Analiză Le Monde: PPE şi PSE, partide paneuropene fără suflu / Liderul maghiar Viktor Orban şi socialiştii români nu au fost până acum sancţionaţi de familiile lor politice

Premierul ungar Viktor Orban se află pe punctul de a fi exclus din marea familie a dreptei europene. Miercuri 6 martie, Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al liderului ultraconservator, a respins ultimatumul lansat de Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), care reuneşte conservatorii tradiţionali ai Bătrânului Continent, potrivit unei analize a cotidianului francez Le Monde, preluată de Rador.

«Există ceva ce este mai important decât disciplina de partid, şi anume apărarea valorilor creştine europene şi stoparea imigraţiei», a susţinut Kovacs pe Twitter, în timp ce soarta Fidesz, partidul lui Orban, va fi examinat de adunarea politică a PPE pe 20 martie, la Bruxelles.

După o campanie cu afişe ce îl aveau ca ţintă pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi el membru al PPE, Viktor Orban a semănat discordie după ani de provocări nepedepsite. Chiar dacă nu este sigur că va exista o majoritate suficientă pentru a pronunţa excluderea, cazul premierului ungar va marca în mod neplăcut debutul de campanie pentru alegerile europene din 26 mai.

Dar dacă atenţia mediatică s-a concentrat, în aceste ultime luni, pe situaţia din PPE, PSE, pandantul său social-democrat, trăieşte aceleaşi dileme cu un partid din Europa de Est: Partidul Social-Democrat Român (PSD), aflat la putere la Bucureşti, ale cărui atacuri la adresa statului de drept sunt deja criticate în mod deschis de către Comisia Europeană.

Situaţia este foarte neplăcută pentru cele două principale formaţiuni din UE care au dominat viaţa politică comunitară a ultimilor 30 de ani. Disensiunile lor interne le fragilizează, le strică imaginea, asta în condiţiile în care toate sondajele prezic un Parlament european extrem de fragmentat după scrutinul din mai.

Autoritatea lui Manfred Weber, liderul PPE, este deja pusă în discuţie, căci guvernul ungar refuză să se plieze pe cele trei solicitări ale acestuia: retragerea imediată a afişelor anti-Juncker, exprimarea unor scuze şi garanţii juridice privind menţinerea la Budapesta a Central European University, finanţată de miliardarul american de origine maghiară George Soros, devenit oaia neagră a lui Orban. În acest moment, Weber riscă să fie forţat să susţină excluderea unui partid ce ar putea aduce în coaliţie cel puţini 12 parlamentari aleşi.

Orbire sau provocare?

În PSE, neplăcerea este la fel de mare. De doi ani, Partidul Social Democrat din România, aflat la guvernare, a iniţiat o vastă reformă a justiţiei cu un singur scop, după cum acuză opoziţia, şi anume acela de a „albi dosarul” membrilor săi suspectaţi de corupţie. Comisia Europeană nu exclude o procedură de infringement.

Orbire sau provocare? Ţara, care asigură preşedinţia rotativă a UE până în luna iunie, l-a atacat direct pe Frans Timmermans, adjunct al preşedintelui Comisiei, însărcinat cu dosarele «stat de drept» ale instituţiei, dar şi cap de listă PSE pentru europene. Timmermans şi comisarul însărcinat cu justiţia, Vera Jourova, sunt vizaţi de o anchetă preliminară pentru «falsificarea mecanismului european de supraveghere» a justiţiei române, mecanism intrat în vigoare la intrarea acestei ţări în UE în 2007.

În faţa acestei proceduri judiciare împotriva liderului lor, responsabilii PSE şovăie. «Nu este sigur că plângerea [depusă împotriva lui Timmermans şi a doamnei Jourova] este admisibilă /în justiţie/. După câte ştiu eu, nu a fost demarată nicio anchetă judiciară», dă asigurări Udo Bullmann, membru al SPD german, preşedinte al grupului social-democrat din Parlamentul european. Bullman respinge ideea unei proceduri împotriva PSD. «Suntem foarte preocupaţi de evoluţiile din România», a dat asigurări acesta, deşi PSE solicită insistent PPE să facă curat în propria curte, adică să excludă Fidesz.

«Sunt foarte îngrijorat de ultimele evoluţii din România», subliniază Manfred Weber, excedat de faptul că partidul său este criticat pentru toleranţa sa faţă de Viktor Orban mai mult decât colegii săi social-democraţi.

«PPE şi PSE aşteaptă să vadă cine va face prima mişcare”, crede un diplomat european la curent cu discuţiile interne din Parlamentul de la Strasbourg. Problema lui Timmermans cu Viorica Dăncilă, premierul român, şi Liviu Dragnea, liderul PSD, este exact aceeaşi pe care o are Weber cu Orban. Dacă PPE decide o excludere, PSE va fi obligat să facă aceeaşi mişcare şi vice-versa».

Aceată dificultate de a impune sancţiuni se explică şi prin teama de o ruptură cu Europa Centrală şi de Est, de unde provin majoritatea acestor partide ce duc politici ce fragilizează statul de drept. Liderii PPE tremură la ideea că, în ajun de alegeri europene, Orban se va alătura grupului de extremă dreapta al doamnei Marine Le Pen şi Matteo Salvini pentru a constitui o formaţiune solidă la dreapta lor.

Alegere dramatică

Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (suveranist), care reuneşte formaţiunile Dreptate şi Justiţie din Polonia (PIS), conservatorii britanici şi mişcarea Debout la France a lui Nicolas Dupont-Aignan, speră să tragă folos şi să devină pivotul unei potenţiale alianţe a „dreptelor” din Parlamentul European. Ceea ce ar duce, probabil, la o scindare a PPE între eurodeputaţii centrişti şi cei radicali.

Alegerea este la fel de dramatică şi pentru social-democraţi, aflaţi în poziţie defavorabilă cam peste tot în Uniune. Delegaţia română din Parlamentul de la Strasbourg numără 13 membri, una din primele ca mărime după cea italiană, germană şi cei 19 laburişti britanici. Aceştia din urmă vor părăsi Hemiciclul cel mai târziu la sfârşitul lunii iunie, din cauza Brexit. O pierdere serioasă de membri, asta în timp ce ultimele sondaje pentru Parlamentul european creditează PSE cu doar 135 de deputaţi după alegeri (faţă de 186 în acest moment).

Disensiunile din PPE şi din PSE arată mai ales că aceste formaţiuni paneuropene sunt din ce în ce mai puţin coerente, fiind în fază de recompunere politică, aşa cum de altfel se întâmplă şi la nivelul statelor membre.

Eurodeputatul Guillaume Balas, care a părăsit PS pentru a se alătura formaţiunii Génération.s, partidul lui Benoît Hamon, rezumă foarte bine această situaţie încurcată: «În PPE avem democrat-sociali şi protofascişti. În PSE avem oameni de stânga veritabili şi alţii care se opun căsătoriilor gay şi convenţiei de la Istanbul pentru drepturile femeilor [vezi România]. La Verzi există liberali autentici şi alţii care sunt de acord că nu există compatibilitate între liberalism şi ecologie. Iar la GUE [stânga radicală] există suveranişti fervenţi şi europenişti».

Fără a-i mai enumera şi pe liberalii din ALDE, grupul la care ar trebui să se afilieze formaţiunea La République en marche, sfâşiaţi între ideologii liberului schimb suedezi sau danezi şi cei ai partidului premierului populist din Cehia, Andrej Babis, bănuit de deturnare de fonduri europene.

(Autor: Cécile Ducourtieux, Bruxelles)