ANALIZĂ Michel Barnier, premier al Franței: ce atu-uri are pentru a strânge o majoritate în Parlament. Partidul Reunirea Națională (dreapta populistă/extremă) care deține acum balanța puterii nu are obiecții majore împotriva lui

Președintele Emmanuel Macron a făcut din ne-cenzurarea prim-ministrului său principalul său criteriu. Michel Barnier a întâmpinat mai puțină opoziție decât ceilalți presupuși candidați, iar acest lucru nu este o coincidență, scrie Huffington Post.

Criteriile sunt îndeplinite? Prin numirea fostului negociator pentru Brexit și politician de dreapta Michel Barnier la Matignon, Emmanuel Macron nu a scăpat de acuzațiile de „hold-up democratic” din partea stângii. Dar noul șef al guvernului, în vârstă de 73 de ani, îndeplinește și alte cerințe formulate de președintele Republicii.

Începând cu criteriul principal: evitarea cenzurii de către parlament (Adunarea Națională). Michel Barnier nu va avea sprijinul partidelor Noului Front Popular (NFP, alianța stângii). Dar în tabăra președintelui, riscul unei opoziții generalizate pare limitat – deși vor exista câteva nemulțumiri din partea aripii stângi a confederației centriste pro-prezidențiale. La dreapta, fostul candidat la primarele Republicanilor (LR) pentru 2022 va avea cu siguranță sprijinul trupelor liderului Laurent Wauquiez. Rămâne Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă), care a devenit un „arbitru” în această situație.

Spre deosebire de Xavier Bertrand (LR) sau Bernard Cazeneuve (Partidul Socialist), RN a spus clar că nu se va opune lui Michel Barnier din principiu. „Vom judeca pe baza probelor”, a declarat președintele RN, Jordan Bardella, prezentându-și condițiile: «respect» pentru alegătorii RN, consultări privind bugetul pentru 2025, o dezbatere privind reprezentarea proporțională și un angajament privind puterea de cumpărare, insecuritatea și lupta împotriva imigrației.

Nu este un cec în alb, dar nu este un început rău. În lunga sa carieră, Michel Barnier a avut poziții care nu sunt de natură să nemulțumească extrema dreaptă. „El pare să îndeplinească cel puțin primul criteriu pe care l-am cerut, și anume un om care respectă diferitele forțe politice și care este capabil să se adreseze RN în același mod ca și celelalte grupuri”, a declarat la lCI Marine Le Pen, lidera grupului RN, cel mai numeros din Adunarea Națională.

Dacă va menține aceeași linie ca în 2022, pozițiile lui Michel Barnier privind imigrația vor rezona într-adevăr cu RN. În septembrie 2021, la doar câteva luni după plecarea sa de la Bruxelles, unde îndeplinise funcția de comisar european și în plină cursă pentru nominalizarea la președinția LR, acesta a criticat Curtea Europeană de Justiție, susținând că în materie de imigrație trebuie să ne „recâștigăm suveranitatea juridică”. Această afirmație este ecoul pozițiilor RN, care apără primatul dreptului francez asupra dreptului european.

Fostul comisar european a propus, de asemenea, un referendum privind imigrația, introducerea unor cote anuale de vize, înăsprirea accesului la prestațiile sociale și eliminarea ajutorului medical de stat (AME) „cu excepția cazurilor de urgență”. Toate acestea sunt puncte apărate de extrema dreaptă în timpul dezbaterilor privind legea imigrației.

În plus, în propunerile sale pentru „garantarea securității francezilor”, Michel Barnier a propus „expulzarea sistematică a deținuților condamnați la închisoare pe viață” – principiul „dublei pedepse”. În martie 2024, Marine Le Pen, vorbind la France Inter, a cerut ca „atunci când un străin se află într-o situație neregulamentară, (…) când comite o infracțiune, acesta să nu fie lăsat să rămână în Franța”. Și nu este o linie neplăcută de auzit nici de la unii executivi ai partidului pro-prezidențial Renaștere, inclusiv fostul ministru de interne Gérald Darmanin.

În mai 2021, Michel Barnier s-a pronunțat de asemenea în favoarea „reafirmării clare a faptului că simbolurile religioase nu pot intra în spațiul public”, în cadrul emisiunii Le Grand Jury pentru RTL-Le Figaro-LCI. Interzicerea vălului islamic în spațiul public se află pe agenda RN încă din 2017. În timpul campaniei prezidențiale din 2022, partidul a modificat ușor forma discursului său – fără a atinge fondul.

Dincolo de potențialele promisiuni date trupelor lui Marine Le Pen, Michel Barnier împărtășește și unele dintre viziunile lui Emmanuel Macron. Cu privire la Europa în special, el validează termenul de „Europă puternică” folosit de Emmanuel Macron. În aprilie 2024, el a mai declarat că este „de acord” cu șeful statului cu privire la necesitatea ca cele 27 de state membre să investească mai mult în economia europeană, în fața rivalilor din Statele Unite și China. Același lucru este valabil și pentru ideea lui Macron privind o „inițiativă europeană de apărare”.

Cum rămâne cu politica națională? În ochii lui președintelui Macron, Michel Barnier are un avantaj major: nu se va juca cu reforma pensiilor, măsura emblematică a celui de-al doilea mandat de cinci ani. Cu mai puțin de doi ani înainte de reforma susținută de tabăra prezidențială, Michel Barnier propunea creșterea vârstei legale de pensionare la 65 de ani, adică cu un an mai mult decât cei 64 de ani impuși de Macron.

Pe lângă aceste convergențe fundamentale, Michel Barnier se poate baza și pe experiența sa: de patru ori ministru, președinte al Consiliului General, consilier politic (al președintelui Nicolas Sarkozy), deputat european, senator și deputat.

Structura Adunării Naționale:

• Noul Front Popular (Alianța stângii) 193 de deputați
• Blocul centrist pro-prezidențial 166 de deputați
• Reunirea Națională și aliații 143 de deputați
• Dreapta Republicană 47 de deputați
• Deputați nealiniați 28

TOTAL 577 – majoritate absolută necesară cenzurării guvernului 289