Analiză Le Monde: UE multiplică gesturile de solidaritate în fața amenințării ruse în Moldova / Diplomat francez despre întâlnirea dintre Emmanuel Macron și Maia Sandu – „A fost ca dragostea la prima vedere”

Analiză Le Monde, preluată de Rador:

Întâlnirea dintre Emmanuel Macron și Maia Sandu „a fost ca dragostea la prima vedere”, mărturisește un diplomat. În februarie 2021, cu un an înainte de începerea războiului din Ucraina, președinta Republicii Moldova a fost primită la Palatul Elysée, unde niciunul dintre predecesorii săi nu a mai călcat din 1997.

Maia Sandu s-a mai întâlnit după aceea cu șeful statului francez încă de două ori, în Franța apoi la Chișinău, capitala care nu a mai primit vizita unui președinte francez de douăzeci și patru de ani. Miercuri, 8 martie, secretarul de stat pentru afaceri europene, Laurence Boone, a făcut, la rândul său, o vizită în Moldova.

În această Zi Internațională a Drepturilor Femeii, Boone s-a întâlnit cu omologii săi austrieci, bulgari, germani, lituanieni, suedezi și din Liechtenstein. Împreună, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru Chișinău și au reafirmat apartenența acestuia la familia europeană, întrucât Moldova, care împarte 1.000 de kilometri de graniță cu Ucraina, speră să adere la Uniunea Europeană.

Astăzi, această fostă republică sovietică de 2,6 milioane de locuitori, unde Rusia are relee importante și multiplică încercările de destabilizare, ocupă un loc aparte pe tabla de șah geopolitică comunitară. „Ucraina următoare ar putea fi Moldova”, a afirmat ministrul rus de externe Serghei Lavrov în urmă cu o lună, folosind o formă cunoscută de retorică pentru a justifica o eventuală operațiune de răsturnare a puterii moldovenești în beneficiul liderilor pro-ruși. „Este o amenințare care este luată foarte în serios”, confirmă Laurence Boone. „Moldova este într-o stare de pregătire pentru război”. În acest context, „trebuie să împiedicăm Moldova să încline de partea Moscovei”, explică un diplomat european.

Dublarea bugetului apărării

Prin urmare, europenii își înmulțesc sprijinul. Au luat astfel 40 de milioane de euro de la facilitatea europeană pentru pace, ceea ce a permis Moldovei să-și dubleze bugetul de apărare. Iar la finalul Consiliului European din 23 și 24 iunie 2022, cei Douăzeci și șapte i-au acordat Chișinăului, în același timp ca și Kievului, statutul de candidat la UE. De atunci, Maia Sandu a fost dornică să arate Moscovei, și cu atât mai mult concetățenilor săi, că acest pas nu este pur formal. Pentru a păstra lumina reflectoarelor asupra țării sale, ea și-a sporit întâlnirile cu omologii occidentali, cum ar fi la summitul de la Davos de la mijlocul lunii ianuarie.

În această logică, Chișinăul a cerut să găzduiască, la 1 iunie, cea de-a doua întâlnire a Comunității Politice Europene (EPC), convocată de Emmanuel Macron. „UE nu poate fi singurul mijloc de structurare a continentului”, explica el, pe 9 mai 2022, când, în fața expansionismului Moscovei, Ucraina, Moldova și Georgia, la fel ca și Balcanii de Vest, băteau la ușa UE.

Pe 6 octombrie 2022, la Praga, în ciuda scepticismului majorității partenerilor săi europeni și a îngrijorării țărilor candidate la UE, care se temeau că această inițiativă ar fi menită să înlocuiască extinderea, patruzeci și patru de lideri ai țărilor Vechiului Continent, inclusiv UE, Regatul Unit sau Turcia, s-au întâlnit în capitala Cehiei pentru a lansa CPE. În afară de Rusia și Belarus, majoritatea vecinilor UE au fost invitați.

„Este Everest”

Pe 1 iunie, „EPC va transmite Moldovei un semnal de solidaritate, un semnal de sprijin pentru aspirațiile sale europene”, afirmă ministrul de externe al Moldovei, Nicu Popescu. Cu această ocazie, trei noi membri se vor alătura clubului: Andorra, Monaco și San Marino.

Maia Sandu mizează și pe prezența președintelui Volodimir Zelenski, care nu făcuse călătoria la Praga. Mai ales că mica republică găzduiește în prezent peste 100.000 de refugiați ucraineni, care reprezintă aproape 4% din populația sa. Kievul poate mulțumi Moldovei și pentru că a organizat coridoare pe teritoriul său pentru transportul cerealelor din Ucraina către restul lumii.

Pe 1 iunie, „EPC va transmite Moldovei un semnal de solidaritate, un semnal de sprijin pentru aspirațiile sale europene”, judecă ministrul Afacerilor Externe al Moldovei, Nicu Popescu. Cu această ocazie, trei noi membri se vor alătura clubului: Andorra, Monaco și San Marino. Maia Sandu mizează și pe prezența președintelui Volodimir Zelenski, care nu făcuse călătoria la Praga. Mai ales că mica republică găzduiește în prezent peste 100.000 de refugiați ucraineni, care reprezintă aproape 4% din populația sa. Kievul poate mulțumi și Moldovei pentru că a organizat coridoare pe teritoriul său pentru transportul cerealelor din Ucraina către restul lumii.

Pe măsură ce țara ei suferă o creștere fără precedent a prețurilor la energie, Maia Sandu a insistat ca summitul CPE să aibă loc în iunie, după sezonul rece. „Întâlnirea va avea loc la Castelul Mimi, situat la aproximativ 30 de kilometri de oraș, pentru a nu fi prea ostentativ pentru locuitorii din Chișinău”, a adăugat un diplomat european. Asta pentru preîntâmpina criticile din partea opoziției, adesea pro-ruse, care i-ar putea reproșa că a cheltuit inutil banii contribuabililor. Președintele Republicii Moldova se așteaptă la rezultate concrete pentru țara sa – UE să anunțe o reducere a tarifelor de roaming pentru telefonie în Moldova și să deschidă acolo un centru de siguranță cibernetică. Parisul se gândește, la rândul său, să ofere programe de televiziune la cheie, deoarece canalele moldovenești sunt adesea controlate de Rusia. Chișinăul și-ar dori să fie asociat și cu achizițiile comune de gaze ale celor Douăzeci și șapte.

„Problemă geopolitică și de securitate”

În același timp, europenii trebuie să aștepte țările din Balcanii de Vest, care se află de ani de zile în anticamera UE și se tem să nu fie devansate de Kiev și Chișinău. Pe 1 iunie, se așteaptă ca Franța să anunțe deschiderea în Muntenegru a unui centru de securitate pentru întreaga regiune. La Bruxelles se încearcă să se răspundă și unei solicitări a prim-ministrului albanez, care ar dori să obțină ajutor pentru modernizarea universităților sale, cu scopul de a stopa plecarea tinerilor.

Un alt pas important așteaptă Chișinăul: în octombrie, Comisia urmează să recomande europenilor deschiderea negocierilor pentru aderarea Ucrainei și Moldovei la UE. Desigur, cele două țări sunt departe de standardele comunitare, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției, independența justiției sau dezvoltarea economică. Dar, în această etapă, cei Douăzeci și șapte știu că le va fi greu, din punct de vedere politic, să nu urmeze acest sfat. „De mult timp, problema integrării în UE a fost în primul rând una economică. Astăzi, este și una geopolitică și de securitate”, conchide Laurence Boone. (Autor: Virginie Malingre / Traducerea: Ruxandra Lambru)