ANALIZĂ Kelemen Hunor, prins în menghina Budapesta – București: Ce ne spune candidatura lui la prezidențiale despre grupurile de forță din UDMR și relația cu Viktor Orban

După decizia Consiliului Reprezentanților UDMR din 6 septembrie anul curent, Kelemen Hunor devine persoana cu cele mai multe candidaturi la funcția de președinte al României. Kelemen este a patra oară candidat la funcția supremă din stat (2009 – 3,83%, 2014 – 3,47%, 2019 – 3.87%), și cu cei 28 de ani de politică la nivel înalt, dintre care 13 ani ca președinte UDMR, cu diverse funcții de ministru și vicepremier, este unul dintre cei mai experimentați și capabili lideri în exercițiu.

De ce a nominalizat UDMR un candidat la alegerile prezidențiale? Care sunt semnificațiile acestei candidaturi? În ce stadiu al relațiilor româno-maghiare și româno-ungare intervine candidatura liderului UDMR? Care sunt opțiunile și posibilitățile UDMR după alegerile din această toamnă?

Kelemen Hunor este doar al treilea președinte al UDMR, după Domokos Géza și Markó Béla, fapt ce reflectă cultura organizațională stabilă și consecventă a celei mai importante entități a comunității maghiare din România. De asemenea, este doar al treilea lider candidat al UDMR la prezidențiale, după Frunda György (în 1996 – 6,02%, 2000 – 6,22%), respectiv după Markó Béla (în 2004 – 5,10%).

Kelemen Hunor a fost favoritul, delfinul fostului președinte Markó Béla, care l-a impus ca succesor, rezistând îndoielilor din rândul liderilor Uniunii, dar și asalturilor acestora: de pildă, Borbély László și Frunda György și-au dorit insistent un mandat de președinte UDMR. Markó Béla a considerat că Hunor Kelemen cunoaște foarte bine gândirea politică de pe Dâmbovița (și nu folosesc în sens peiorativ exprimarea), fiind competitiv în dialog și negocieri. De altfel, Kelemen a parcurs toate etapele interne din UDMR, încă din 1997 când a venit ca secretar de stat în București, ulterior câștigând succesiv mandate de deputat, vicepreședinte executiv și președinte executiv.

De ce a fost ales Kelemen Hunor candidat la prezidențiale? În UDMR s-au mai vehiculat posibili candidați la alegerile prezidențiale, mai ales că Hunor Kelemen și-a exprimat de nenumărate ori opinia că un alt lider al Uniunii va fi candidat, întrucât el a mai fost și nu își mai dorește o astfel de campanie. Printre numele vehiculate s-au numărat Antal Árpád – primarul muncipiului Sfântu Gheorghe, Tánczos Barna, senator UDMR, fost ministru al mediului, și Cseke Attila, senator UDMR, fost ministru la MDRAP. Aceste nume creionează și grupurile de putere din UDMR, iar candidatura unuia dintre acești lideri la prezidențiale ar fi avut o semnificație mult mai mare, ar fi indicat potențialul succesor a lui Kelemen la conducerea UDMR.

S-a optat totuși pentru Kelemen pentru că nu era oportun și nici nu s-a pus problema să se deschidă bursa speculațiilor pe tema succesorului președintelui în exercițiu, care domină total Uniunea. Liderul UDMR evită orice provocare de acest gen, preferă să-și planifice din timp retragerea de la vârful organizației pentru a avea cel mai important cuvânt în privința succesorului.

Kelemen Hunor are un CV fără vulnerabilități, cu studiile făcute la timp, la școli, facultăți de calitate, cu o cultură solidă, fapt recunoscut de opinia publică, de jurnaliști și de clasa politică. Din grupul candidaților la alegerile prezidențiale este poate singurul care nu are probleme de competitivitate sau de integritate. De altfel, este de notorietate în lumea politică, faptul că, UDMR are cea mai bună politică de cadre atât în ce privește selecția, cât și în privința nominalizării pe funcții publice. În 34 de ani, UDMR nu s-a făcut de râs pe unde a avut reprezentanți la nivelul statului.

Pornind de la această percepție a imaginii pozitive, UDMR își lansează campania pentru alegerile prezidențiale și parlamentare cu sloganul: „Astăzi este nevoie de revoluția bunului simț!”

Mesajul a fost proiectat la ședința CRU de acceptare și lansare a candidatului Uniunii pentru alegerile prezidențiale. Trecând în revistă elementele „statului eșuat” (de la educație, sănătate, cultură, administrație, și până la cultură), Kelemen Hunor arată că cetățenii văd un coșmar în starea de fapt, „unul în care statul tratează cetăţeanul ca pe un servitor, în care statul are drepturi, iar cetăţeanul are datorii”. Această situație generează lipsa de încredere a cetățeanului în stat, iar aceasta e sursa crizei, potrivit liderului UDMR. Raportul dintre stat și cetățean este profund afectat, de aceea, Kelemen propune ca soluție schimbarea raportului dintre cetățean și stat, stabilind scopul candidaturii la alegerile prezidențiale și a campaniei alegerilor parlamentare pentru a demonstra că România poate fi condusă și altfel, cu bun simț, rațional și cu respect pentru cetățean.

Cuvintele cheie ale mesajelor UDMR în cele două campanii vor fi: stat condus altfel, bazat pe competență și bun simț.

Scopul UDMR: să intre la guvernare după alegeri.

Dar care sunt factorii care vor duce sau nu UDMR la guvernare?

Un prim factor va fi rezultatul alegerilor prezidențiale, persoana noului președinte de stat. Cel mai important factor, dar și cel mai impredictibil în acest moment. Totuși, un aspect este predictibil:

„UDMR va avea candidat în alt doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.”

Este vorba despre faptul că UDMR a avut mereu un candidat pe care a mizat în al doilea tur al prezidențialelor din România (mai puțin când în al doilea tur s-au calificat Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă) și va avea și în această toamnă. Va fi o susținere asumată sau tacită pentru a nu provoca electoratul naționalist român. Luând în considerare datele de până acum, UDMR va avea un candidat care, dacă învinge, va fi o garanție pentru participarea Uniunii la viitoarea guvernare, dar și la un dialog constructiv cu Uniunea.

Un alt factor va fi rezultatul alegerilor parlamentare, care va creiona posibilele viitoare alianțe de guvernare. La acest moment, cea mai probabilă alianță de guvernare este cea dintre PSD și PNL, iar cea mai puțin probabilă, o alianță în jurul PNL-USR.

UDMR are potențial de coaliție, fie că vorbim de o coabitare între PSD și PNL, sau de un guvern al partidelor de dreapta.

UDMR va fi în poziție de putere dacă va fi indispensabil, adică în poziția de a înclina balanța în crearea majorității parlamentare.

În cazul în care PSD și PNL vor avea singuri o majoritare parlamentară, prezența UDMR la guvernare va fi sub semnul întrebării, PNL s-ar putea să aibă obiecțiuni față de un UDMR, a cărei prezență la guvernare ar consolida poziția PSD și ar fi un element de siguranță al social democraților în caz că PNL ar evada de la guvernare. Prezența UDMR într-o astfel de coaliție de guvernare afectează spațiul de acțiune politică al PNL.

UDMR are o chimie cu PSD din mai multe motive. În primul rând, PSD a avut o relație corectă cu UDMR, a respectat acordurile, având o colaborare constructivă atât la nivel național, cât și local, inclusiv la alegerile europarlamentare și cele locale din primăvara acestui an.

Acest parteneriat este întreținut tacit și pentru alegerile din această toamnă. O dovadă este comportamentul politic al lui Kelemen Hunor, care a lansat critici acide la adresa PNL, a președintelui Klaus Iohannis și prezidențiabilului liberal, Nicolae Ciucă. De ce? PNL s-a străduit mereu să izoleze UDMR: când era în coaliția de guvernare, a dat afară UDMR de la guvernare, nu și-a respectat înțelegerile la nivel local, s-a aliat cu AUR împotriva UDMR la nivel local, iar președintele Iohannis a avut permanent un comportament ostil față de UDMR.

UDMR este interesat de participarea la un executiv care să nu dețină doar guvernarea, ci și puterea. Percepția UDMR este că puterea nu aparține executivului, ci este exercitată de facto de serviciile secrete. Ca atare, și în UDMR se așteaptă regia acestora pentru alegerile din toamnă.

Relația UDMR cu guvernul Ungariei, condus de Viktor Orbán poate afecta potențialul UDMR de a intra la guvernare după alegerile din această toamnă.

De la înființare, UDMR a adoptat strategia unei echidistanțe atât față de Budapesta, cât și față de București, promovând dreptul maghiarilor din Transilvania de a-și organiza și decide singuri și liberi propriile deziderate și reprezentări politice, promovând o formă de transilvanism.

Această strategie a fost una dintre cele mai importante surse de legitimitate a UDMR în politica internă din România, care a contribuit la cooptarea UDMR în guvernele de după 1989.

După preluarea conducerii de către Kelemen Hunor, strategia echidistanței UDMR atât față de București, cât și față Budapesta s-a schimbat. Treptat, dar urmărind un plan eficient, UDMR a intrat sub zodia FIDESZ. Motivele sunt multiple: a fost nevoie de o reglare a relației dintre UDMR și FIDESZ după retragerea lui Markó Béla, altfel Uniunea risca să-și piardă votanți. Problema este cât de influent e FIDESZ în UDMR?

Desigur, nimeni nu-i va spune de la Budapesta lui Kelemen Hunor ce să decidă și ce să facă în politica internă și externă a UDMR. Influența nu funcționează așa.

O primă reacție față de relația UDMR – FIDESZ a venit în momentul în care Hunor Kelemen, la cererea președintelui Klaus Iohannis, a refuzat să se delimiteze de discursul rasist a premierului Viktor Orbán de la Tușnad din 2022. Kelemen Hunor a declarat public faptul că acest refuz a fost printre motivele principale de excludere a UDMR de la guvernare.

În fapt, așteptarea față de Kelemen Hunor a fost să procedeze la o corecție în relația cu FIDESZ, o distanțare față de ideologia autocrată și geopolitica guvernului ungar condus de Viktor Orbán.

Această corecție nu s-a întâmplat,  nici nu era, și nici nu este posibil. Kelemen Hunor a știut și știe că fără susținerea FIDESZ, UDMR ar avea probleme reale să atingă pragul electoral. Kelemen Hunor a fost și este într-o menghină: pe de o parte, electoratul UDMR este controlat ideologic de FIDESZ, pe de altă parte, Uniunea are presiunea de a rămâne în liniile de politică externă și internă a României, pentru a fi frecventabilă.

În ce măsură va reuși Kelemen Hunor să mențină UDMR frecventabil? Cum va răspunde la aluzia FIDESZ, formulată public prin Tökés László, ca UDMR să se alăture grupului Patrioții din Parlamentul UE? S-ar fi raliat UDMR grupului Patrioții în momentul constituirii dacă nu se îndeplineau condițiile ca noul grup să conțină partide din cel puțin 7 state UE?

Kelemen Hunor a reușit să medieze relația dintre guvernul Ungariei și guvernul premierului Marcel Ciolacu, chiar și în situația în care cele două state se mișcă pe orbite de politică externă diferite.

Este adevărat că relația dintre România și Ungaria a fost mereu mai bună în perioadele în care UDMR a fost la guvernare și a fost o punte între cele două părți.

Pentru a gestiona aceste realități, Kelemen Hunor a adoptat un dublu limbaj, unul în linia ideologiei FIDESZ pentru maghiarii din România, și altul în linia politicii externe a României pentru societatea din România.

Atât în rolul său de punte între România și Ungaria, cât și în politica internă din România, Kelemen Hunor a adoptat strategia pragmatismului.

În relația bilaterală dintre București și Budapesta, Kelemen a construit rolul său de punte pe subiecte care prezintă un interes comun a celor două state: economie, energie, infrastructură și agricultură. În ultimii doi ani, Ungaria și-a temperat, chiar trecut în paranteze, orice exprimare care să irite Bucureștiul, în interesul de a întreține relații de dialog, cel puțin cu guvernul român. Pe de altă parte, și Bucureștiul are interese în relația bilaterală cu Ungaria.

În politica internă, UDMR este extrem de pragmatic, aduce un echilibru și profesionalism atunci când este la guvernare, critic constructiv în opoziție, fapt recunoscut de partidele parlamentare.

Și atunci care este problema? Care sunt riscurile pentru UDMR și guvernul României în relația cu Ungaria condusă de Viktor Orbán?

Riscul este dat de propagarea ideologiei lui Viktor Orbán, de strategiile regimurilor autocrate, pentru că dacă autocrațiile nu pot schimba comportamentul factorilor de decizie, autocrațiile vor face totul să schimbe mediul în care sunt adoptate hotărârile, care apoi îi influențează pe decidenți. Este o tehnică împrumutată din războiul hibrid.

Și Ungaria lui Viktor Orbán a aplicat și aplică această strategie în relația cu alte state sau chiar la nivelul UE. Și a aplicat-o și o aplică și în raport cu UDMR.

În concluzie, candidatura la prezidențiale a lui Kelemen Hunor urmărește maximizarea rezultatelor alegerilor parlamentare pentru UDMR, dar și o influențare a campaniei pentru alegerile prezidențiale și a rezultatului atât în primul, cât și în al doilea tur de scrutin. UDMR are un favorit pentru funcția de președinte de stat.

Scopul UDMR este de a intra la guvernare în urma alegerilor din toamnă, este calea prin poate avea un cuvânt în gestionarea resurselor care vor intra în România de la UE (de ex. PNNR) și poate participa la adoptarea unor decizii majore în următorul ciclu parlamentar, cum ar fi de exemplu reorganizarea administrativ teritorială a statului. Prezența la guvernare asigură UDMR poziția de punte în relațiile bilaterale dintre România și Ungaria, ceea ce nu va conduce în mod automat la o corecție a relației UDMR cu FIDESZ.

Menghina în care se află UDMR, creată de liniile diferite de București și Budapesta, constituie o vulnerabilitatea pentru Uniune.

Candidatura prezidențială a lui Kelemen Hunor și alegerile parlamentare se creionează pe această axă București – maghiarii din Transilvania – Budapesta.

În acest context, provocarea lui Kelemen Hunor este să evite izolarea UDMR și a minorității maghiare, adică să urmeze izolarea Ungariei lui Viktor Orbán. Evoluție care nu este nici în interesul României.

Notă: Attila Kerekes este analist politic maghiar care trăiește la Budapesta. Scrie pentru G4Media.ro sub pseudonim din cauza regiumului iliberal al lui Viktor Orban sub care presa din Ungaria se afla sub presiunea puterii.