ANALIZĂ La primul său miting electoral, Kamala Harris aduce o nouă energie, îl atacă pe Trump şi promite să repare haosul provocat de fostul preşedinte

Dând dovadă de energie, vicepreşedintele american Kamala Harris l-a atacat marţi pe Donald Trump la primul său miting de campanie de când l-a înlocuit pe preşedintele Joe Biden în cursa pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, în timp ce un sondaj de opinie Reuters/Ipsos arată că ea are un avans marginal de două puncte procentuale faţă de rivalul său republican, relatează Reuters, transmite News.ro.

Într-un discurs de 17 minute, Harris a atacat agresiv vulnerabilităţile lui Donald Trump, comparând trecutul ei de fost procuror cu dosarul lui de condamnat penal.

Harris a bifat, de asemenea, o listă de priorităţi liberale, spunând că, dacă va fi aleasă, va acţiona pentru a extinde accesul la avort, pentru a facilita aderarea angajaţilor la sindicate şi pentru a aborda violenţa armată, creându-şi astfel un contrast puternic cu Trump, candidatul republican la preşedinţie în alegerile din 5 noiembrie.

„Donald Trump vrea să ne ducă ţara în înapoiere”, a declarat ea în faţa unei mulţimi de câteva mii de persoane care o aclamau la West Allis Central High School, într-o suburbie din Milwaukee, în Wisconsin, un stat de luptă electorală intensă, cu un rol esenţial în rezultatul alegerilor.

„Vrem să trăim într-o ţară a libertăţii, a compasiunii şi a statului de drept sau într-o ţară a haosului, a fricii şi a urii?” – a întrebat ea retoric.
 

 

We who believe in reproductive freedom will stop Donald Trump’s extreme abortion bans—because we trust women to make decisions about their bodies.

When Congress passes a law to restore reproductive freedoms, as President, I will sign it into law. pic.twitter.com/AwfjFQo2C9
— Kamala Harris (@KamalaHarris) July 23, 2024  

Mitingul zgomotos a fost într-un contrast notabil cu evenimentele mai mici şi mai discrete organizate de Joe Biden, subliniind speranţa democraţilor că Harris, în vârstă de 59 de ani, poate revigora ceea ce a fost o campanie în declin sub conducerea lui Biden, care are 81 de ani. Publicul a dansat şi a fluturat pancarte cu Harris, în timp ce scandările „Ka-ma-la!” au izbucnit când aceasta a urcat pe scenă.

Ea şi-a subliniat angajamentul faţă de drepturile reproductive, o problemă care i-a afectat pe republicani de când Curtea Supremă a Statelor Unite – condusă de trei judecători numiţi de Trump – a eliminat dreptul la avort la nivel naţional în 2022.

TRUMP CONTRAATACĂ

La rândul lor, Trump şi aliaţii săi au încercat să o lege pe Harris de unele dintre cele mai nepopulare politici ale lui Biden, inclusiv gestionarea de către administraţia sa a valului de imigranţi la graniţa de sud cu Mexicul. Într-o teleconferinţă cu reporterii, marţi, Trump şi-a exprimat încrederea în capacitatea sa de a o învinge pe Harris, menţionând că precedenta sa candidatură prezidenţială în 2020 nu a supravieţuit nici măcar până la prima competiţie de nominalizare la nivel de stat. „Dacă va face campanie aşa cum a mai făcut, atunci ştiţi, bănuiesc că nu va fi prea dură”, a spus el.

Fostul preşedinte şi-a arătat diponibilitatea de a se confrunta cu Harris în dezbateri directe.

Trump a mai spus că se va întâlni vineri în Florida cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care urmează să se adreseze Congresului SUA miercuri.

O ASCENSIUNE RAPIDĂ

Harris a reuşit să-şi consolideze rapid sprijinul partidului democrat după ce Biden, în vârstă de 81 de ani, şi-a abandonat campania de realegere sub presiunea membrilor proeminenţi ai partidului, îngrijoraţi de capacitatea sa de a-l învinge pe Trump, în vârstă de 78 de ani, sau de a servi pentru încă un mandat de patru ani.

Ea şi-a asigurat nominalizarea încă de luni seara, obţinând promisiuni că o vor vota de la majoritatea delegaţilor care, la convenţia partidului de luna viitoare, vor stabili candidatul.

Majoritatea congresmenilor democraţi s-au aliniat în spatele candidaturii sale, inclusiv liderii partidului din Senat şi Cameră, Chuck Schumer şi Hakeem Jeffries, care au anunţat marţi că o susţin pe Harris în cadrul unei conferinţe de presă comune.

Controlul ambelor camere ale Congresului va fi, de asemenea, pus în joc în alegerile din noiembrie, iar democraţii se confruntă cu o luptă dificilă în încercarea de a-şi proteja majoritatea din Senat, deoarece apără mai multe locuri în statele care îl susţin pe Trump. Fără o majoritate în Congres, lui Harris i-ar fi greu să îşi atingă multe dintre obiective, în special în ceea ce priveşte controlul armelor şi avortul.

Ascensiunea lui Harris remodelează dramatic un scrutin în care mulţi alegători au fost nemulţumiţi de opţiunile pe care le au. Fiind prima femeie de culoare şi prima americancă de origine asiatică care ocupă funcţia de vicepreşedinte, Harris ar intra în istorie ca prima femeie aleasă preşedinte al Statelor Unite.

Wisconsin face parte dintr-o tripletă de state denumită Rust Belt, împreună cu Michigan şi Pennsylvania, care sunt esenţiale pentru şansele democraţilor de a-l învinge pe Trump.

„Există independenţi şi tineri cărora nu le-a plăcut ce opţiuni au la dispoziţie, iar Harris are o şansă de a-i câştiga”, a declarat Paul Kendrick, director executiv al grupului democrat Rust Belt Rising.

Alyssa Wahlberg, de 19 ani, preşedinte al Whitewater College Democrats, a declarat că Harris a reenergizat tinerii votanţi, în special femeile care doresc ca Harris să scrie istorie în SUA.

Biden, confruntat cu îngrijorări legate de starea sa de sănătate şi de persistenţa preţurilor ridicate care afectează finanţele gospodăriilor americanilor, a pierdut teren în faţa lui Trump în sondajele de opinie, în special în statele de dispută, care ar putea decide alegerile, inclusiv Arizona şi Nevada.

UN CONTESTATAR

În timp ce un val de democraţi seniori s-au aliniat în spatele lui Harris, grupul pentru justiţie rasială Black Lives Matter a contestat marţi mişcarea rapidă a partidului.

BLM a solicitat organizarea unor alegeri primare naţionale virtuale înainte de Convenţia Naţională Democrată din 19-22 august din Chicago, unde partidul îşi va desemna oficial candidatul. „Cerem Comitetului pentru reguli să creeze un proces care să permită participarea publicului la procesul de nominalizare, nu doar o nominalizare de către delegaţii partidului”, a declarat Black Lives Matter într-o declaraţie pentru Reuters.

Preşedintele Comitetului Naţional Democrat, Jaime Harrison, a declarat într-un interviu acordat emisiunii „Today” de la NBC, că partidul trebuie să acţioneze rapid pentru a introduce candidatura pe buletinele de vot din toate cele 50 de state şi că alegerea candidatului pentru vicepreşedinţie trebuie făcută până la 7 august.

Printre potenţialii coechipieri ai Kamalei Harris se numără guvernatorul statului Kentucky, Andy Beshear, secretarul american al transporturilor, Pete Buttigieg, guvernatorul Carolinei de Nord, Roy Cooper, senatorul de Arizona Mark Kelly, guvernatorul statului Illinois, J.B. Pritzker, guvernatorul statului Pennsylvania, Josh Shapiro, şi guvernatorul statului Michigan, Gretchen Whitmer, potrivit unor persoane familiarizate cu discuţiile interne.

EVOLUŢII RECENTE

Harris a reuşit să-l devanseze pe Trump cu 44% la 42% în rândul alegătorilor înregistraţi într-un sondaj naţional Reuters/Ipsos, efectuat luni şi marţi, după ce Biden a renunţat duminică la competiţie şi a susţinut-o pe Harris ca succesor al său. Un sondaj Reuters/Ipsos de săptămâna trecută îl arăta pe Biden, înainte de a-şi încheia campania, în urma lui Trump cu o diferenţă marginală de două puncte procentuale.

Ambele sondaje s-au încadrat în marja de eroare de 3 puncte procentuale, dar rezultatele ar putea semnala o mişcare timidă în direcţia democraţilor şi ar putea sugera că apariţia candidaturii lui Harris a atenuat orice impuls pe care Trump spera să îl obţină de la Convenţia Naţională Republicană desfăşurată săptămâna trecută, tot în Milwaukee, unde a primit oficial nominalizarea pentru a fi candidatul partidului în alegerile prezidenţiale.

Biden a anunţat pe X că va ţine un discurs miercuri seara în Biroul Oval în care va explica decizia sa de a-şi încheia campania. El s-a întors la Washington marţi, după ce a petrecut mai multe zile izolat acasă, din cauza COVID-19. Preşedintele a fost testat negativ şi nu mai are simptome, a declarat marţi medicul Casei Albe într-o scrisoare.

Ieşirea dramatică din scenă a lui Biden a urmat supravieţuirii la limită a lui Donald Trump unei tentative de asasinat, la 13 iulie, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la deficienţele de securitate ale Secret Service. Directorul agenţiei, Kimberly Cheatle, a demisionat marţi.