Analiză Foreign Policy: Slovacia se îndreaptă din nou spre trecut

Analiză a publicației Foreign Policy preluată de Rador Radio România:

Robert Fico e anti-Europa, pro-Rusia, și și-ar putea recupera postul de premier la alegerile anticipate de luna aceasta.

Un populist cu tentă anti-americană s-ar putea întoarce în fruntea guvernului din Slovacia în urma alegerilor anticipate din 30 septembrie. După ce a profitat în mai de declinul lent al coaliției de guvernare de centru-dreapta a fostului premier Eduard Heger, partidul de stânga Smer al lui Robert Fico a dominat dezbaterea națională, incitând teama de o influență malignă a Occidentului și perorând despre implicarea în războiul din Ucraina. E o evoluție îngrijorătoare pentru diplomații de la Bruxelles și Washington, care se tem că un nou guvern Fico ar putea submina sprijinul vestic pentru Kiev, sporind concomitent puterea liderilor iliberali din UE.

Slovacia, o țară din Europa Centrală cu 5,5 milioane de locuitori, constituie rareori o preocupare pentru marile puteri, însă politica lui Fico riscă să reaprindă sentimentele rusofile din țară. Conform unui raport de analiză a tendințelor realizat de grupul de reflecție slovac GLOBSEC, doar 40% din respondenți consideră Rusia răspunzătoare pentru războiul din Ucraina, o cifră chiar mai mică decât în Ungaria și Bulgaria. La câteva zile după publicarea raportului, președinta pro-occidentală Zuzana Caputova a avertizat că valurile persistente de dezinformare rusă riscă să destabilizeze țara fără ieșire la mare.

Fico, premier în 2006-2010 și 2012-2018, a declarat că dacă va fi reales va „opri aprovizionarea cu arme a Ucrainei”. El a deplâns totodată faptul că UE a devenit o „mașinărie de război sub influența SUA” și se opune sancțiunilor adoptate de bloc, argumentând că afectează economia slovacă, care este dependentă de energia rusească. Deși critică NATO și UE, e în favoarea rămânerii în ambele organizații.

Prezentând obiectivele de politică externă ale Smer la o conferință de presă din capitala Bratislava la începutul lui septembrie, Fico i-a scandalizat pe mulți dând de înțeles că vrea o ameliorare a relațiilor cu Rusia, prin afirmația că Moscova „nu poate fi separată de lume prin vreun gard de tinichea”.

Sub Heger Slovacia era printre cei mai îndârjiți susținători ai Ucrainei și al doilea membru NATO care a răspuns afirmativ la solicitarea Kievului de a i se trimite avioane militare pentru a accelera lupta contra Rusiei. Ministerul slovac al apărării și-a îndeplinit promisiunea în primăvară, când i-a trimis Ucrainei întreaga flotă de 13 avioane sovietice MiG.

În ultimele zile însă, relațiile dintre guvernul interimar al lui Ludovit Odor și Kiev s-au deteriorat, după ce Ucraina a depus plângere la Organizația Mondială a Comerțului din cauză că Slovacia interzisese importurile de cereale și alte produse alimentare din Ucraina. Fico a calificat reclamația drept „culmea nesimțirii” și a admonestat Ucraina pentru că ar fi un „partener neserios”.

Dar, cu toată retorica dură a lui Fico, analiștii îl suspectează că mai mult latră decât mușcă, mai cu seamă în privința politicii externe. În vreme ce chestiuni de ordin intern precum statul de drept ar putea fi afectate de o întoarcere de 180 de grade, Fico va „fi mai pragmatic decât credem”, a declarat Milan Nic, de la German Council on Foreign Relations.

Nic a mai explicat că Fico va trebui să le ofere ceva în privința Ucrainei susținătorilor săi, dar ar putea să adopte o poziție mai puțin radicală ca a premierului ungar Viktor Orban, cel mai mare susținător al Rusiei din interiorul UE. Comparații între Orban și Fico s-au făcut din belșug în ajunul alegerilor, programate pe 30 septembrie. Ambii și-au început cariera politică propovăduind democrația, doar pentru a o submina odată ce au ajuns la putere. Dar în vreme ce Orban a distorsionat constituția Ungariei din cauza super-majorităților parlamentare consecutive pe care le-a avut, Fico nu a avut atât de mult spațiu de manevră când a fost la putere, bazând-se pe construcția unor sisteme de corupție.

„Dacă va câștiga Fico, va obține 20-25% – nu suntem într-o situație precum cea din Ungaria”, a declarat Nic.

Un punct în care Fico și Orban se întâlnesc într-adevăr e ostilitatea față de administrațiile democrate din SUA. În urma asasinării în 2018 a jurnalistului slovac Jan Kuciak și a logodnicei lui Martina Kusnirova, un omor care în cele din urmă l-a alungat pe Fico de la putere în urma protestelor anticorupție, liderul autoritar l-a acuzat pe finanțistul miliardar George Soros că ar fi provocat destabilizarea țării – invocând deci aceeași sperietoare atacată cu regularitate de Orban. De atunci, Fico a promovat din opoziție scenarii despre influența malignă a SUA în Slovacia, acuzând-o repetat pe președinta Caputova că este agentă americană și afirmând că unicul câștigător al războiului din Ucraina e Occidentul.

La fel ca Orban, Fico e un admirator al fostului președinte american Donald Trump, preluându-i acuzațiile referitoare la elitele corupte care incită la război. De fapt, tactica folosită de Smer pentru a avansa în sondaje o imită pe cea utilizată de Trump în cursa pentru nominalizarea republicană în vederea alegerilor din SUA de la anul.

„Smer și partidele mai mici precum el îi alimentează pe marginalizați, oameni sătui de globalizare, sătui de capitalismul crud”, a declarat Viera Zuborova de la Bratislava Policy Institute. „E același scenariu ca la Trump, impresionându-i pe cei care sunt uitați și sceptici.”

Smer conduce în sondaje cu 21%, dar chiar și dacă va câștiga alegerile va avea mult de muncă pentru a forma o coaliție. Cel mai probabil partener ar fi Hlas, un partid desprins din Smer și condus de Peter Pellegrini, și Partidul Național Slovac, o grupare de naționaliști rusofili. Dar dacă acesta din urmă nu va trece pragul parlamentar de 5%, o alternativă pentru Smer ar fi partidul Republika de extrema dreaptă, însă opțiunea aceasta ar putea fi prea mult pentru Hlas.

Lucrurile nu arată mai bine nici pentru liberali. Chiar dacă Slovacia Progresistă e pe locul doi în sondaje, poziția pro-Ucraina a partidului și ideea pe care merge în campanie, că la alegeri se va decide între trecut și viitor, nu au reușit să-i deschidă o cale clară către o coaliție. Cu alte cuvinte, centrul pur și simplu nu ține.

„Există un grup de partide care acum un deceniu ar fi fost considerate pro-europene, dar care acum îl critică pe Fico și Smer, dar și Slovacia Progresistă”, a declarat Erik Lastic, politolog la Universitatea Comenius din Bratislava.

„Principalul reproș adus liberalilor e că vor restructura societatea slovacă și vor introduce un așa-zis program woke – astfel încât [prezumtivii lor parteneri de coaliție] ar putea gândi că în definitiv e mai bine să rămână cu Fico”, a declarat Lastic. (Articol de Amanda Coakley / Traducere: Andrei Suba)