiile de management ale investițiilor publice și guvernanța companiilor de stat pentru a absorbi mai bine  fondurile europene și pentru a furniza infrastructură de calitate, stabilirea unor politici privind salariul minim în funcție de creșterea productivității și reluarea luptei împotriva corupției”