Analiză Le Monde: Spinoasa chestiune a primirii dezertorilor ruși în Europa

Analiză Le Monde preluată de Rador:

În timp ce mulți ruși care au vârsta de mobilizare se prezintă la granițele Uniunii Europene, problema acordării statutului de refugiat sau a unei vize umanitare dezbină profund statele membre

Aceasta este o întrebare care îi dezbină profund pe europeni și care va fi pe agenda unei întâlniri de criză a ambasadorilor statelor membre UE organizată luni, 26 septembrie, la Bruxelles, de președinția cehă. Ar trebui să acceptăm și să primim în Uniunea Europeană cetățeni ruși care se ”califică” pentru mobilizare în Rusia? Dezbaterea a început în cancelarii încă de la anunțul „mobilizării parțiale” decretată de Rusia miercuri, 21 septembrie. În timp ce aproape 6.500 de ruși aproape că au blocat vineri granița ruso-finlandeză în încercarea de a ieși din țară, opiniile sunt contradictorii.

Germania s-a oferit, joi 22 septembrie, să primească dezertori din armata rusă „amenințați cu pedepse serioase”, potrivit ministrului german de interne, Nancy Faeser. Dar Praga și țările baltice sunt mult mai puțin entuziaste în această privință. Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a refuzat ideea de a le acorda vize umanitare.

„Riscuri majore de securitate”

Într-un tweet, omologul său leton, Edgars Rinkevics, considera la rândul său că „mulți ruși care au fugit sau vor fugi din Rusia din cauza mobilizării au fost de acord cu războiul care ucide ucraineni, nu au protestat la momentul respectiv. Nu este corect să considerăm că sunt obiectori de conștiință. Există riscuri semnificative de securitate în primirea lor și există multe alte țări din afara UE în care pot merge”.

Această opinie este împărtășită de țările baltice și de Finlanda, țări care doresc să reducă trecerile de la granițele lor. La începutul lunii septembrie, după ce s-au luptat să nu le mai acorde rușilor vize turistice, țările baltice, Polonia și Finlanda obținuseră, după discuții aprinse la nivel european, doar complicarea procedurii de obținere a acestor vize. De atunci, aceste state au decis totuși să-și închidă granițele pentru turiștii ruși pe 19 septembrie. Vineri, Finlanda și-a anunțat intenția de a reduce „semnificativ” sosirea acestora. ”Cu toate acestea există și excepții”, subliniază un diplomat finlandez: rușii cu viză permanentă, cu legături de familie sau cu proprietăți în Finlanda mai pot trece. ”De asemenea pot trece oricând din motive umanitare”.

Până în prezent, însă, numărul rușilor care solicită azil rămâne infinitezimal. „De la începutul anului au fost 417 solicitări, față de cele 200 până la 500 de solicitări obișnuite pe an. În ultimele două zile, am numărat patru”, adaugă oficialul finlandez. De altfel, chiar dacă numărul rușilor care încearcă să treacă granița s-a dublat în această săptămână, granițele nu sunt luate cu asalt, spre deosebire de cele ale altor țări, precum Georgia, Serbia sau Turcia.

Pot beneficia automat de statutul de refugiat cei care ajung la porțile UE? La Bruxelles, statele Uniunii Europene aplică Convenția de la Geneva și, prin urmare, pot oferi protecție acelor cetățeni care refuză să se înroleze în armata rusă. „Accesul liber în Uniunea Europeană pentru persoanele care caută protecție este o regulă”, explică un purtător de cuvânt al Comisiei. Cu toate acestea, fiecare cerere trebuie evaluată individual. Și asta depinde de fiecare stat”.

Definirea unei linii comune

Vineri, la New York, Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat pentru Politico că Europa ar trebui să fie „deschisă celor care nu vor să fie instrumentalizați de Kremlin”. Marile state, Franța și Germania în frunte, vor și ele să mențină legătura cu populația rusă, care suferă din cauza regimului Putin, lăsându-i o poartă de ieșire către Uniune.

Pe de altă parte, statele din Europa Centrală și de Est sunt mai reticente, evocând riscurile de securitate pe care le prezintă primirea acestor turiști, în principal bărbați. Personalul din serviciile de securitate ruse s-ar putea astfel strecura în Uniunea Europeană. „Nu trebuie să uităm că cei care suferă sunt ucrainenii care trăiesc războiul, nu populația rusă care nu a făcut nimic împotriva guvernului în ultimele luni”, a obiectat un diplomat la Bruxelles.

Aceste state membre vor să se asigure că dezertorii nu vor beneficia automat de protecție. Potrivit Națiunilor Unite, „o persoană în mod clar nu este un refugiat dacă singurul motiv pentru dezertarea sau insubordonarea sa îl reprezintă aversiunea față de serviciul militar sau teama de luptă”.

În cotidianul juridic Pledge Times, Antti Lehtinen, de la Serviciul Finlandez de Imigrare, consideră că „principalele întrebări în acest moment sunt dacă solicitantul de azil riscă să participe la crime de război sau la crime împotriva umanității și care sunt consecințele dacă refuză serviciul militar”. Avocatul cere Uniunii Europene să ia atitudine și să publice linii directoare clare pe această temă.

Începând de sâmbătă, Comisia urma să organizeze grupuri de lucru pe această temă. Statele membre se vor întâlni luni pentru a încerca să definească o linie comună. „În acest stadiu nu putem comenta eventuala concluzie a întâlnirii” – afirmă purtătorul de cuvânt al președinției cehe.