Analiză Frames. Top 30 business-uri din România: petrol, comerț, energie și telecomunicații

Afacerile primelor 30 de companii care includ acționariat românesc vor depăși, în acest an, nivelul cumulat de 180 de miliarde de lei, cifră dublă față de cea înregistrată în urmă cu 10 ani, arată o analiză Frames. 

”Radiografia business-ului cu pedigree românesc arată că cele mai importante afaceri se fac, în prezent, în domeniul extracției și prelucrării petrolului, vânzărilor de carburanți, comerțului, energiei și telecomunicațiilor. Agricultura, IT-ul și transporturile, trei dintre pilonii care ar putea asigura o dezvoltare sănătoasă a economiei, continuă să crească sub potențial, semn că investițiile în aceste sectoare rămân încă în zona de oportunitate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza completă Frames:

Business-ul românesc crește de la an la an, cu o rată semnificativă, în ciuda provocărilor de ordin fiscal și a zgomotului politic care afectează imaginea României în ochii investitorilor.

Afacerile cumulate ale primelor 30 de companii care includ acționariat românesc au atins anul trecut nivelul record de 164,1 miliarde de lei, în comparație cu 92 de miliarde de lei, în 2010. Și profitabilitatea acestora a urmat aceeași tendință, de la 5,17 mld.lei în 2010 la 12,1 mld.lei în 2018.

,,De Ziua Națională a României, ne mândrim cu o economie în plină ascensiune, în ciuda provocărilor ce țin de fiscalitate, de infrastructură etc.. Business-ul cumulat al primelor 30 de companii care au și acționari români va depăși în acest an nivelul de 180 de miliarde de lei, iar în 2020, va trece de granița de 200 de miliarde de lei. Este o consecință a investițiilor semnificative și a creșterii afacerilor la nivelul întregii economii’’, arată analiza Frames.

Statisticile arată că ritmul de creștere al business-urilor a atins, în ultimii 5 ani, un nivel susținut și constant, semn al însănătoșirii economiei după criza economică. În 2017, de exemplu, afacerile cumulate ale celor mai importanți investitori se situau la 146,6 mld.lei, în creștere cu peste 10 mld. lei față de anul precedent (132,5 mld. lei în 2016).

Top 30 – cele mai importante companii care includ acționariat românesc este condus de OMV Petrom care, prin cele două companii luate în calcul în analiză (OMV Petrom Marketing SRL ȘI OMV PETROM SA), a înregistrat anul trecut afaceri cumulate de 35,6 mld.lei, în creștere cu 6 mld.lei față de nivelul din anul precedent ( 29,8 mld.lei) și cu aproape 15 mld.lei față de nivelul din 2010 (21 mld.lei).

Locurile următoare în clasament sunt ocupate, în ordinea cifrei de afaceri, de cele două firme ale Rompetrol, Rompetrol Rafinare SA și Rompetrol Downstream SRL (ambele cu acționariat mixt român și olandez), cu afaceri cumulate de 25 mld.lei în 2018, față de 20 mld. lei în 2017.

Clasamentul primelor 10 de companii este completat de Kaufland România SCS (acționariat mixt – german și român), cu afaceri de 10,8 mld.lei în 2018 și Lidl Discount SRL (7,7 mld.lei), ambele companii parte a grupului Schwarz. Pe locurile următoare se situează firma de materiale de construcții Dedeman SRL (7,2 mld.lei), Engie SA (6 mld.lei), Orange România SA (5,7 mld.lei) și Romgaz SA (4,96 mld.lei).

Față de 2010, afacerile Kaufland au crescut de la 4,67 mld.lei la 10,8 mld.lei, iar Dedeman, o companie cu capital pur românesc, a ajuns la afaceri de 7,22 mld.lei (1,55 mld. lei în 2010).

În top 30 – business-uri care includ acționari români urmează, în ordinea cifrei de afaceri, Hidroelectrica SA, Dante International SA (eMag),  Electrica Furnizare SA, Mediplus Exim SRL, E.ON Energie SA, Fildas Trading SRL, Altex România SA, OMV Petrom Gas SRL, Complexul Energetic Oltenia, Transelectrica SA, Telekom România Communication SRL, Takata România SRL, Alro SA, Oscar Downstream SRL, Coca-Cola HBC Romania SRL, Enel Energie Muntenia SA, Enel Energie SA, BlueAir Avation SA, Nuclearelectrica SA și Telekom România Mobile Communications SA. Toate acestea au înregistrat afaceri cumulate de 60,7 mld.lei, față de 58,6 mld.lei în 2017. 

FORȚA DE MUNCĂ, SUB POTENȚIAL

Creșterea semnificativă a afacerilor primelor 30 de companii care includ acționariat românesc contrastează cu dinamica negativă a forței de muncă. Statistica Frames arată că numărul angajaților companiilor a atins anul trecut nivelul minim al ultimilor 10 ani.

Cele 30 de firme luate în calcul în analiză raportau în 2018 un număr de 97.598 de angajați, în scădere cu peste 16.000 față de anul precedent și cu mai mult de 22 de mii față de anul 2016. În 2010, spre referință, companiile din Top 30 angajau 105.905 angajați.

,,Criza forței de muncă afectează semnificativ economia românească. Absența angajaților a determinat multe companii să caute soluții de automatizare a proceselor de producție. Pe de o parte, criza forței de muncă a generat o temperare a ritmului de dezvoltare la nivelul economiei însă, din altă perspectivă, a contribuit la eficientizarea activității, concretizată în creșterea profitabilității’’, afirmă analiștii de la Frames.

Potrivit acestora, criza forței de muncă va reprezenta, și în următorii ani, una dintre marile provocări ale economiei.

,,Lipsa unei platforme educaționale adaptată realităților din economie și inexistența unui mecanism optim de import a forței de muncă, în principal în zona de legislație, vor continua să impacteze în sens negativ dinamica economică. Creșterea economică va depinde în mare măsură, de modul în care companiilor vor investi în dezvoltarea noilor tehnologii, a proceselor de fabricație automatizate, a robotizării, soluții care, însă, vor compensa doar într-o oarecare măsură lipsa de personal’’, afirmă analiștii de la Frames.

Asigurarea unei forțe de muncă optime pentru economie va depinde, pe de altă parte, de politica salarială adoptată de companii și de modul în care statul va impulsiona acest lucru prin nivelul salariului minim și politica fiscală.

,,Reîntoarcerea românilor din țară este preferată, bineînțeles, importului de muncitori din străinătate. Fără a avea însă o corelație între nivelul salarial și productivitatea muncii, creșterea salariilor din pix, forțată de stat, va impacta în mod negativ economia. O relaxare fiscală, pe segmentul taxelor salariale, trebuie de asemenea luată în calcul, în condițiile în care mare parte din companii suferă de subfinanțare’’, arată analiza Frames.

ROMÂNIA S-A ENCLAVIZAT ECONOMIC

De Ziua Națională, România economică se află la cel mai ridicat  nivel din istorie, însă este mai divizată ca oricând. Industrializarea forțată din anii comunismului a fost urmată de o adevărată enclavizare economică în jurul marilor orașe, cu consecințe sociale pe măsură.

,,România s-a dezvoltat, în cei 30 de ani de capitalism, cu trei viteze. Sunt zone precum București-Ilfov, Cluj, Timișoara unde business-ul a evoluat semnificativ, iar acest lucru se vede inclusiv în nivelul salarial, există zone cu potențial mediu, precum cele din jurul reședințelor de județ (ex: Iași, Sibiu, Constanța), și zone aproape abandonate (Botoșani, Vaslui, Teleorman, Tulcea, Olt etc.), fără investiții și în care nivelul de trai este la cel mai scăzut nivel din UE. România unitară există doar pe hârtie. În realitate, în absența infrastructurii care să conecteze la un nivel optim provinciile istorice, a unor planuri macro-economice de dezvoltare unitară, România s-a enclavizat economic în acești ani, cu consecințe sociale semnificative’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Migrația masivă a locuitorilor, din ultimii ani, în special către orașe precum București, Cluj sau Timișoara, a făcut ca zone întregi din țară să fie practic părăsite, să ajungă în faliment. Lipsa forței de muncă, absența investițiilor în aceste zone sunt de natură să creeze probleme sociale grave. Este necesară, mai mult ca oricând, o strategie cu măsuri concrete de stimulare a business-ului în aceste zone în condițiile în care înființarea regiunilor de dezvoltare, planurile de investiții în mediul rural s-au dovedit ineficiente. Este nevoie de dezvoltarea infrastructurii, de reduceri de taxe în zonele defavorizate, de susținerea investițiilor de tip greenfield, de cursuri de calificare pentru populația din mediul rural, de dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații. Fără măsură concrete, România unitară, cel puțin din punct de vedere economic, va rămâne la nivelul de deziderat’’, arată analiza Frames.

Analiza companiei de consultanță a fost realizată pe baza datelor financiare comunicate la Registrul Comerțului și Ministerul de Finanțe de companiile care includ și acționari români, în perioada 2010-2018.

Foto: Sondă de petrol (Pexels.com)